SERVICIILE PUBLICE IN ROMANIA
1. Notiunea si clasificarea si organizarea serviciilor publice in Romania
1.1. Notiunea si clasificarea serviciilor publice in Romania
In doctrina juridica, serviciul public a fost definit sub un dublu aspect: material si formal.
Din punct de vedere material, serviciul public este privit ca o activitate de interes general care se desfasoara de catre organele administratiei publice sau de catre persoane particulare autorizate, abilitate in acest scop.
Din punct de vedere formal, serviciul public poate fi definit ca ansamblul de structuri ale administratiei publice sau al organismelor private care desfasoara activitati in regim de serviciu public.
In functie de modul de organizare, serviciile publice pot fi interioare sau exterioare.
Serviciile interioare sunt reprezentate de compartimentele de lucru ale autoritatilor administratiei publice, a caror competenta si atributiile sunt strict determinate de legile de organizare si functionare ale fiecaruia in parte.
Serviciile exterioare sunt constituite din entitatile distincte, autonome, cu sau fara personalitate juridica, constituite de catre administratia publica, care au organizare de sine statatoare si conducere proprie. Aceste servicii, organizate de particulari, sunt imputernicite, in baza legii, de catre autoritatile publice competente pentru a desfasura o anumita activitate si trebuie sa se conformeze dispozitiilor legale in temeiul carora functioneaza, sub sanctiunea retragerii autorizatiei administrative. Astfel, in conformitate cu prevederile articolului 104 alineat 1 litera f), Consiliul judetean „hotaraste asocierea cu Consiliile locale, pentru realizarea unor interese comune, scop in care poate infiinta, impreuna cu acestea institutii publice, societati comerciale si servicii publice” iar potrivit articolului 138 litera i), Consiliile locale „Infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local”.
In functie de intinderea competentelor, serviciile publice pot fi organizate atat la nivel national cat si la nivel local.
Serviciile publice de interes national, sunt organizate, de obicei, fie sub forma unor structuri interioare (departamente, inspectorate, directii generale), fie sub forma unor institutii sau regii autonome, exterioare, organizate de autoritatile administratiei publice centrale. De asemenea, pot fi infiintate servicii publice de interes national de catre organismele nonguvernamentale, cum ar fi fundatiilor pentru protectia copilului, femeilor violentate, animalelor, universitati particulare etc.
Serviciile publice de interes local sunt organizate de autoritatile administratiei publice locale sau de catre organisme private, autorizate in acest scop, care isi limiteaza activitatea la nivelul unei singure unitati administrativ-teritoriale. Potrivit prevederilor legilor in vigoare, autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a organiza si asigura functionarea corespunzatoare a serviciilor publice de interes local, atat a propriilor servicii interioare si exterioare, cat si a serviciilor publice gestionate de particulari.
Se poate aborda si o alta clasificare a serviciilor publice, respectiv dupa modul lor de gestionare.
Serviciile publice gestionate in mod direct de Consiliile judetene si Consiliile locale sunt cele care nu pot fi incredintate unor particulari si sunt organizate sub forma unor compartimente proprii (de urbanism, amenajarea teritoriului, autoritate tutelara, stare civila s.a.) sau sub forma unor structuri exterioare. Din aceasta categorie, care reuneste, de pilda, serviciile publice comunitare, vom enumera serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor si serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta. Acestea au statut de institutii publice, cu personalitate juridica, aflate in subordinea Consiliilor locale si Consiliilor judetene. Alte servicii publice comunitare se infiinteaza sub forma unor compartimente interne ale autoritatilor administratiei publice, cum sunt serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor infiintate in cadrul aparatului propriu al Prefecturilor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
Exista diverse alte situatii in care, pentru o mai buna functionare a serviciilor publice, acestea sunt incredintate unor particulari. Este vorba despre situatiile in care autoritatile administratiei publice locale nu dispun de totalitatea fondurilor necesare pentru a infiinta, finanta si asigura functionarea unor servicii publice sub forma unor componente proprii sau sub forma unor structuri exterioare, cum sunt serviciile publice comunitare. Pot fi citate, drept exemplu, infiintarea unor fundatii sau asociatii pentru acordarea de asistenta minorilor, tinerilor, a femeilor, iar in situatii speciale persoanelor cu handicap, ori servicii publice de transport in comun sau 939e45j de salubrizare a localitatilor s.a.
In fine, se mai utilizeaza si clasificarea in functie de natura activitatii desfasurate: servicii administrative si servicii economice.
Astfel, au caracter administrativ serviciile de protectie sociala si sanitara, cele cu scop educativ si cultural, precum si cele de mentinere a ordinii publice (politia comunitara, serviciile publice de evidenta a persoanei sau de eliberarea altor acte necesare persoanei s.a.)
Serviciile publice cu caracter economic desfasoara activitati lucrative, economico-financiare care aduc si un profit, cum sunt: serviciile de transport in comun, de salubrizare a localitatilor sau serviciile de intretinere a strazilor si parcurilor pentru prestarea carora beneficiarii platesc taxele stabilite de administratia publica, potrivit legii.
