SISTEMUL POLITIC EUROPEAN

SISTEMUL POLITIC EUROPEAN. CONSTITUTIA PENTRU EUROPA

Tratatul constitutional pentru instituirea unei Constitutii pentru Europa

a fost semnat la Roma., la data de 29 octombrie 2004, de catre sefii de stat si

de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene, precum si d 959d323j e România,

Bulgaria si Turcia, în calitate de tari candidate la aderarea în Uniunea

Europeana.

Tratatul urmeaza sa fie ratificat de statele membre al Uniunii Europene

pâna în anul 2009.

Tratatul constitutional cuprinde:

. Constitutia pentru Europa;

. Protocoale;

. Anexe.

Din analiza continutului normativ al Constitutiei rezulta ca aceasta este

structurata într-un Preambul si patru parti.

Preambulul cuprinde marile principii care au stat la baza elaborarii

Constitutiei pentru Europa.

7

Partea I cuprinde: definitiile si obiectivele Uniunii Europene; drepturile

fundamentale si cetatenia Uniunii; competentele Uniunii; institutiile si

organele Uniunii; exercitarea si competentele Uniunii; viata democratica a

Uniunii; finantarea Uniunii; Uniunea si mediul apropiat; apartenenta la

Uniune.

Partea a II-a cuprinde drepturile fundamentale ale Uniunii.

Partea a III-a cuprinde politicile si functionarea Uniunii.

Partea a IV-a cuprinde dispozitii generale si finale.

1. Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii

În Preambulul sau, Carta proclama ca "Uniunea se fondeaza pe valorile

indivizibile si universale ale demnitatii umane, libertatii, egalitatii si

solidaritatii".

Folosind criteriul valorilor recunoscute si garantate de Uniune,

drepturile fundamentale ale Uniunii sunt clasificate astfel:

a) Demnitatea

. Demnitatea umana;

. Dreptul la viata;

. Dreptul la integritatea persoanei;

. Interzicerea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane

ori degradante;

. Interzicerea sclaviei si a muncii fortate.

b) Libertatile

. Dreptul la libertate si la siguranta;

. Respectarea vietii private si familiale;

. Protectia datelor cu caracter personal;

. Dreptul de a se casatori si dreptul la întemeierea unei familii;

. Libertatea de gândire, de constiinta si de religie;

. Libertatea de exprimare si de informare;

. Libertatea de întrunire si de asociere;

. Libertatea artelor si stiintelor;

. Dreptul la educatie;

. Libertatea profesionala si libertatea de a munci;

. Libertatea de a conduce afaceri;

. Dreptul de proprietate;

. Dreptul la azil;

. Protectia în caz de evacuare, expulzare si extradare.

8

c) Egalitatea

. Egalitatea în fata legii;

. Nediscriminarea;

. Diversitatea culturala, religioasa si lingvistica;

. Egalitatea între femei si barbati;

. Drepturile copilului;

. Drepturile persoanelor în vârsta;

. Integrarea persoanelor cu handicap.

d) Solidaritatea

. Dreptul de negociere si de actiuni colective;

. Dreptul de acces la serviciile de plasament;

. Protectia în caz de concediere nejustificata;

. Conditii de munca juste si echitabile;

. Interdictia muncii copiilor si protectia muncii tinerilor;

. Viata familiala si viata profesionala;

. Securitatea sociala si ajutorul social;

. Protectia sanatatii;

. Accesul la serviciile de interes economic general;

. Protectia mediului;

. Protectia consumatorilor.

Uniunea Europeana recunoaste drepturile, libertatile si principiile

enuntate în Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii si prezentate mai sus.

Institutiile-mecanism pentru protectia drepturilor fundamentale ale

Uniunii sunt în principal urmatoarele:

. Mediatorul european;

. Parlamentul European, în fata caruia cetatenii europeni îsi

exercita dreptul de petitionare;

. Curtea de Justitie a Uniunii Europene;

. Curtea Europeana a Drepturilor Omului;

. Organele consultative ale Uniunii.

2. Cetatenia Uniunii

Orice persoana având cetatenia unui Stat membru poseda cetatenia

Uniunii Europene.

Cetatenia Uniunii se adauga la cetatenia nationala si nu o înlocuieste pe

aceasta.

