SISTEMUL DREPTULUI DIVIZIUNEA SI RAMURILE DREPTULUI
Normele juridice sunt legate ntre ele si alcatuiesc un sistem, care reflecta
- at t unitatea dintre norme;
- c t si diferentele dintre ele.
Sistemul de drept
-reprezinta un ansamblu de norme juridice legate ntre ele organic prin:
- obiectul de reglementare adica grupul de relatii sociale supuse reglementarii si
- metoda de reglementare.
In cadrul ramurii de drept, normele juridice sunt legate n cadrul institutiilor juridice
Institutia juridica - cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale, ce dau nastere la raporturi juridice.
Exemplu : - normele juridice care reglementeaza proprietatea formeaza - institutia dreptului de proprietate, altele alcatu 818f515i iesc institutia precriptiei extinctive, a nulitatii, a contractului etc.
DIVIZIUNEA DREPTULUI
Sistemul dreptului intern se mparte n:
- Drept public si,
- Drept privat
Dreptul public se ocupa :
- de organizarea statului si a autoritatilor publice
- de raporturile dintre stat si cetateni si de actele facute de persoanele nvestite cu atributii speciale pentru realizarea unor interese generale.
Dreptul privat are ca obiect raporturile private dintre cetatenii aceluiasi stat.
Deosebirea dintre ele - consta n natura intereselor ocrotite si īn natura raporturilor sociale reglementate prin normele de drept.
In dreptul public - se regasesc raporturile
- īntre individ si colectivitate
si
- īntre individ si organele autoritatii statale.
In dreptul privat - gasim raporturi īntre indivizi.
Dreptul public cuprinde urmatoarele ramuri de drept:
1. Dreptul constitutional - cuprinde:
- principiile si normele referitoare la- organizarea
- alcatuirea si
- componentele
autoritatilor statale
- sistemul electoral, drepturile si īndatoririle fundamentale ale cetatenilor. Principalul izvor de drept al normelor de drept constitutional este Constitutia - legea fundamentala a statului.
2. Dreptul administrativ - cuprinde norme care privesc organizarea si desfasurarea activitatii organelor administratiei de stat, a serviciilor publice.
3.Dreptul financiar - cuprinde norme care reglementeaza relatii referitoare la : - īntocmirea
- aprobarea si
- executarea bugetului de stat.
3.Dreptul penal - cuprinde totalitatea normelor care stabilesc faptele sociale cu un grad de pericol social ridicat - infractiuni, precum si pedepsele ce se aplica infractorilor.
4.Dreptul procesual civil - cuprinde norme juridice ce reglementeaza activitatea de judecare a cauzelor civile, si de executare a hotar rilor pronuntate n aceste cauze.
5.Dreptul procesual penal - cuprinde ansamblu normelor juridice ce reglementeaza desfasurarea procesului penal at t n faza urmaririi penale, c t si n faza judecatii.
Ramuri ale dreptului privat
1.Dreptul civil - cuprinde norme ce reglementeaza
- raporturile patrimoniale dintre Persoane fizice, dintre persoane juridice ori ntre persoanele fizice si juridice;
- raporturi n care subiectele se afla pe pozitii de egalitate juridica
precum si raporturi personale nepatrimoniale referitoare la nume, domiciliu, onoare, libertate etc.
2.Dreptul comercial cuprinde normele ce reglementeaza raporturile patrimoniale av nd caracte comercial izvor t din natura actelor si faptelor juridice (acte si fapte de comert), ori din calitatea specila a participantilor (comercianti) la raporturile juridice respective.
3.Dreptul familiei - cuprinde normele care reglementeaza raporturile decurg nd din institutia juridica a casatoriei, a rudeniei, filiatiei, initierii precum si a normelor privind ocrotirea minorilor si a celor lipsiti de capacitatea (alienatii si debilii mintali).
4.Dreptul muncii - cuprinde norme ce reglementeaza
- raporturi sociale de munca dintre patroni si salariati;
- raporturi dintre cel ce angajeaza (de regula natura muncii, locul de munca, drepturile si obligatiile partilor, raspunderea materiala si disciplinara, protectia si igiena muncii - jurisdictia muncii.
NOŢIUNEA DE STAT
Statul de la aparitia sa a fost si ram ne principala institutie publica a societatii.
Criteriul dominant al organizarii sociale prestatale l reprezinta criteriul legaturilor de s nge.
