STATUL DE DREPT MODERN ÎN PERIOADA 1866-1918
A Organizarea politică
- viata economico -socială: dezvoltarea industriei, comert, agraricultură ce se transformă
- monarhia constitutitonală parlrmentară instaurată în 1866
1) = organele centrale ale statului -domnul- avea initiativă legislativă, sanctiona si promulga legi, numea si revoca ministri, avea dreptul de amnistie, etc.
-guvernul- era numit de rege, cu pozitie preponderentă în raport cu parlamentul, deoarece organiza alegerile.
-parlamentul-nemodificat esential, două adunări, Senat si Adunarea deputatilor,
2) dobândirea independentei de stat prin jertfa poporului, în urma Războiului de independentă 1877 - 1878, urmat de o perioadă de ascensiune, de modernizare. Congresul de la Berlin 1878, a condition 313j98d at recunoasterea independentei de modificarea articolului 7 din constitutie si acordarea cetăteniei române evreilor din România.
3) partide politice P.N.L. 1875 având ca lideri pe I. C. Brâtianu, A. Rosetti.
Partidul Conservator 1880 având ca lideri pe Lascăr Catargiu si Vasile Boerescu.
Partidul Conservator Democrat având ca lider pe Take Ionescu.
B Evolutia dreptului
în context modernizării
- transformările intervenite în ramurile dreptului
DREPTUL CONSTITUTIONAL
Constitutia adoptată la 1 iulie 1866, s-a aplicat , cu unele modificări până în 1923. consacrând făurirea statului national unitar român, proclamând monarhia constitut. pe temeiul separatiei puterilor, Se consacrau drepturile si libertătile cetătenesti, în esenta sa fiind o consti democratică modernă. Ea cuprinde 8 titluri:
Despre teritoriul României, Despre drepturile românilor, Despre puterile statului, Despre finante,
Despre puterea armată, Dispozitii generale,
Despre revizuirea constitutiei,
Dispozitii tranzitorii si suplimentare,
Puterea legislativă se exercită de domn si reprezentanta natională ( adunarea deputatilor si senatul ), puterea executivă era încredintată domnului, care urma să o exercite prin organele administrative, iar puterea judecătorească. revenea curtilor si tribunalelor
Ptr alegere deputatilor, alegătorii erau organizati în 4 colegii cf venitului, iar pentru alegerea senatorilor erau 2 colegii
În 1881România se proclamâ regat ( rege ).
DREPTUL ADMINISTRATIV
Administratia era condusă de rege si guvern
REGELE era sef al statului, cu atributiuni legislative, executive, judecătoresti, sanctiona si promulga legile, încheia conventii cu alte state, întocmea regulamentele de aplicare a legilor, confirma functiile publice, era seful armatei, conferea grade militare si decoratii, avea drept de amnistie politică, de a ierta si micsora pedepsele în materie criminală
GUVERNUL dădea greutatea sistemului politic fată de parlament ( numit înainte de a se organiza alegerile ). Era organizat pe ministere ( interne, finante, afaceri externe, justitie, ap nat,etc ) ministrii erau numiti si revocati de rege, si răspundeau ptr actele lor. La judet = prefect, numit de rege, ajutat de un consiliu judetean, la comune = primari,
DREPTUL CIVIL
A lui A I C a cunoscut transformări substantiale în domenii ca: proprietatea, conditia juridică a persoanei si contractele. S-a încurajat industria natională pentru înfiintarea întreprinderilor cu un capital social de 50 mii lei sau un număr de cel putin 25 muncitori. Marca de fabrică si marca de comert, vor fi protejate prin lege.
Persoanele juridice au fost vizate prin introducerea Codului de Comert si unele legi speciale. S-a tinut cont de experienta Italiei, Germaniei si Belgiei.
Răspunderea contractuală si delictuală au fost întregite cu reglementări privind răspunderea pentru riscuri ( de exemplu accidente de muncă).
Contractele au fost îmbunătătite cu derogări si modificări pentru arendare, închirierea clădirilor, favorizând proprietarii si executia rapidă a chiriasilor, contractele de muncă, repausul duminical = jumătate de zi, începând cu 1887, durata zilei de muncă = 16 ore, conflictele colective de muncă, jurisdictia muncii.
DREPTUL PENAL
Din 1865 i se adaugă legi speciale:
- legea contra sindicatelor, greva era calificată infractiune si pedepsită cu închisoare până la doi ani.