Avand in vedere modul diferit de finantare a celor doua tipuri de servicii, cele administrative sunt exploatate direct de catre administratia publica, in timp ce administrarea serviciilor economice este delegata particularilor, pe cale contractuala.
1.2. Formele de organizare a serviciilor publice in Romania
Natura activitatilor desfasurate, dar mai ales modalitatea in care este realizata gestionarea serviciilor, determina esentialmente forma de organizare a fiecarui serviciu public in parte.
Astfel, in literatura de specialitate se vorbeste despre:
a) compartimentele interioare ale autoritatilor administratiei publice, care nu au personalitate juridica, nici calitatea de ordinator de credite, deci nici calitatea de subiect de drept in raporturile juridice si nici calitate procesuala; ele apar ca prepusi ai autoritatii publice din care fac parte;
b) institutii publice sau stabilimente, cu sau fara personalitate juridica, carora le-au fost incredintate anumite servicii publice administrative. Acestea au o anumita autonomie, dar se gasesc si raman sub tutela administratiei publice;
c) delegarea gestiunii serviciilor publice, constand in concesionarea pe baza de licitatie a unor servicii publice economice ca societati comerciale, denumiti si operatori de servicii publice care isi desfasoara activitatea pe baza concurentiala, in scopul obtinerii unui profit.
Trebuie sa retinem ca acesti agenti comerciali au o personalitate juridica de drept privat si nu se afla in raporturi de subordonare cu autoritatile administratiei publice, ci, in cadrul legii si a clauzelor angajamentelor asumate, accepta supravegherea si controlul asupra modului in care este asigurat serviciul public concesionat.
In situatia infiintarii unei regii autonome sau a unei societati comerciale, de catre administratia publica insasi, forma de organizare a acestora nu este concesionarea ci gestiunea directa, proprie structurilor interne sau externe ale administratiei publice locale.
d) delegarea de gestiune a unor servicii catre organisme private, cu caracter neguvernamental, care poarta denumiri diferite: fundatii, asociatii, uniuni etc. Acestea preiau, de regula, in integritatea lor, gestiunea serviciilor publice care constituie aportul lor de activitate cu caracter social, de binefacere, de invatamant, de sanatate s.a.
Delegarea gestiunii acestor servicii se face pe baza autorizatiei emise, intotdeauna, de catre autoritatile publice care au competente in domeniile de specialitate respective, spre deosebire de delegarea gestiunii sarcinilor publice economice, despre care am amintit deja, care se face pe cale contractuala.
1.3. Regimul juridic al serviciilor publice in Romania
Este firesc sa abordam problematica regimului juridic al serviciilor publice, respectiv regulile si normele cu valoare de principii care trebuiesc respectate de catre autoritatile publice organizatoare si de catre agentii economici sau organismele private carora li s-au incredintat aceste activitati de interes public.
Pentru analiza noastra, este importanta, in primul rand, analiza principiilor care fundamenteaza activitatea organismului ce desfasoara activitati in regim public: egalitatea tuturor, continuitatea functionarii si adaptarea la nevoile interesului public.
Principiul egalitatii tuturor cu privire la functionarea serviciilor publice se degaja din principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice, fara discriminari si fara privilegii.
Principiul se refera si priveste atat egalitatea conditiilor de incredintare, prin concesionare sau prin delegare, a gestiunii serviciilor publice catre stabilimente, institutii publice, agenti economici si/sau regii autonome, cat si calitatea de beneficiari ai cetatenilor in ce priveste functionarea serviciilor publice, pozitia lor in raporturile juridice cu aceste servicii publice, in cadrul carora nu trebuie sa fie dezavantajate sub nici un motiv.
Pe cale de exceptie, s-a admis ca anumite persoane, aflate in situatii sociale dezavantajoase, sa poata beneficia de unele facilitati pentru serviciile prestate, prin stabilirea unor tarife mai mici si/sau acordarea unor ajutoare banesti suportate de catre administratia publica sau de catre operatorii de servicii publice. Facilitatile despre care vorbim pot fi acordate prin lege sau prin hotarari ale organelor administratiei publice ori ale operatorului de servicii publice.
Principiul continuitatii presupune asigurarea functionarii neintrerupte a serviciilor publice, esenta si caracteristica principala a serviciilor publice, create si destinate eminamente pentru a raspunde in permanenta nevoilor de interes general si privat.
In acest scop, prin lege si prin normele interne ale autoritatilor publice centrale si locale, se reglementeaza in mod detaliat nu numai modul de organizare si functionare, ci, mai ales, statutul personalului, drepturile si obligatiile acestuia raportate la continuitatea serviciului, conditiile de exercitare a dreptului la greva de catre personalul fiecarui serviciu, modul de rezolvare a situatiilor exceptionale care se pot ivi pe timpul functionarii serviciilor publice, cu exceptia situatiilor de forta majora.
Principiul adaptarii serviciilor publice la exigentele interesului public general sunt schimbarile si nevoile de adaptare la evolutiile de ordin politic, economic, social si juridic care au loc in timp si determina premisele noi ale functionarii acestor servicii.