Statul are la baza trei criterii:- teritoriu, populatia,forta publica (puterea de stat).
Vointa este esenta dreptului.Forta este esenta statului.
FORMA DE STAT - se refera la modul de organizare si functionare a puterii de stat.
FORMA DE STAT - cuprinde trei componente:
a) forma de guvernam nt b) structura de stat ;c) regimul politic.
Forma de guvernam nt este de doua feluri:
1- monarhie absoluta - puterea absoluta apartine monarhului si constitutionala- puterea monarhului este limitata prin constitutie ;
2.-reepublica- democratica - poporul detine suveranitatea, si autocratica - puterea apartine unei parti a poporului .
Structura de stat - exprima organizarea puterii de un teritoriu. In acest sens se disting mai multe puteri statale:
1.Statul unitar,caracteristici :-exista un singur parlament ;
-exista un singur guvern ;
-exista un singur r nd de organe judecatoresti ;
-exista o singura constitutie ;
-exista o singura cetatenie ;
Romānia este stat unitar .
2. Statul compus - poate fi:
a) federatie - pe plan intern statul īsi pastreaza o relativa independenta, si pe plan extern sunt reprezentate de organele centrale ale statului federal.
b) confederatie - statele din confederatia īsi pastreaza - independenta si suveranitatea, iar pentru anumite interese īsi aleg anumite organe comune.
Legatura īntre state se realizeaza pe baza de tratat.
3. Uniunea de state poate fi:
a) uniunea reala - doua sau mai multe state au aceleasi sef de stat si īsi creaza anumite - organe comune
- statele au constitutii proprii, legi proprii, dar pe plan extern apar ca un singur stat (ex. Uniunea Austro-Ungara 1967/1918 Muntenia si Moldova 1862-1864).
b) uniunea personala - doua sau mai multe state se unesc sub conducerea unui singur sef de stat (Anglia si Hanovra 1714-1837).
REGIMUL POLITIC - reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societatii, cu referire la echilibrul existent īntre stat si drepturile asigurate si garantate cetatenilor.
Acesta, mbraca forme diferite:
- regimuri politice democratice (sau regimuri politice constitutionale specifice:
- monarhiilor constitutionale si
- republicilor democratice
cum sunt - regimul politic parlamentar si
- regimul politic prezidential
- regimuri politice nedemocratice - cu sunt:
a) autoritare (prin care se restrāng drepturile cetatenesti si sporeste puterea personala a sefului statului.
b) autocratice (despotism, absolutism, tiranie puterea nelimitata apartine sefului statului rege ori monarh.
c) fasciste (dictatura terorista
d) militare
e) socialiste
Regimurile democratice sunt cladite si dezvoltate pe existenta parlamentului ce are la baza principiile reprezentativitatii , separatiei puterilor si legalitatii sunt n masura sa asigure existenta Statului de drept. Reprezentativitatea - presupune ca poporul titular al suveranitatii, deleaga ntreaga putere organului reprezentativ. Deputatii si senatorii apar ca reprezentanti ai natiunii.
Separatia puterilor o gasim n Anglia lui John Locke, iar Charles Louis Montesquieu este adevaratul teoreticial al conceptiei separatiei puterilor n stat). In cartea sa Despre spiritul legilor arata ca suveranitatea poporului trebuie exercitata de trei puteri:
- de puterea legislativa
- de puterea executiva
-de puterea judecatoreasca.
Noteaza Montesqui: "puterea trebuie limitata prin putere". Astfel, nu ar exista libertate daca puterea judecatoreasca nu este separata de cea legislativa si de cea executiva.
Legalitatea - este cel de-al treilea pilon al regimurilor democratice - presupune ca īntreaga activitate economica - sociala si politica statala trebuie asezata pe norme legale.
Conceptia statului de Drept
Statul de drept exprima, istoriceste, o simbioza dintre stat si drept ca forte ce actioneaza interconditionat pentru guvernarea societatii pe baza democratiei.
Statul de drept desemneaza un sistem de organizare sociala n care relatia dintre stat si drept este ntr-un echilibru favorabil majoritatii populatiei.
Statul este forta:
- care edicteaza regulile juridice, adica dreptul
- si garanteaza aplicarea dreptului.
Dreptul limiteaza puterea statului si mentine un echilibru īntre puterea statului si drepturile si libertatile cetatenilor.
|
