Rudenia si afinitatea
- referat la dreptul familiei -
CUPRINS
CAP. I RUDENIA FIREASCA
A. DEFINITIA SI FELURILE RUDENIEI
1. DEFINITIE.............................pag 2
2. LINIA DE RUDENIE.........................pag 2
3. RUDENIA IN LINIE DREAPTA...................pag 2
4. RUDENIA IN LINIE COLATERALA..................pag 2
5. RUDENIA ASCENDENTA SI RUDENIA DESCENDENTA......pag 2
6. RUDENIA DIN CASATORIE SI RUDENIA DIN AFARA CASATORIEI.pag 2
7. DESFIINTAREA CASATORIE 757d32h I NU PRODUCE EFECTE
CU PRIVIRE LA FILIATIE........................pag 2
8. RAPORTUL DINTRE RUDENIE SI NOTIUNEA DE FAMILIE.........pag 2
B. GRADUL, INTINDEREA SI DOVADA RUDENIEI
9. GRADUL DE RUDENIE.........................pag 3
10. INTINDEREA RUDENIEI........................pag 4
11. DOVADA RUDENIEI.........................pag 4
12. PROBA RUDENIEI IN FATA INSTANTELOR PENALE..........pag 5
13. RUDENIA NEDORITA..........................pag 6
CAP. II AFINITATEA
A. NOTIUNEA SI DURATA AFINITATII
1. NOTIUNEA AFINITATII........................pag 6
2. INTINDEREA LEGATURII DE AFINITATE................pag 6
3. DURATA AFINITATII.........................pag 6
4. FELURILE SI GRADUL AFINITATII..................pag 6
B. DOVADA SI EFECTELE AFINITATII
5. DOVADA AFINITATII.........................pag 7
6. EFECTELE AFINITATII.......................pag 7
RUDENIA SI AFINITATEA
CAP. I RUDENIA FIREASCA
A. DEFINITIA SI FELURILE RUDENIEI
1. Definitie. Rudenia fireasca este legatura de sange dintre doua sau mai multe persoane care coboara unele din altele (tata, fiu, nepot de fiu) sau care au un autor comun (fratii intre ei sau verii primari intre ei); rudenia fireasca se intemeiaza prin nastere.
2. Linia de rudenie. Linia de rudenie este acel sir de persoane in care exista rudenia, si poate fi sub doua forme: dreapta si colaterala.
3. Rudenia in linie dreapta. Este legatura de rudenie de la parinte la copil (tatal, fiul, nepotul de fiu).
4. Rudenia in linie colaterala. Este legatura de rudenie, care fara a descinde una din alta au un autor comun (fratii intre ei, verii primari intre ei).
5. Rudenia ascendenta si rudenia descendenta. Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta (suitoare) (plecand de la copil spre parinti, bunici) si descendenta (coboratoare) (plecand de la parinti spre copil, nepot de fiu).
6. Rudenia din casatorie si rudenia din afara casatoriei. Cand conceptia sau nasterea unei persoane se situeaza in cadrul casatoriei parintilor sai, filiatia este din casatorie, iar rudenia bazata pe aceasta filiatie se numeste din casatorie; cand si conceptia si nasterea unei persoane intervin fara ca parintii acesteia sa fie casatoriti, filiatia este din afara casatoriei, iar rudenia bazata pe aceasta filiatie este din afara casatoriei.
Conform art.44, pct.3 din Constitutia Romaniei copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie.
7. Desfiintarea casatoriei nu produce efecte cu privire la filiatie. Potrivit art.23 alin.2 din Codul familiei declararea nulitatii casatoriei nu are nici o urmare in privinta copiilor, care isi pastreaza situatia de copii din casatorie.
8. Raportul dintre rudenie si notiunea de familie. In cadrul unei familii o persoana poate avea calitatea de sot, ruda sau afin. Prin urmare, rudenia alcatuieste numai unul din izvoarele relatiilor de familie. Potrivit legii fondului funciar nr.18, art.8 din 1991, familia are o acceptiune speciala in materie locativa, conform unor conventii internationale. In intelesul acestor legi familia nu se intemeiaza numai prin casatorie, rudenie si afinitate, ci si pe unele fapte.
B. GRADUL, INTINDEREA SI DOVADA RUDENIEI
Gradul de rudenie. Legatura de rudenie poate fi mai apropiata sau mai indepartata, iar distanta dintre rude se masoara cu ajutorul gradului care se stabileste in functie de linia rudeniei. La rudenia in linie directa gradul se socoteste dupa numarul nasterilor (fiul si tatal rude de gradul intai, nepotul de fiu cu bunicul rude de gradul al doilea). La rudenia in linie colaterala gradul se socoteste dupa numarul nasterilor pornind de la una din rude, in linie ascendenta pana la autorul comun, iar in linia descendenta, pana la cealalta ruda. Astfel fratii sunt rude de gradul al doilea, unchiul si nepotul de frate in gradul al treilea, verii primari in gradul al patrulea. In linie colaterala nu exista rude de gradul intai.
