STATUL DE DREPT MODERN ÎN PERIOADA 1866-1918
A Organizarea politicã
- viata economico -socialã: dezvoltarea industriei, comert, agrariculturã ce se transformã
- monarhia constitutitonalã parlrmentarã instauratã în 1866
1) = organele centrale ale statului -domnul- avea initiativã legislativã, sanctiona si promulga legi, numea si revoca ministri, avea dreptul de amnistie, etc.
-guvernul- era numit de rege, cu pozitie preponderentã în raport cu parlamentul, deoarece organiza alegerile.
-parlamentul-nemodificat esential, douã adunãri, Senat si Adunarea deputatilor,
2) dobândirea independentei de stat prin jertfa poporului, în urma Rãzboiului de independentã 1877 - 1878, urmat de o perioadã de ascensiune, de modernizare. Congresul de la Berlin 1878, a condition 313j98d at recunoasterea independentei de modificarea articolului 7 din constitutie si acordarea cetãteniei române evreilor din România.
3) partide politice P.N.L. 1875 având ca lideri pe I. C. Brâtianu, A. Rosetti.
Partidul Conservator 1880 având ca lideri pe Lascãr Catargiu si Vasile Boerescu.
Partidul Conservator Democrat având ca lider pe Take Ionescu.
B Evolutia dreptului
în context modernizãrii
- transformãrile intervenite în ramurile dreptului
DREPTUL CONSTITUTIONAL
Constitutia adoptatã la 1 iulie 1866, s-a aplicat , cu unele modificãri pânã în 1923. consacrând fãurirea statului national unitar român, proclamând monarhia constitut. pe temeiul separatiei puterilor, Se consacrau drepturile si libertãtile cetãtenesti, în esenta sa fiind o consti democraticã modernã. Ea cuprinde 8 titluri:
Despre teritoriul României, Despre drepturile românilor, Despre puterile statului, Despre finante,
Despre puterea armatã, Dispozitii generale,
Despre revizuirea constitutiei,
Dispozitii tranzitorii si suplimentare,
Puterea legislativã se exercitã de domn si reprezentanta nationalã ( adunarea deputatilor si senatul ), puterea executivã era încredintatã domnului, care urma sã o exercite prin organele administrative, iar puterea judecãtoreascã. revenea curtilor si tribunalelor
Ptr alegere deputatilor, alegãtorii erau organizati în 4 colegii cf venitului, iar pentru alegerea senatorilor erau 2 colegii
În 1881România se proclamâ regat ( rege ).
DREPTUL ADMINISTRATIV
Administratia era condusã de rege si guvern
REGELE era sef al statului, cu atributiuni legislative, executive, judecãtoresti, sanctiona si promulga legile, încheia conventii cu alte state, întocmea regulamentele de aplicare a legilor, confirma functiile publice, era seful armatei, conferea grade militare si decoratii, avea drept de amnistie politicã, de a ierta si micsora pedepsele în materie criminalã
GUVERNUL dãdea greutatea sistemului politic fatã de parlament ( numit înainte de a se organiza alegerile ). Era organizat pe ministere ( interne, finante, afaceri externe, justitie, ap nat,etc ) ministrii erau numiti si revocati de rege, si rãspundeau ptr actele lor. La judet = prefect, numit de rege, ajutat de un consiliu judetean, la comune = primari,
DREPTUL CIVIL
A lui A I C a cunoscut transformãri substantiale în domenii ca: proprietatea, conditia juridicã a persoanei si contractele. S-a încurajat industria nationalã pentru înfiintarea întreprinderilor cu un capital social de 50 mii lei sau un numãr de cel putin 25 muncitori. Marca de fabricã si marca de comert, vor fi protejate prin lege.
Persoanele juridice au fost vizate prin introducerea Codului de Comert si unele legi speciale. S-a tinut cont de experienta Italiei, Germaniei si Belgiei.
Rãspunderea contractualã si delictualã au fost întregite cu reglementãri privind rãspunderea pentru riscuri ( de exemplu accidente de muncã).
Contractele au fost îmbunãtãtite cu derogãri si modificãri pentru arendare, închirierea clãdirilor, favorizând proprietarii si executia rapidã a chiriasilor, contractele de muncã, repausul duminical = jumãtate de zi, începând cu 1887, durata zilei de muncã = 16 ore, conflictele colective de muncã, jurisdictia muncii.
DREPTUL PENAL
Din 1865 i se adaugã legi speciale:
- legea contra sindicatelor, greva era calificatã infractiune si pedepsitã cu închisoare pânã la doi ani.
- legea penalã pentru securitatea internã si externã a statului (rãz. 1913), spionajul, trãdarea de patrie, pãstrarea secretului de stat, instante militare pe timp de rãzboi.