Potrivit acestui principiu, toate organele administratiei publice centrale sau locale, care raspund direct sau indirect de buna functionare a tuturor formelor de servicii publice, au obligatia legala si morala de a se adapta pe moment evolutiilor care au loc si de a adapta functionarea serviciilor publice, gestionate direct sau indirect, pentru a raspunde asteptarilor beneficiarilor, in primul rand ale cetatenilor. Legea stabileste ca, in acest scop, daca situatia impune, pot fi denuntate unilateral concesiunile sau delegarile de servicii publice.
Analiza regimului juridic al serviciilor publice ne obliga, pe langa examinarea acestor principii esentiale si trasaturi ale serviciilor publice sa luam in considerare si regimul juridic specific, aplicabil fiecarui tip sau forma de serviciu public, functie de formele de organizare si functionare, fara a putea face o distinctie clara intre normele de drept public si cele de drept privat aplicabile acestor servicii.
In acest sens, daca ne referim la personalul serviciilor publice, vom observa si admite ca personalul serviciilor publice administrative gestionate direct de catre organele administratiei publice, prin propriile compartimente sau prin stabilimente publice, este supus regimului juridic de drept public, fiindu-i aplicate dispozitiile din statutul functionarilor publici.
Relatiile dintre serviciile publice amintite mai sus si administratia publica, pe de o parte, precum si cele dintre aceste servicii si terti, pe de alta parte, sunt, de asemenea, guvernate de normele de drept public, iar contractele incheiate cu terti vor fi supuse regulilor de drept privat.
Serviciile publice economice gestionate direct sau prin operatorii de servicii publice sunt supuse atat regimului juridic de drept public cat si regimului juridic de drept privat.
In primul rand, relatiile dintre acesti operatori de servicii publice si utilizatori, care se intemeiaza pe actele juridice unilaterale emise de catre acesti operatori, sunt supuse obligatoriu regulilor de drept administrativ, deoarece, neindoielnic, operatorul actioneaza, in speta, in calitatea sa de subiect investit cu prerogative de putere publica. Am putea exemplifica, in acest sens, dispozitiile operatorilor de servicii publice prin care acestea, majoreaza tarifele pentru prestarea unor servicii publice sau prin care se modifica programul orar de functionare al acestora.
Apoi, in relatiile contractuale dintre operatorii de servicii publice si administratia publica concendenta, sunt aplicabile, de regula, normele de drept public si doar in subsidiar cele de drept privat. Ne referim, in primul rand, la incheierea contractelor de concesiune care se supun normelor dreptului administrativ, deci normelor de drept public. In acest sens, majoritatea clauzelor viitorului contract sunt fixate de organele administratiei publice concendente, iar eventuala modificare a acestora si/sau incetarea contractului, in mod unilateral, numai din initiativa acestuia.
In schimb, normele dreptului privat sunt aplicabile personalului serviciilor publice economice, care este supus dispozitiilor dreptului muncii. Conducatorii agentiilor economice cu capital integral ori majoritar public au, de asemenea, calitatea de salariati si isi desfasoara activitatea in temeiul contractului individual de munca.
Relatiile contractuale ale agentilor economici, care au calitatea de operatori de servicii publice, sunt de asemenea, guvernate de normele dreptului privat (Dreptul comercial: spre exemplu, cel de furnizare de produse sau de prestare de servicii).
In privinta organismelor neguvernamentale, carora le-au fost delegate servicii publice administrative, acestea sunt supuse, cu precadere, regimului de drept comun, care reglementeaza atat raporturile cu propriul personal, cat si raporturile lor cu alte persoane juridice si fizice,
Vom observa, totusi, ca, in anumite conditii si ipostaze, cum este cazul in situatia exploatarii unor bunuri publice sau ale luarii unor masuri de catre aceste organisme private, prin punerea in aplicare a unor prerogative de putere publica cu care au fost investite prin lege, sunt aplicabile si normele dreptului public. In astfel de situatii, aceste organisme adopta adevarate acte administrative, denumite acte administrative prin delegatie. Este evident ca sunt aplicabile normele dreptului public, inclusiv normele privind contenciosul administrativ.
2. Organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare
2.1. Consideratii generale privind serviciile publice comunitare
Infiintarea serviciilor publice comunitare in Romania apare ca efect pozitiv al descentralizarii administrative, componenta esentiala a reformei administratiei publice. Este vorba despre schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean, descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice si demilitarizarea treptata a serviciilor comunitare, in contextul reconstructiei institutionale si a armonizarii cadrului legislativ in spatiul euro-atlantic.
Masurile privitoare la infiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor servicii comunitare au avut in vedere, in primul rand, necesitatea protectiei populatiei, democratizarii serviciului oferit acesteia, prevenirii actelor de coruptie, apropierii serviciilor publice de cetateni. Ele au afectat structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, ale ministerelor si ale altor organe de specialitate din cadrul administratiei publice centrale si al unor institutii publice. Astfel, intr-o perioada relativ scurta de timp, au fost organizate sau reorganizate serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor, pentru situatii de urgenta, pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor, pentru regimul permiselor de conducere si inmatriculare a autovehiculelor, si respectiv, pentru cadastru si agricultura.