10. Intinderea rudeniei. Din punct de vedere juridic, legatura rudeniei prezinta interes numai in masura in care legea ii recunoaste efectele juridice:
a)-in unele cazuri rudenia produce efecte numai pana la un anumit grad de rudenie; de exemplu in privinta opririi casatoriei intre rude pe linie colaterala pana la gradul patru inclusiv (art.6 Codul familiei), a acordarii intretinerii, care exista intre parinti si copii, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori sau intre alte persoane prevazute de lege (art.86 Codul familiei), a chemarii la succesiune, care exista pentru descendenti, ascendenti si rudele in linie colaterala pana la gradul patru inclusiv, dar in ordinea si dupa regulile stabilite de lege (art.659 si urm.Cod civil), a neadmiterii martorilor neputand fi ascultati in aceasta calitate rudele pana la gradul trei inclusiv (art.189 Cod procedura civila).
b)-in alte cazuri, legea ofera un criteriu cu ajutorul caruia se poate determina gradul de rudenie pana la care rudenia produce efecte. Astfel potrivit art.941 Cod civil se considera ca sunt persoane interpuse rudele sotului donatar, la a caror mostenire acesta este chemat in momentul donatiei. Iar potrivit art.940 alin. ultim Cod civil, orice donatie deghizata sau facuta unei persoane interpuse este nula, sotii neputand sa-si faca donatii decat in conditiile art.936-940 Cod civil. Tot astfel donatiile intre vii sau prin testament in favoarea unei persoane incapabile de a primi cu titlu gratuit sunt nule, fie ca sunt deghizate sub forma unui contract oneros, fie ca sunt facute unor persoane interpuse (art.812 alin.1 Cod civil). Sunt persoane interpuse mama, tatal precum si descendentii persoanelor incapabile de a primi cu titlu gratuit (art.812 alin.2 Cod civil).
c)-in unele cazuri, legea recunoaste efectele juridice rudeniei, fara a determina gradul de rudenie, ceea ce inseamna ca rudenia produce efecte legale fara a prezenta importanta gradul de rudenie. Astfel, in caz de divort, copiii pot fi incredintati unor rude (art.42 Codul familiei); curatela poate fi instituita la cererea rudelor (art.145 Codul familiei); creantele pe care le au fata de tutore, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, pot fi platiti, in timpul tutelei, numai cu aprobarea autoritatii tutelare (art.126 alin.2 Codul familiei); este oprit sa se incheie acte judiciare intre tutore, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui de o parte, si minor, de alta parte (art.128 Codul familiei); nu se poate face un testament pe mare in favoarea ofiterilor navei daca acestia nu sunt rude cu testatorul (art.883 Cod civil).
11. Dovada rudeniei. Dovada rudeniei se face in mod diferit, dupa cum se urmaresc efecte de stare civila sau alte efecte.
a) Cand se urmaresc efecte de are civila, dovada rudeniei se face, in principiu, cu actele de stare civila.
Potrivit art.22 din Decretul nr.31/1954, starea civila se dovedeste cu actele intocmite sau inscrise in registrele de stare civila, certificatele eliberate pe baza registrelor de stare civila avand aceeasi putere doveditoare ca si actele intocmite in registre.
Exista situatii in care starea civila se poate dovedi prin orice mijloc de proba:
1)-reconstituirea sau intocmirea in anumite cazuri a actelor de stare civila;
2)-cand, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul de nastere ori in cazul in care se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul de nastere in privinta filiatiei fata de mama.
b) Cand se urmaresc interese patrimoniale, dovada rudeniei se face prin orice mijloc de proba.
Dovada prin orice mijloc de proba se admite si atunci cand aplicarea unor dispozitii legale este conditionata de existenta rudei. In acest sens, mentionam:
-opozitia la casatorie intemeiata pe rudenie (art.6si 7 Codul familiei)
-incredintarea copiilor din casatorie, in cazul divortului, unor rude (art.42 Codul familiei)
-stabilirea obligatiei de intretinere intre rudele prevazute de art.86 alin.1 Codul familiei
-in cazul actelor juridice prohibite intre anumite rude instituirea curatelei la cererea celor inruditi, printre care si a rudelor (art.154 Codul familiei)
-in cazul nedemnitatii succesorale, cand nedenuntarea omorului, se considera scuzabila intre anumite rude (art.656 Cod civil)
-stabilirea legaturii de rudenie pentru nulitatea liberalitatilor facute unor persoane interpuse (art.812 si 941 Cod civil) sau a valitatii dispozitiilor testamentare savarsite in conditiile art.883 Cod civil
-la recuzarea judecatorilor sau expertilor pentru ca sunt rude cu partile (art.27, 28, 204 Cod de procedura civila)
-in cazul inlaturarii martorilor pentru existenta rudeniei intre ei si o parte din proces (art.189, 190 Cod de procedura civila)
-cand trebuie stabilita rudenia cu fostul proprietar al unui imobil-constructie, supus restituirii in conditiile Legii nr.112/1996
Totusi Tribunalul Suprem a aratat ca se pot incuviinta si alte probe in scest sens atunci cand trebuie dovedite "nasteri si casatorii vechi sau intamplate in localitati necunoscute ori indepartate, sau cand, pentru obtinerea lor ar intampina piedici gasite intemeiate, cu conditia ca aceste probe, astfel admise, sa nu fie contrare certificatelor de stare civila prezentate".
