STATUL SI DREPTUL GETO-DAC
ORGANIZAREA STATULUI GETO-DAC
formarea statului geto-dac - trecerea de la societatea gentilicã la organizarea politicã s-a încheiat în vremea regelui Burebista, prin unificarea triburilor în cadrul statului dac. Saltul calitativ de la democratie militarã la stat, s-a datorat schimbãrilor economice si sociale - productie, ateliere minereuri fieroase, mestesuguri, schimburi interne si externe cu grecii si romanii,
- accentuarea diferentei dintre bogati si sãraci - dovadã fiind 222d35c tezaure constructii, bogãtia mormintelor, prãzi de rãzboi,
- conjunctura
externã a decãderii vecinilor prin lupte cu romanii (sec 2 îH
- personalitatea lui Burebista pe care Strabo îl caracteriza ca fiind autoritar si care i-a disciplinat pe daci, era temut de romani, i-a înfrânt pe celti si a creat un stat de mare întindere.
esenta statului geto-dac stat sclavagist moderat de tip patriarhal, cu latifundii private si obsti teritoriale ( tãrani liberi ce stãpâneau pãmânturile cu titlul de proprietate colective, loturi individuale ), stratificare socialã manifestatã în forme institutionalizate, Dio Cassius, Dio Crisostomul, Iordanes spunând cã cei bogati se numeau "tarabostes" sau "pileati" din rândul lor fiind desemnati regele, marele preot si dregãtorii, constituindu-se un aparat de stat, pe când cei sãraci "comati" sau "capilati".
organele centrale si locale REGELE #detinea puterea supremã în stat, ereditarã, desi la succesiunea tronului puteau veni si fratii regelui, precum si marele preot (ex: Scorillo-Diurpaneus-Decebal).
Câteva caracteristici fiind:
#vârful nobilimii sclavagiste
#vârful aparatului de stat
#exercita putere laicã si religioasã (puteau fi si si mari preoti)
#monopoliza minele de aur
CURTEA compusã din sfesnici si executanti, aparat de stat ce era de nivel central cu grad de stabilitate si continuitate ridicat, cu ierarhie clarã a dregãtorilor.
MARELE PREOT ( Deceneu, Vesinas posibil Zamolxe) adevãrat vicerege, putere magicã, are si atributii judecãtoresti doar legile erau de origine divinã
ORGANIZARE LOCALÃ - conform lui Suidas, erau:
= dregãtori locali administrativi pentru agriculturã si tinuturi.
= dregãtori locali militari apreciati pentru devotament. Acestia ridicau la arme 200 000 soldati, o armatã uriasã pentru acele vremuri.
DRAGOSTE DE LIBERTATE, JERTFE SI LIPSA FRICII DE MOARTE erau componentele psihologice, de care le era foarte frica romanilor, si a componentei precrestine a credintei în viata de dincolo de moarte.
DREPTUL GETO-DAC
legislatia statului geto-dac apar norme juridice în locul obiceiurilor democratiei militare iar unele mai vechi folositoare clasei dominante au fost pãstrare de cãtre stat. Sistemul de legi nu ne-a parvenit pe cale directã, autori precum Strabo, Iordanes (sec. 6 dH) le preiau în formã scrisã (din scris) , legi ce nu erau o simplã codificare a obiceiurilor, ci s-au introdus norme de drept noi ce spun cei doi istorici erau porunci ale regelui. Acestea erau duse sub autoritatea religiei spre a fi ascultate de popor. Deci legile erau întãrite cu autoritatea de stat si cu autoritatea religiei.
institutii juridice -nu sunt cunoscute în amãnunt textele vechilor legi. Desi necunoscute în mod direct avem însã textele lui Strabo si Iordanes pentru reconstituire -mare proprietate privatã latifundiarã, vite, sclavi, schimburi dar si proprtetate obsteascã ( despre ea poetul Horatio spune:dacii "strâng recolte obstesti cu sârg de pe glia fãr de hãt", ce are pãmânturile impãrtite în loturi familiale individuale pe termen de un an, ce erau redistribuite prin sistemul tragerii la sorti (dupã instaurarea dominatiei romane sistemul se va consolida).
-organizarea familiei - prezentatã de Herodot, Horatiu ,Ovidiu, ce ne transmit date despre familie- monogamã, incheiatã prin cumpãrarea sotiei de la pãrinti de cãtre bãrbat, femeia venea în cãsãtorie cu bunuri dotale numite de geto-daci zestre, principala zestre fiind virtutea. femeia avea o stare de inferioritate Ovidiu vorbind de muncile grele la care era supusã si aplicarea pedepsei cu moartea celor vinovate de adulter
Intensificarea schimburilor comerciale si circulatia monetarã -reguli, tezaure, cossoni
Dreptul penal avea dispozitii legate de apãrarea statului, apãrarea proprIetãtii. private si aplicarea sistemului rãzbunãrii sângelui (Iordanes-Getica)
Au fost preocupãri pentru organizarea activitãtii juridice-Iordanes referindu-se la Comosycus aratã cã era rege si mare preot, se ocupa de organizarea si judecarea proceselor, folosirea duelului judiciar pentru transarea litigiilor
- activitate diplomaticã elemente de drept international în tratate cu alte popoare . Preotii utilizau anumpte simboluri, ritualuri cu ocazia încheierii anumitor tratate.
|