Potrivit programelor aprobate si a continutului actelor normative adoptate, aceste servicii comunitare fac parte din categoria serviciilor publice administrative care sunt gestionate in mod direct de catre administratia publica centrala si locala si intre care se instituie si trebuie sa se realizeze o cooperare permanenta.
O parte dintre aceste servicii publice comunitare sunt organizate sub forma unor structuri interioare, respectiv compartimente de lucru ale Consiliilor judetene si/sau locale, iar altele ca structuri exterioare ale acestora, avand statutul de peroane juridice. De asemenea, o alta parte dintre serviciile comunitare se infiinteaza in cadrul Prefecturilor judetene si a municipiului Bucuresti. Ele au de indeplinit o serie de atributii prin colaborare cu serviciile publice comunitare din cadrul Consiliilor locale, intre care s-a instituit si trebuie sa existe o permanenta colaborare.
Serviciile publice comunitare se deosebesc atat de serviciile deconcentrate ale administratiei publice, cat si de serviciile administratiei locale, deoarece, trebuie sa retinem ca, ele se afla in raporturi de dubla subordonare, atat pe orizontala cat si pe verticala. Spre exemplu, desi unele dintre aceste servicii publice comunitare se organizeaza in cadrul Consiliilor judetene sau a Consiliilor locale, activitatea acestora este coordonata si controlata de catre organele de specialitate ale administratiei publice centrale.
2.2. Serviciile publice comunitare de evidenta a populatiei
In conformitate cu prevederile articolului 1 alineat 1 din Ordonanta Guvernului nr.84 din 30 august 2001 serviciile publice comunitare de evidenta a persoanei, se organizeaza la nivelul Consiliilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si la nivelul Consiliilor judetene, respectiv al municipiului Bucuresti prin reorganizarea compartimentelor de stare civila din aparatul propriu al Consiliilor locale si a formatiunilor locale de evidenta a populatiei din structura Ministerului Administratiei si Internelor. De asemenea, se infiinteaza servicii publice comunitare locale de evidenta a persoanelor si in cadrul sectoarelor municipiului Bucuresti, prin reorganizarea compartimentelor de stare civila din aparatul propriu al Consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si activitatii de evidenta a populatiei din structura Serviciului de evidenta informatizata a persoanei al municipiului Bucuresti din structurile Ministerului Administratiei si Internelor.
Serviciile publice comunitare pentru evidenta persoanelor asigura intocmirea, pastrarea, evidenta si eliberarea, in sistem de ghiseu unic, a actelor de stare civila, a cartilor de identitate, a cartilor de alegator, a listelor electorale permanente, a permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor, precum si eliberarea pasapoartelor simple.
Serviciile publice comunitare judetene si ale municipiului Bucuresti functioneaza ca institutii publice de interes judetean, respectiv municipal, cu personalitate juridica. Ele gestioneaza, in regim extra-bugetar, veniturile incasate din activitatile de eliberare a documentelor, din valorificarea formularelor utilizate in procesul de eliberare a acestora si din furnizarea, in conditiile legii, a datelor referitoare la persoana, precum si din donatii si sponsorizari. In principal, finantarea cheltuielilor curente si de capital se asigura din venituri extra-bugetare si din subventii de la bugetele locale, judetene si ale municipiului Bucuresti.
Activitatea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor este coordonata de secretarul general al judetului si al municipiului Bucuresti, sau de secretarul municipiului, sectorului municipiului Bucuresti, orasului sau comunei, dupa caz.
Potrivit prevederilor articolului 2 din Ordonanta Guvernului nr.84/2001, insa, coordonarea si controlul metodologic al serviciilor publice comunitare se asigura in mod unitar de catre Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor, care este organizat si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflat in componenta Ministerului Administratiei si Internelor.
Din analiza continutului acestor dispozitii rezulta, fara echivoc, faptul ca serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor au o dubla subordonare (atat fata de autoritatile publice locale, care hotarasc cu privire la infiintarea lor, cat si fata de administratia publica centrala care asigura indrumarea si controlul tehnic de specialitate asupra activitatii acestor servicii).
Dubla natura a componentei de subordonare impune lamurirea si delimitarea competentei administratiei publice locale, comparativ cu cea a administratiei publice centrale. In acest sens, consideram ca administratia publica locala, printre altele, este competenta: sa decida infiintarea lor, sa aprobe organigrama si numarul de personal, sa numeasca si revoce din functie conducerea acestor servicii, sa stabileasca salariile, sa gestioneze celelalte resurse la dispozitie s.a. Aceste atributii, desi nu sunt precizate si de Ordonanta Guvernului nr.84/2001, pot fi deduse din economia textului Legii administratiei publice locale nr.215/2001, care, in articolul 38 alineat 1 litera i) si in articolul 107 alineat 1 litera h) stipuleaza dreptul Consiliilor locale si judetene de a infiinta institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local, respectiv judetean.
In conformitate cu aceleasi texte de lege, Consiliile locale si judetene indeplinesc si urmatoarele atributii:
urmaresc, controleaza si analizeaza activitatea serviciilor publice infiintate;
instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru aceste servicii publice;
numesc si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii serviciilor publice din subordinea lor;
aplica sanctiuni disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-au numit.