DREPTUL PROCESUAL
Codurile de procedurã civilã si penalã au introdus unele proceduri speciale.
Procedura civilã. - îmbunãtãtirea tehnicii de redactare a textelor, redefinirea notiunilor, principiilor si institutiilor procedurale. Procedura obisnuitã era cea contencioasã, bazatã pe lupta juridicã dintre pãrti, cu interese opuse, desfãsurare în sedintã publicã pe baza principiilor oralitãtii si contradictorialitãtii dezbaterilor.
Procedura penalã - prin legea specialã pentru instantele corectionale si flagrantele delicte, persoanele prinse în momentul comiterii infractiunii de drept comun, puteau fi arestate pe loc si aduse în fata procuraturii, care le interoga si trimitea la judecãtorii de ocoale sau tribunale. Hotãrârile erau urgente, în aceeasi zi. Judecãtoriile de ocoale puteau fi urbane sau rurale, compuse dintr-un judecãtor, un ajutor de judecãtor sau un magistrat stagiar, un grefier si un arhivar. Tribunalele de judet = format din un presedinte, trei judecãtori, un supleant sau un magistrat stagiar.
- legislatia învoielilor agricole
L.Î.A. din 1866, era reglementatã pe principiile moderne consacrate în codul civil au fost grav încãlcate prin aceastã lege, ce deroga prin aplicarea la tãrãnime. Învoiala încheiatã între tãran si mosier era transcrisã într-un registru tinut la primãria comunei. Dupã transcriere, contractul devenea autentic si era investit cu formulã executorie la simpla cerere a mosierului. Primarul îl punea în executare, fãrã vreo judecatã. Alte încãlcãri vizau proba datoriilor tãranilor si plãtile fãcute de cãtre ei. Mosierul putea dovedi datoriile tãranului printr-un registru propriu, evident cu caracter personal, dar care fãcea probã în justitie. Învoielile agricole si solutionarea litigiilor aveau o procedurã specialã pentru evitarea pierderii de timp si cheltuieli.
Modificãrile L.Î.A. dupã rãscoala din 1907.
- o nouã reformã agrarã.
- desfiintarea dijmei la tarla.
- amenajarea unor islazuri ale tãranilor.
- stabilirea limitelor la pretul pentru pãmânt si munci agricole.
C Transilvania în perioada liberalismului austriac si a dualismului austro-ungar.
Transilvania în perioada liberalismului 1861- 1867
1) organizare de stat. Dupã revolutia de la 1848, românii din Transilvania au intensificat lupta de eliberare. Diploma imperialã din octombrie 1860 în esentã era un act constitutional, recunostea tuturor natiunilor dreptul la individualitate istoricã si politicã. Dieta Transilvaniei constituitã în 1863 a ajutat ungurii sã hotãrascã unirea Transilvaniei cu Ungaria, românii protestând. Dieta se compunea din 40 de persoane. numite de împãrat, 44 deputati maghiari, 33 deputati sasi, 48 deputati români, alesi cf. electorilor cenzitari.
2) Legislatia dietei de la Sibiu.
- recunoasterea egalitãtii natiunii române si confesiunilor sale.
-limba oficialã a fost latina si apoi germana.
Transilvania în perioada dualismului austro-ungar.
1) Instaurarea regimului dualist austro-ungar= formulã politicã de aliantã a nobilimii si burgheziei din Austria si Ungaria. Ptr. Transilvania. perioadã de cumplitã oprimare, prin integrarea fortatã în statul maghiar, negându-i-se natiunii române drepturile si obligatiile (din iunie 1867, din 5 dec 1868 dieta maghiarã a hotãrât anularea tuturor institutiilor autonome ale Trans si încorporarea la Ungaria.
2) Legislatia de reprimare a românilor din Trans.
- maghiarizare fortatã prin actiuni electorale si discretionare pe statutul nationalitãtilor, Din 1868 legea prevedea o singurã natiune, cea maghiarã, unicã si indivizibilã (într-un stat multinational ca U).
- legea electoralã din 1874 a scos românii în afara vietii politice.
- mãsuri împotriva învãtãmântului românesc - 1891-1893.
3) Lupta românilor din Trans împotriva dualismului austro-ungar, a dus la reactia românilor la fiecare moment precum în Pronunciamentul de la Blaj, protest colectiv intelectual care cerea viatã de stat autonomã în Trans. fiind trimis în întreaga Europã.
- partidele politice ale românilor din Banat si Transilvan. cu
programele lor progresiste.
- Memorandumul a 300 de români cu text definitivat în 1892 = proces la Cluj în mai 1894.
|