9

În calitate de cetateni europeni, persoanele având cetatenia unui stat

membru al UE se bucura de drepturile si sunt supusi îndatoririlor prevazute

de Constitutia Europeana. Aceste drepturi sunt:

. dreptul de a circula si de a-si stabili resedinta în mod liber pe

teritoriul statelor membre;

. dreptul de a vota si de a fi ales în alegerile pentru Parlamentul

European, precum si în alegerile municipale în Statul membru

în care ei sunt rezidenti, în aceleasi conditii ca si resortisantii

acestui Stat;

. dreptul de a beneficia, pe teritoriul unei tari terte unde Statul

membru al carui resortisant este nu este reprezentat, de

protectia autoritatilor diplomatice si consulare ale oricarui Stat

membru, în aceleasi conditii ca si resortisantii acelui stat;

. dreptul de a adresa petitii Parlamentului european, de a

recurge la mediatorul european, precum si dreptul de a se

adresa institutiilor si organelor consultative ale Uniunii, în una

din limbile Constitutiei si de a primi un raspuns în aceeasi

limba.

3. Parlamentul European (aspecte selective)

Parlamentul European exercita, împreuna cu Consiliul de Ministri,

functiile legislative si bugetare. El exercita functiile de control politic si

consultative în conformitate cu conditiile prevazute de Constitutie.

Parlamentul European este compus din reprezentantii cetatenilor

Uniunii. Numarul parlamentarilor europeni nu depaseste 750 de membri.

Reprezentarea cetatenilor este asigurata de o maniera descrescatoare

proportional, cu un prag minim de 6 membri pentru Statul membru.

Nici unui stat membru nu i se vor atribui mai mult de 96 de mandate.

Membrii Parlamentului European sunt alesi prin sufragiu universal,

direct si secret, pentru un mandat de 5 ani.

Parlamentul European alege dintre membrii sai Presedintele si biroul

acestuia.

Printr-o lege europeana, Parlamentul European stabileste statutul si

conditiile generale de exercitare a functiilor membrilor sai.

La cererea unui numar de 1/4 dintre membrii sai, Parlamentul european

poate sa constituie o comisie temporara de ancheta.

Parlamentul european alege Mediatorul european pentru un mandat egal

cu durata legislaturii acestuia.

10

Parlamentul European adopta regulamentul interior al acestuia, cu votul

majoritatii membrilor care îl compun, stabilind si cvorumul pentru

desfasurarea sedintelor sale.

Parlamentul European, sesizat cu o motiune de cenzura asupra

activitatii Comisiei Europene, nu poate sa se pronunte asupra acesteia decât

dupa trecerea unui termen de 3 zile cel putin de la depunerea motiunii si prin

scrutin public. Daca motiunea de cenzura este adoptata cu o majoritate de

2/3 din voturile exprimate si cu majoritatea membrilor care compun

Parlamentul European, membrii Comisiei trebuie sa demisioneze colectiv

din functiile lor, împreuna cu Ministrul afacerilor externe al Uniunii din

cadrul Comisiei.

4. Curtea de Justitie a Uniunii Europene si Parchetul european

(aspecte selective)

a) Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Curtea de Justitie a Uniunii Europene asigura respectarea legii în

interpretarea si aplicarea Constitutiei.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene se compune din:

. Curtea de Justitie;

. Tribunalul General;

. Tribunalele specializate.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene statueaza în urmatoarele mari

cazuri:

. asupra recursurilor formulate de catre un Stat membru de catre o

institutie sau de catre persoanele fizice ori juridice;

. cu titlu prejudiciabil, la cererea jurisdictiilor nationale, privind

interpretarea dreptului Uniunii sau cu privire la validitatea actelor

adoptate de institutii;

. în alte cazuri prevazute de Constitutie.

a.1) Curtea de Justitie

Curtea de Justitie este compusa dintr-un judecator pentru fiecare stat

membru al Uniunii.

Pentru examinarea cererilor cu care este sesizata, Curtea de Justitie se

constituie, conform statutului Curtii de Justitie a Uniunii Europene, în:

. Camere;

. Marea Camera;

11

. Plenul Curtii.

Curtea de Justitie este asistata de 8 avocati generali.