Atributiile Consiliilor locale si judetene se refera si la serviciile publice comunitare care nu sunt altceva decat o sub categorie a serviciilor publice de interes local sau judetean, dupa caz.
In eventualitatea in care unele dintre atributii, prevazute de Legea nr.215/2001, ar putea fi date, prin lege speciala, in competenta administratiei publice centrale, se va aplica reglementarea speciala, potrivit principiului lex specialia generalibus derogat. Este insa necesar ca reglementarea speciala sa aiba cel putin aceeasi forta juridica cu reglementarea generala, ceea ce nu este cazul pentru Ordonanta Guvernului nr.84/2001.
Pe de alta parte, atributiile principale ale administratiei publice centrale (Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor) cu privire la serviciile publice comunitare locale sunt prevazute in articolul 14 din Ordonanta Guvernului nr.84/2001, acestea fiind urmatoarele:
asigurarea punerii in aplicare unitara a reglementarilor legale in domeniul evidentei persoanelor, a starii civile si a schimbarii pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice;
elaborarea normelor si metodologiilor de lucru utilizate de serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor;
administrarea Registrului national de evidenta a persoanelor care contine datele de identificare si adresele tuturor cetatenilor romani, precum si imaginile posesorilor de carti de identitate;
furnizarea, in conditiile legii, a datelor de identificare a persoanei solicitate de autoritati si institutii publice, agenti economici si de alte persoane juridice, pentru derularea unor actiuni de interes general reglementate prin acte normative;
asigurarea compatibilitatii sistemelor informationale care stocheaza si prelucreaza date referitoare la persoana;
punerea in aplicare, impreuna cu celelalte institutii abilitate, a reglementarilor privind confidentialitatea si protectia datelor referitoare la persoana;
gestionarea sistemului informatic de evidenta a persoanelor;
asigurarea dotarii serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, precum si furnizarea registrelor de stare civila si a materialelor necesare emiterii cartilor de identitate, a cartilor de alegator si a certificatelor de stare civila;
colaborarea cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale pentru constituirea unor registre permanente, potrivit legii.
Va trebui sa mai retinem si ca Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor indeplineste si functiile de:
a) strategie: presupune fundamentarea directiilor de dezvoltare pentru optimizarea fluxului de actualizare si de valorificare a datelor referitoare la persoana, cresterea calitatii serviciilor prestate pentru cetatean si perfectionarea mijloacelor utilizate pentru stocarea si prelucrarea datelor;
b) reglementare: asigura elaborarea, printre altele, de acte normative necesare pentru armonizarea cu legislatia comunitara, precum si a actelor normative cu caracter intern - instructiuni, norme si metodologii de lucru - pentru serviciile publice comunitare;
c) autoritate de stat: urmareste aplicarea si respectarea reglementarilor legale in domeniul eliberarii actelor de stare civila, a actelor de identitate, a permiselor de conducere, a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si intocmirea listelor electorale permanente;
d) sprijin, indrumare si control a activitatii serviciilor publice comunitare.
Serviciile publice comunitare asigura atat intocmirea, pastrarea, evidenta si eliberarea actelor de stare civila, a cartilor de identitate, a cartilor de alegator si a listelor electorale, cat si primirea cererilor de eliberare a pasapoartelor simple, a permiselor de conducere, a certificatelor de inmatriculare a vehiculelor si a placilor cu numere de inmatriculare in sistem de ghiseu unic.
Astfel, potrivit articolului 5 din Ordonanta Guvernului nr.84/2001, serviciile publice comunitare locale au urmatoarele atributii:
a) elibereaza, in sistem de ghiseu unic, certificatele de stare civila, cartile de identitate, cartile de alegator, pasapoartele simple, permisele de conducere si certificatele de inmatriculare a autovehiculelor;
b) inregistreaza actele si faptele de stare civila , precum si mentiunile si modificarile intervenite in statutul civil, in domiciliul si resedinta persoanei, in conditiile legii;
c) intocmesc si pastreaza registrele de stare civila, in conditiile legii;
d) intocmesc, completeaza, rectifica, anuleaza sau reconstituie actele de stare civila, precum si orice mentiuni facute pe actele de stare civila si pe actele de identitate, in conditiile legii;
e) constituie, actualizeaza si administreaza Registrul local de evidenta a persoanei, care contine datele de identificare si de adresa ale cetatenilor avand domiciliul in raza de competenta teritoriala a serviciului public comunitar local respectiv;
f) furnizeaza, in conditiile legii, datele de identificare si de adresa ale persoanei catre autoritatile si institutiile publice centrale, judetene si locale, agentii economice si catre cetateni;
g) intocmesc listele electorale permanente;
h) constata contraventiile si aplica sanctiuni, in conditiile legii
i) primesc cererile si documentele necesare in vederea eliberarii pasapoartelor simple, permiselor de conducere si certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si le inainteaza, dupa caz, serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor, respectiv serviciilor abilitate cu evidenta si producerea permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare;
j) primesc pasapoartele simple, permisele de conducere si certificatele de inmatriculare a autovehiculelor, intocmite de serviciile publice comunitare judetene, respectiv ale municipiului Bucuresti, pe care le elibereaza solicitantilor;
k) tin registre de evidenta pentru fiecare categorie de documente eliberate.