- legea penală pentru securitatea internă si externă a statului (răz. 1913), spionajul, trădarea de patrie, păstrarea secretului de stat, instante militare pe timp de război.
DREPTUL PROCESUAL
Codurile de procedură civilă si penală au introdus unele proceduri speciale.
Procedura civilă. - îmbunătătirea tehnicii de redactare a textelor, redefinirea notiunilor, principiilor si institutiilor procedurale. Procedura obisnuită era cea contencioasă, bazată pe lupta juridică dintre părti, cu interese opuse, desfăsurare în sedintă publică pe baza principiilor oralitătii si contradictorialitătii dezbaterilor.
Procedura penală - prin legea specială pentru instantele corectionale si flagrantele delicte, persoanele prinse în momentul comiterii infractiunii de drept comun, puteau fi arestate pe loc si aduse în fata procuraturii, care le interoga si trimitea la judecătorii de ocoale sau tribunale. Hotărârile erau urgente, în aceeasi zi. Judecătoriile de ocoale puteau fi urbane sau rurale, compuse dintr-un judecător, un ajutor de judecător sau un magistrat stagiar, un grefier si un arhivar. Tribunalele de judet = format din un presedinte, trei judecători, un supleant sau un magistrat stagiar.
- legislatia învoielilor agricole
L.Î.A. din 1866, era reglementată pe principiile moderne consacrate în codul civil au fost grav încălcate prin această lege, ce deroga prin aplicarea la tărănime. Învoiala încheiată între tăran si mosier era transcrisă într-un registru tinut la primăria comunei. După transcriere, contractul devenea autentic si era investit cu formulă executorie la simpla cerere a mosierului. Primarul îl punea în executare, fără vreo judecată. Alte încălcări vizau proba datoriilor tăranilor si plătile făcute de către ei. Mosierul putea dovedi datoriile tăranului printr-un registru propriu, evident cu caracter personal, dar care făcea probă în justitie. Învoielile agricole si solutionarea litigiilor aveau o procedură specială pentru evitarea pierderii de timp si cheltuieli.
Modificările L.Î.A. după răscoala din 1907.
- o nouă reformă agrară.
- desfiintarea dijmei la tarla.
- amenajarea unor islazuri ale tăranilor.
- stabilirea limitelor la pretul pentru pământ si munci agricole.
C Transilvania în perioada liberalismului austriac si a dualismului austro-ungar.
Transilvania în perioada liberalismului 1861- 1867
1) organizare de stat. După revolutia de la 1848, românii din Transilvania au intensificat lupta de eliberare. Diploma imperială din octombrie 1860 în esentă era un act constitutional, recunostea tuturor natiunilor dreptul la individualitate istorică si politică. Dieta Transilvaniei constituită în 1863 a ajutat ungurii să hotărască unirea Transilvaniei cu Ungaria, românii protestând. Dieta se compunea din 40 de persoane. numite de împărat, 44 deputati maghiari, 33 deputati sasi, 48 deputati români, alesi cf. electorilor cenzitari.
2) Legislatia dietei de la Sibiu.
- recunoasterea egalitătii natiunii române si confesiunilor sale.
-limba oficială a fost latina si apoi germana.
Transilvania în perioada dualismului austro-ungar.
1) Instaurarea regimului dualist austro-ungar= formulă politică de aliantă a nobilimii si burgheziei din Austria si Ungaria. Ptr. Transilvania. perioadă de cumplită oprimare, prin integrarea fortată în statul maghiar, negându-i-se natiunii române drepturile si obligatiile (din iunie 1867, din 5 dec 1868 dieta maghiară a hotărât anularea tuturor institutiilor autonome ale Trans si încorporarea la Ungaria.
2) Legislatia de reprimare a românilor din Trans.
- maghiarizare fortată prin actiuni electorale si discretionare pe statutul nationalitătilor, Din 1868 legea prevedea o singură natiune, cea maghiară, unică si indivizibilă (într-un stat multinational ca U).
- legea electorală din 1874 a scos românii în afara vietii politice.
- măsuri împotriva învătământului românesc - 1891-1893.
3) Lupta românilor din Trans împotriva dualismului austro-ungar, a dus la reactia românilor la fiecare moment precum în Pronunciamentul de la Blaj, protest colectiv intelectual care cerea viată de stat autonomă în Trans. fiind trimis în întreaga Europă.
- partidele politice ale românilor din Banat si Transilvan. cu
programele lor progresiste.
- Memorandumul a 300 de români cu text definitivat în 1892 = proces la Cluj în mai 1894.
|