Mai exista si alte situatii in care drepturi sau obligatii sunt intemeiate pe existenta lagaturii de rudenie.
12. Proba rudeniei in fata instantelor penale:
a)Stabilirea filiatiei din afara casatoriei se poate face altfel de cum prevede
Codul familie. In cadrul procesului penal, proba filiatiei poate fi facuta si cu mijloacele procesuale penale prevazute de Codul de procedura penala, deci nu numai in conditiile inscrise in Codul familiei.
b)Stabilirea filiatiei din afara casatoriei nu se poate face in conditiile
Codului familiei. In acest sens recunoasterea copilului din afara casatoriei facuta in cadrul procesului penal nu este suficienta, adica nu valoreaza recunoastere prin inscris autentic (prin hotarare judecatoreasca).
13. Rudenia nedovedita. In principiu rudenia produce efecte numai daca este dovedita. Cu toate acestea se admite ca rudenia de sange din afara casatoriei va constitui impediment la casatorie, in conditiile art.6 Codul familiei, desi nu a fost stabilita legal.
Durata rudeniei este permanenta, daca vorbim despre legatura de sange, deci despre rudenia fireasca. Rudenia bazata pe adoptie dureaza atata timp cat fiinteaza actul juridic al adoptiei.
CAP. II AFINITATEA
A. NOTIUNEA SI DURATA AFINITATII
1. Notiunea afinitatii. Afinitatea nu este definita de lege, ea este legatura unuia dintre soti cu rudele celuilalt (intre ginere si socri, intre cumnati). Ea nu exista intre rudele unui sot si rudele celuilalt sot (intre cuscri). Sotii "constituiue o uniune distincta, cu legaturi ce nu pot fi asimilate nici cu rudenia, nici cu afinitatea, ele constituind raporturi specifice de casatorie", de aceea, concubinajul nu da nastere legaturii de afinitate.
2. Intinderea legaturii de afinitate. Rudele unuia dintre soti sunt afini cu celalalt sot indiferent daca rudenia este din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.
3. Durata afinitatii. In momentul in care casatoria inceteaza sau se desface prin divort, ori rudenia prin adoptie ia sfarsit, legatura de afinitate inceteaza. Cu toate acestea, in conditiile prevazute de lege, unele efecte juridice ale afinitatii se mentin. Astfel, obligatia de intretinere dintre parintele vitreg si copilul vitreg, reglementata de art.87 Codul familiei; in cazul dispozitiilor de procedura privitoare la recuzare, stramutare sau martori.
Felurile si gradul afinitatii. In stabilirea gradului afinitatii, in tacerea legii, se vor aplica prin asemanare regulile de la rudenie. In consecinta, un sot este afinul rudelor celuilalt sot si in acelasi fel in grad in care acest din urma sot este ruda cu rudele sale (astfel unul dintre soti este afin de gradul doi, in linie colaterala, cu cumnatul sau).
B. DOVADA SI EFECTELE AFINITATII
5. Dovada afinitatii. Se face prin dovada rudeniei si a casatoriei din care rezulta.
Efectele afinitatii. In anumite cazuri prevazute de lege, afinitatea produce efecte juridice. Aceste efecte exista:
a)-in materie de nedemnitate succesorala (art.656 Cod civil)
b)-in materie de recuzare a judecatorilor (art.27, 28 Cod de procedura civila)
c)-in materie de stramutare a proceselor (art.37, 39 Cod de procedura civila)
d)-in materia martorilor (art.189, 190 Cod de procedura civila)
e)-in materia societatilor comerciale (Legea nr.31/1990)
-art.17 al Legii nr.51/1995 prevede ca profesia de avocat nu poate fi exercitata la instanta de judecata sau la parchetul unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al doilea inclusiv indeplineste functia de magistrat, judecator financiar, consilier de conturi sau procuror financiar.
Bibliografie
Academician Profesor Universitar doctor docent Ion P. Filipescu "Tratat de Dreptul Familiei" - Bucuresti 1998
Alexandru Balaci, Codruta Hageanu, Viorica Dumitrache "Dreptul Familiei" - Bucuresti 1999
|