Serviciile publice comunitare judetene, respectiv ale municipiului Bucuresti indeplinesc urmatoarele atributii principale:
a) constituie, actualizeaza si valorifica Registrul judetean de evidenta a persoanei si Registrul judetean de evidenta a permiselor de conducere si certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor;
b) coordoneaza si controleaza metodologic activitatea serviciilor publice comunitare;
c) controleaza modul de gestionare si de intocmire a registrelor de stare civila si a listelor electorale permanente de alegator;
d) asigura producerea si emiterea certificatelor de stare civila, a cartilor de identitate, a permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare, a autovehiculelor, precum si a cartilor de alegator;
e) monitorizeaza si controleaza modul de respectare a prevederilor legale in domeniul asigurarii datelor referitoare la persoana;
f) gestioneaza resursele materiale si de dotare necesare activitatii proprii;
g) tin evidenta si pastreaza registrele de stare civila (exemplarul 2) si efectueaza mentiuni pe acestea, conform comunicarilor primite.
2.3. Serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor, si serviciile publice regim permise de conducere si inmatriculare a autovehiculelor
Aceste doua categorii de servicii publice comunitare sunt reglementate prin Ordonanta Guvernului nr.83/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple si serviciilor comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor. Ambele se organizeaza in cadrul aparatului propriu al prefecturilor.
Astfel, serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor se infiinteaza sub forma unui compartiment al aparatului propriu al Prefecturilor, prin reorganizarea formatiunilor teritoriale de pasapoarte din cadrul serviciilor judetene de evidenta informatizata a persoanei din structura Ministerului Administratiei si Internelor.
Ele asigura intocmirea, pastrarea, evidenta si eliberarea pasapoartelor simple.
Serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor au urmatoarele atributii principale:
a) solutioneaza cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple ori de prelungire a valabilitatii acestora, in conformitate cu prevederile legii, ale tratatelor si conventiilor internationale la care Romania este parte;
b) asigura eliberarea pasapoartelor simple in colaborare cu serviciile comunitare locale de evidenta a persoanelor din subordinea Consiliilor municipale, orasenesti si comunale, precum si ale sectoarelor municipiului Bucuresti;
c) administreaza, gestioneaza si valorifica registrele judetene, respectiv ale municipiului Bucuresti de evidenta a pasapoartelor;
d) asigura inscrierea de mentiuni in pasapoarte, in conditiile legii;
e) organizeaza, la nivelul judetului si al municipiului Bucuresti, gestionarea si controlul eliberarii pasapoartelor.
Potrivit articolului 2 din Ordonanta Guvernului nr.83/2001, coordonarea si controlul metodologic al acestor servicii publice comunitare se asigura de catre Directia Generala pentru Pasapoarte, respectiv Directia regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.
In scopul bunei finalitati a activitatii de eliberare a pasapoartelor, serviciile publice comunitare din cadrul Prefecturilor trebuie sa conlucreze permanent cu serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor. Astfel, potrivit articolului 12 alineat 1 din Ordonanta Guvernului nr.83/2001, cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple ori de prelungire a valabilitatii acestora se depun de catre cei interesati la serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor in a caror raza teritoriala isi au domiciliul.
Aceste servicii publice preiau cererile respective si le transmit, in mod operativ, spre solutionare serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor din cadrul Prefecturilor. Aceste din urma servicii publice analizeaza cererile depuse, emit pasapoartele simple solicitate de cetateni sau, dupa caz, inscriu mentiunile necesare in acestea si le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor care le elibereaza solicitantilor.
Serviciile publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor se infiinteaza in cadrul aparatului propriu al Prefecturilor, prin reorganizarea compartimentelor regim permise de conducere si certificate de inmatriculare din cadrul serviciilor judetene de evidenta informatizata a persoanei din structura Ministerului Administratiei si Internelor.
Aceste servicii publice au urmatoarele atributii principale:
a) constituie, actualizeaza, valorifica Registrul judetean de evidenta a permiselor de conducere si a vehiculelor inmatriculate;
b) organizeaza examenele pentru obtinerea permiselor de conducere, in conditiile legii;
c) asigura emiterea permiselor de conducere, a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si a placilor cu numere de inmatriculare pentru vehicule rutiere;
d) solutioneaza cererile pentru eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de inmatriculare si a placilor cu numere de inmatriculare pentru vehicule rutiere, in conditiile legii;
e) monitorizeaza si controleaza modul de respectare a prevederilor legale in domeniul protectiei datelor referitoare la persoana;
f) gestioneaza resursele materiale si de dotare necesare activitatii proprii.
In exercitarea atributiilor lor, aceste servicii publice comunitare coopereaza cu serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta persoanelor.
Coordonarea si controlul metodologic al acestor servicii publice comunitare se asigura de catre Directia Generala de Pasapoarte, respectiv Directia regim de permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.
