STATUL SI DREPTUL GETO-DAC
ORGANIZAREA STATULUI GETO-DAC
formarea statului geto-dac - trecerea de la societatea gentilică la organizarea politică s-a încheiat în vremea regelui Burebista, prin unificarea triburilor în cadrul statului dac. Saltul calitativ de la democratie militară la stat, s-a datorat schimbărilor economice si sociale - productie, ateliere minereuri fieroase, mestesuguri, schimburi interne si externe cu grecii si romanii,
- accentuarea diferentei dintre bogati si săraci - dovadă fiind 222d35c tezaure constructii, bogătia mormintelor, prăzi de război,
- conjunctura
externă a decăderii vecinilor prin lupte cu romanii (sec 2 îH
- personalitatea lui Burebista pe care Strabo îl caracteriza ca fiind autoritar si care i-a disciplinat pe daci, era temut de romani, i-a înfrânt pe celti si a creat un stat de mare întindere.
esenta statului geto-dac stat sclavagist moderat de tip patriarhal, cu latifundii private si obsti teritoriale ( tărani liberi ce stăpâneau pământurile cu titlul de proprietate colective, loturi individuale ), stratificare socială manifestată în forme institutionalizate, Dio Cassius, Dio Crisostomul, Iordanes spunând că cei bogati se numeau "tarabostes" sau "pileati" din rândul lor fiind desemnati regele, marele preot si dregătorii, constituindu-se un aparat de stat, pe când cei săraci "comati" sau "capilati".
organele centrale si locale REGELE #detinea puterea supremă în stat, ereditară, desi la succesiunea tronului puteau veni si fratii regelui, precum si marele preot (ex: Scorillo-Diurpaneus-Decebal).
Câteva caracteristici fiind:
#vârful nobilimii sclavagiste
#vârful aparatului de stat
#exercita putere laică si religioasă (puteau fi si si mari preoti)
#monopoliza minele de aur
CURTEA compusă din sfesnici si executanti, aparat de stat ce era de nivel central cu grad de stabilitate si continuitate ridicat, cu ierarhie clară a dregătorilor.
MARELE PREOT ( Deceneu, Vesinas posibil Zamolxe) adevărat vicerege, putere magică, are si atributii judecătoresti doar legile erau de origine divină
ORGANIZARE LOCALĂ - conform lui Suidas, erau:
= dregători locali administrativi pentru agricultură si tinuturi.
= dregători locali militari apreciati pentru devotament. Acestia ridicau la arme 200 000 soldati, o armată uriasă pentru acele vremuri.
DRAGOSTE DE LIBERTATE, JERTFE SI LIPSA FRICII DE MOARTE erau componentele psihologice, de care le era foarte frica romanilor, si a componentei precrestine a credintei în viata de dincolo de moarte.
DREPTUL GETO-DAC
legislatia statului geto-dac apar norme juridice în locul obiceiurilor democratiei militare iar unele mai vechi folositoare clasei dominante au fost păstrare de către stat. Sistemul de legi nu ne-a parvenit pe cale directă, autori precum Strabo, Iordanes (sec. 6 dH) le preiau în formă scrisă (din scris) , legi ce nu erau o simplă codificare a obiceiurilor, ci s-au introdus norme de drept noi ce spun cei doi istorici erau porunci ale regelui. Acestea erau duse sub autoritatea religiei spre a fi ascultate de popor. Deci legile erau întărite cu autoritatea de stat si cu autoritatea religiei.
institutii juridice -nu sunt cunoscute în amănunt textele vechilor legi. Desi necunoscute în mod direct avem însă textele lui Strabo si Iordanes pentru reconstituire -mare proprietate privată latifundiară, vite, sclavi, schimburi dar si proprtetate obstească ( despre ea poetul Horatio spune:dacii "strâng recolte obstesti cu sârg de pe glia făr de hăt", ce are pământurile impărtite în loturi familiale individuale pe termen de un an, ce erau redistribuite prin sistemul tragerii la sorti (după instaurarea dominatiei romane sistemul se va consolida).
-organizarea familiei - prezentată de Herodot, Horatiu ,Ovidiu, ce ne transmit date despre familie- monogamă, incheiată prin cumpărarea sotiei de la părinti de către bărbat, femeia venea în căsătorie cu bunuri dotale numite de geto-daci zestre, principala zestre fiind virtutea. femeia avea o stare de inferioritate Ovidiu vorbind de muncile grele la care era supusă si aplicarea pedepsei cu moartea celor vinovate de adulter
Intensificarea schimburilor comerciale si circulatia monetară -reguli, tezaure, cossoni
Dreptul penal avea dispozitii legate de apărarea statului, apărarea proprIetătii. private si aplicarea sistemului răzbunării sângelui (Iordanes-Getica)
Au fost preocupări pentru organizarea activitătii juridice-Iordanes referindu-se la Comosycus arată că era rege si mare preot, se ocupa de organizarea si judecarea proceselor, folosirea duelului judiciar pentru transarea litigiilor
- activitate diplomatică elemente de drept international în tratate cu alte popoare . Preotii utilizau anumpte simboluri, ritualuri cu ocazia încheierii anumitor tratate.
|