Avocatul general are rolul de a prezenta public, cu deplina

impartialitate si independenta, concluziile motivate privind cauzele care, în

conformitate cu Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cer interventia

sa.

Judecatorii Curtii de Justitie desemneaza dintre ei pe presedintele

Curtii pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit.

Curtea de Justitie adopta propriul sau regulament de procedura.

Curtea judeca în ultima instanta recursurile formulate împotriva

deciziilor Tribunalului general, cu privire la problemele de drept, în

conditiile si limitele prevazute de statut.

Curtea statueaza asupra oricarui diferend între statele membre, în

conexitate cu obiectul Constitutiei, daca acest diferend îi este supus pentru a

se ajunge la un compromis .

Curtea statueaza în alte cazuri prevazute de Constitutie sau rezervate

de Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

a.2) Tribunalul general

Numarul judecatorilor Tribunalului este stabilit prin Statutul Curtii de

Justitie a Uniunii Europene, care poate sa prevada ca Tribunalul este asistat

de avocati generali.

Judecatorii desemneaza dintre ei presedintele Tribunalului pentru un

mandat de 3 ani.

Tribunalul este competent sa judece în prima instanta recursurile

prevazute la articolele III-365, III-367, III-370, III-372 si III-373 din

Constitutia pentru Europa, cu exceptia celor care sunt atribuite unui tribunal

specializat.

Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene poate sa prevada ca

Tribunalul este competent si în alte categorii de recursuri.

Tribunalul este competent sa judece recursurile formulate împotriva

deciziilor tribunalelor specializate.

a.3) Tribunalele specializate

Tribunalele specializate sunt înfiintate printr-o lege europeana si

functioneaza pe lânga Tribunalul general.

Tribunalele specializate judeca în prima instanta anumite categorii de

recursuri formulate în materii specifice.

12

Legea europeana stabileste compunerea tribunalelor specializate si

întinderea atributiilor care sunt conferite.

b) Parchetul European

Parchetul European este înfiintat printr-o lege europeana si are ca

principala atributie combaterea infractiunilor care aduc atingere intereselor

financiare ale Uniunii.

Parchetul European este competent pentru cercetarea, urmarirea si

trimiterea în judecata , daca este cazul, în legatura cu Europolul, a autorilor

si a complicilor infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale

Uniunii.

Legea europeana stabileste statutul Parchetului European, conditiile de

exercitare a functiilor sale, regulile de procedura aplicabile activitatilor sale,

precum si pe cele care guverneaza admisibilitatea probelor si regulile

aplicabile controlului jurisdictional al actelor de procedura pe care el le

retine în exercitarea functiilor legale.

Atributiile Parchetului pot fi extinse la lupta împotriva criminalitatii

grave având o dimensiune transfrontaliera.

Deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene au forta juridica

executorie. Executarea fortata este supusa regulilor de procedura civila în

vigoare în statul membru pe teritoriul caruia ea are loc. Formula executorie

este aplicata fara alt control decât cel de verificare a autenticitatii titlului, de

catre autoritatea nationala pe care guvernul fiecarui stat membru o

desemneaza în acest scop si informeaza Comisia Europeana si Curtea de

Justitie a Uniunii Europene.

4. Comisia Europeana

Comisia promoveaza interesul general al Uniunii si ia masurile

adecvate în acest scop. Comisia are rolul de executiv al Uniunii. Ea

vegheaza la aplicarea Constitutiei, precum si a masurilor adoptate de

institutii în baza acesteia.

Comisia supervizeaza aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curtii

de Justitie a Uniunii Europene. Ea executa bugetul si administreaza

programele.

De asemenea, exercita functiile de coordonare, executare si gestiune în

conformitate cu conditiile prevazute de Constitutie.

Comisia are initiativa legislativa a actelor Uniunii, cu exceptia cazului

în care Constitutia pentru Europa dispune altfel.

13

Comisia Europeana este compusa dintr-un resortisant al fiecarui stat

membru, inclusiv presedintele si ministrul afacerilor externe al Uniunii.

Mandatul Comisiei este de 5 ani.

Comisia este responsabila în fata Parlamentului European, care poate

adopta o motiune de cenzura, cum s-a mentionat anterior.

Presedintele Comisiei Europene este ales de Parlamentul European cu

votul majoritatii membrilor sai.