Potrivit articolului 3, din Ordonanta Guvernului nr.83/2001, Ministerul Administratiei si Internelor, prin intermediul celor doua directii, va asigura punerea in aplicare, intr-o conceptie unitara, a legislatiei in vigoare in domeniul pasapoartelor simple, respectiv din domeniul permiselor de conducere si al certificatelor de inmatriculare, precum si a programelor de reforma privind apropierea administratiei publice de cetateni.
2.4. Serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta
In conformitate cu prevederile articolului 1 din Ordonanta Guvernului nr.88/200, serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta se organizeaza in subordinea Consiliilor judetene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, a Consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
Aceste servicii publice se impart in: servicii profesioniste si servicii voluntare.
Serviciile publice profesioniste se infiinteaza in subordinea Consiliilor judetene si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, prin preluarea de la Ministerul Administratiei si Internelor a structurilor unificate ale Inspectoratelor de protectie civila si a Grupurilor si Brigazilor de pompieri militari.
Serviciile publice comunitare voluntare se organizeaza in subordinea Consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili si a formatiunilor de protectie civila din subordinea acestora. Aceste servicii publice comunitare vor fi transformate in servicii profesioniste, odata cu dotarea si asigurarea resurselor necesare.
Serviciile publice comunitare sunt supuse unei duble subordonari, atat fata de administratia publica locala, cat si fata de administratia publica centrala. Astfel, conducerea activitatii acestor servicii publice se face, pe de o parte, de catre presedintele Consiliului judetean si de primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv de primarii localitatilor, iar, pe de alta parte, coordonarea si controlul metodologic al acestor servicii publice se fac de catre Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (articolul 7 si articolul 11 alineat 1 din O.G. nr.88/2001). De asemenea, regulamentul de organizare si functionare a serviciilor publice comunitare se intocmeste pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General si se aproba de Consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de Consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor. In fine, structura organizatorica si dotarea serviciilor publice comunitare se aproba de Consiliile judetene si locale pe baza criteriilor minime de performanta elaborate de Inspectoratul General si aprobate prin ordinul ministrului administratiei si internelor.
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta este un organ de specialitate al administratiei publice centrale, demilitarizat, cu personalitate juridica si functioneaza in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor.
Serviciile publice comunitare si Inspectoratul General fac parte din fortele de protectie ale sistemului de securitate nationala si au ca scopuri principale: apararea vietii, bunurilor si mediului impotriva incendiilor si dezastrelor, precum si realizarea masurilor de protectie civila.
Inspectoratul General asigura, la nivel national, punerea in aplicare, intr-o conceptie unitara, a legislatiei in vigoare in domeniile date in competenta sa, precum si coordonarea si controlul metodologic al serviciilor publice comunitare.
2.5. Serviciile publice comunitare pentru cadastru si agricultura
In conformitate cu prevederile articolului 1 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2001, serviciile publice comunitare pentru cadastru si agricultura se infiinteaza la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
Ele pot fi organizate fie sub forma unor compartimente distincte in cadrul aparatului propriu al Consiliilor locale, cu incadrarea in numarul maxim de posturi aprobat potrivit legii, fie ca servicii publice cu personalitate juridica in subordinea Consiliilor locale. Indrumarea tehnico-metodologica a acestor servicii publice se asigura de oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie si de directiile generale judetene pentru agricultura si industrie alimentara (articolul 1 alineat 3 din O.G. nr.13/2001).
Serviciile publice comunitare pentru cadastru si agricultura sunt investite cu urmatoarele atributii principale:
a) participa la actiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei, orasului sau municipiului si asigura conservarea punctelor de hotar materializate prin borne;
b) efectueaza masuratori topografice pentru punerea in posesie pe amplasamentele stabilite de Consiliile locale de aplicare a Legii fondului funciar;
c) intocmeste fisele de punere in posesie;
d) constituie si actualizeaza evidenta proprietatilor imobiliare si a modificarilor aduse acestora;
e) constituie si actualizeaza evidenta terenurilor care fac parte din domeniul public sau privat;
f) delimiteaza exploatatiile agricole din teritoriul administrativ al localitatilor;
g) fac propuneri si avizeaza proiectele de organizare si functionare a exploatatiilor agricole si aplica in teren elementele necesare pentru functionarea acestora;
h) fac propuneri si avizeaza proiectele pentru amenajarea retelei de drumuri, de alimentare cu apa, de irigatii;
i) urmaresc modul in care detinatorii de terenuri asigura cultivarea acestora;
j) furnizeaza date pentru completarea si tinerea la zi a registrului agricol;
k) acorda consultanta agricola, urmaresc aplicarea tehnologiilor adecvate si iau masuri de protectie fitosanitara;
l) acorda consultanta in domeniul zootehniei si asigura operatiunile de insamantare artificiala;
m) iau masuri pentru prevenirea imbolnavirii animalelor si asigura efectuarea tratamentelor in cazul imbolnavirilor;
n) intocmesc documentatiile necesare pentru acordarea de sprijin producatorilor agricoli, in conditiile prevazute de lege, si urmaresc realizarea acestor actiuni;
o) alte atributii stabilite prin lege sau insarcinari primite de la Consiliile locale ori de la primariile localitatilor.
Activitatile serviciilor publice comunitare pentru cadastru si agricultura care presupun prestari de serviciu la cererea cetatenilor se executa pe baza de taxe stabilite de Consiliile locale, potrivit legii.
Numarul si specialitatile profesionale ale personalului din cadrul acestor servicii publice comunitare se stabilesc de Consiliile locale care le infiinteaza, in functie de specificul activitatilor, de marimea unitatilor administrativ-teritoriale si de posibilitatea de finantare.
Potrivit articolului 5 alineat 1 din Ordonanta Guvernului nr.13/2001, Consiliile locale au obligatia sa infiinteze societati comerciale pentru preluarea si valorificarea produselor agroalimentare de la producatorii individuali, de la exploatatiile agricole asociative si de la exploatatiile familiale. Asemenea societati comerciale pot fi infiintate si prin asocierea intre mai multe Consilii locale. In acest scop, serviciile publice pentru cadastru si agricultura au obligatia sa acorde consultanta si sa coordoneze infiintarea acestor societati comerciale. De asemenea, aceste servicii publice vor acorda consultanta si sprijin producatorilor agricoli pentru valorificarea productiei vegetale si animaliere (articolul 5 alineat 2 din O.G. nr.13/2001).
3. Regiile autonome
In Conformitate cu prevederile Legii nr.15/1990, regiile autonome se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale si in alte domenii stabilite de Guvern. Rezulta, deci, ca aceste regii fac parte din categoria stabilimentelor publice si au drept obiect de activitate realizarea unor servicii publice economice de interes major pentru stat sau unitatile administrativ-teritoriale. Consideram ca, in aceasta situatie, pot fi asimilate autoritatilor administrative, in sens larg, si, deci, pot emite acte administrative supuse controlului de contencios administrativ.
Din economia textului legii rezulta ca regiile autonome se pot infiinta, dupa cum sunt de interes national sau de interes local, fie pe baza hotararii Guvernului, fie prin hotarare a organelor judetene si municipale ale administratiei publice, prin care se stabilesc obiectul de activitate, patrimoniul, denumirea si sediul principal. Regiile autonome pot infiinta, in cadrul structurii lor organizatorice: uzine, fabrici, servicii, sucursale si altele necesare indeplinirii obiectului de activitate.
Daca, pentru regiile autonome de interes national am precizat domeniile de activitate avute in vedere de legiuitor, in ceea ce priveste regiile autonome de interes local aceste domenii pot privi: gospodaria comunala, spatiile locative, distribuirea energiei termice, amenajarea si intretinerea strazilor si a celorlalte spatii publice, transporturile locale s.a.
Ordonanta Guvernului nr.15/1993 a adus o serie de precizari cu privire la conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca o activitate sa fie organizata sub forma unei regii autonome de interes national, astfel:
a) sa constituie monopol de stat, in sensul unei activitati de productie sau de prestari de servicii care, datorita necesitatii unor tehnologii specifice sau a unor investitii de capital cu costuri ridicate, nu se poate realiza in conditii de eficienta normala in unitati concurentiale sau care ar deveni concurentiale pe termen mediu;
b) sa fie de interes public;
c) sa produca bunuri si sa presteze servicii esentiale pentru apararea tarii si sigurantei nationale.
Regiile autonome sunt conduse de catre Consiliul de administratie numit prin ordin, de ministrul de resort, sau, dupa caz, prin hotararea Consiliului local, respectiv a Consiliului judetean, iar activitatea curenta este condusa de un director general sau un director economic numit de ministrul de resort, respectiv de Consiliul local sau judetean, dupa caz, sub a carei autoritate functioneaza. In acest sens, anual, consiliul de administratie prezinta un raport ministrului de resort sau unitatii administrativ-teritoriale locale, in referire la rezultatele activitatii precedente si programul de activitate pentru anul in curs.
Patrimoniul regiilor autonome este constituit din bunuri care fac parte din domeniul privat si din domeniul public de interes national sau local. Trebuie precizat ca bunurile care apartin domeniului public, fiind inalienabile, nu pot fi instrainate, sunt date doar in administrarea regiilor autonome si trebuie evidentiate separat in patrimoniul acestora. Asupra lor nu se pot constitui nici un fel de garantii.
In exercitarea dreptului de proprietate si/sau de administrare, regia autonoma are dreptul de a se folosi, in mod autonom, de bunurile pe care le are in patrimoniu, in vederea realizarii scopului pentru care a fost constituita, acoperirii cheltuielilor, amortizarea investitiilor, rambursarii creditelor, obtinerii unui profit, constituirii fondului de rezerva si a fondului de dezvoltare, platii taxelor, impozitelor si a celorlalte varsaminte, prevazute de lege.
Cat priveste bunurile imobile de interes privat, instrainarea unor bunuri in valoare de peste zece milioane lei se poate face numai cu aprobarea ministrului de resort.
Bugetul de venituri si cheltuieli ale regiilor autonome de interes national se aproba de Guvern, iar cel al regiilor autonome de interes local se aproba, dupa caz, de Consiliile locale sau judetene, odata cu bugetul unitatii administrativ-teritoriale respective.
|
