STATUL
Aparitia Statului
Statul face parte din fenomenele sociale a caror existenta se limiteaza la o anumita perioada de dezvoltarea societatii.
Aparitia statului a fost pregatita de o perioada indelungata de dezvoltare lenta a fortelor de productie in cadrul primei oranduiri sociale , comuna primitiva , de evolutia treptata a relatiilor ei de productie , a structurii sociale si a formelor sale de conducere 14514y2413o sociala .
Prima forma de comunitate umana , care a aparut pe o treapra initiala a omenirii , poarta denumirea de hoarda sau ceata primitiva . Oamenii , abia desprinsi din regnul animal , slab inarmati in fata fortelor naturii , se hraneau cu rodusele pe care le gaseau gata in natura sau le procurau prin vanarea animalelor mai mici .
Treptat , oamenii au perfectionat unelte si arme , au descoperit focul , au trecut la vanatoare animalelor mai mari si la pescuit si astfel au fost create conditii pentru trecerea la o forma superioara de organizare sociala , mai stabila si mai eficace : organizarea gentilico-tribala .
Din sistemul organizarii societatii primitive face parte , in primul rand ginta , care este celula de baza a organizarii intregii societati .Mai tarziu , pe baza evolutiei gintei apar :
fratriile = mai multe ginti
triburile = mai multe fratrii
uniuni de triburi= mai multe triburi
Trasaturile fundamentale ale gintei :
a) Ginta apare ca o comunitate mai mare sau mai mica de persoane , constituita pentru dsfasurarea unei vieti in comun , in primul rand pentru exercitarea unei activitati economice , si in care toti membrii sunt legati prin productia comuna si consumul comun .
b) Constituirea gintei a fost infaptuita pe criteriul rudeniei.
In prima perioada de dezvoltare a gintei rudenia se stabilea dupa mama . Acest factor a detrminat formarea gintei matriarhale .
Pe o treapta superioara de evolutie a comunei primitive in epoca destramarii ei , ginta matriarhala ceeaza locul gintei patriarhale , in care descendenta este socotita dupa barbat.
c)Conducerea gintei apartine unui organism cu caracter obstesc , unei puteri obstesti. Hotararile care priveau comunitatea erau luate de adunarea membrilor adulti ai gintei- organul ei suprem - , iar conducerea treburilor curente era incredintata unui sfat , in frunte cu un sef , ales de ginta .
Organele conducatoare ale gintei puteau fi inlocuite oricand de ginta , autoritatea lor era de natura morala , parinteasca, neintemeindu-se pe un aparat specializat in vederea aplicarii constrangerii .
Lipsa unor diferentieri sociale conditiona aceeasi atitudine a membrilor gintei : de respectare a regulilor sociale , a obiceiurilor , regulilor morale si a prescriptiilor religioase. Orice abatere de la aceste reguli era sanctionata prin mijloace cu caracter obstesc , una dintre cele mai severe sanctiuni fiind alungarea celui vinovat din ginta.Oranduirea gentilica cunoaste si razbunarea directa =razbunarea sangelui.
Principalele cai de aparitie a statului
-Trecerea la o agricultura dezvoltata , intemeiata pe irigatie , concomitent cu introducerea prelucrarii aramei si a bronzului duce la nevoia de a realiza un sistem unitar de canale de irigatie , de a organiza intretinerea si supravegherea acestor canale , la creaea unui teritoriu unic pentru populatie .
- A doua cale de aparitie a organizarii statale : formatiunile antice greco-romane = rezultatul dezvoltarii fortelor de productie .
-O alta cale de aparitie a statului : formarea statului la popoarele germanice si slave care au trecut la formatiuni statale feudale.
Conceptul statului
Organizarea statala a societatii pe o anumita treapta de dezvoltare a istoriei constituie o necesitate .
Caracteristici definitorii ale statului : existenta puterii publice sau politice , organizata in aparatul de stat ; organizarea administrativ-teritoriala ; populatia constituita intr-o forma de comunitate umana;strangerea de la populatie a impozitelor si a altor biruri; elaborarea si aplicarea dreptului ; suveranitatea de stat.
Puterea Politica - caracteristica esentiala a statului consta in existenta puterii publice , care nu coincide nemijlocit cu populatia .
Specificul oricarei puteri , oricarei autoritati consta in posibilitatea de a-si impune vointa altora , de a detrmina supunerea sau subordonarea altora .
Puterea de stat care a inlocuit autoritatea gintei din societatea comunei primitive este o putere politica , organizata si intruchipata intr-un aparat , intr-un mecanism format dintr-un grup special de oameni .
Puterea statului, autoritatea de stat este singura care detine monopolul constrangerii fizice si dispune de mijloacele necesare in vederea exercitarii unei asemenea coercitiuni.
Puterea de stat si aparatul de stat constituie fenomene indisolubil legate care, impreuna , ne ofera conceptul statului.
Puterea de stat se manifesta in :activitatea legislativa , executiv-dispozitiva , activitatea justitiei.
Organizarea administrativ-teritoriala a statului si existenta populatiei constituita intr-o forma de comunitate umana .
Impartirea societatii dupa criteriul teritorial si exercitarea puterii publice pe un anumit teritoriu , locuit de o anumita populatie , organizata intr-o comunitate determinata .
Intre stat si cei care locuiesc pe teritoriul statului se creeaza o legatura specifica , care defineste calitatea speciala de apartenenta la statul respectiv , calitatea de supusenie sau de cetatenie .
Apare o unitate teritoriala a statului , iar mecanismul de exercitare a puterii de stat se organizeaza si divizeaza in functie de teritoriu , de unitatea si impartirea lui : se creeaza organele centrale si organele teritoriale ale autoritatii de stat .
Elaborarea si aplicarea dreptului
Dreptul este mijlocul organizarii aparatului de stat , al reglementarii relatiilor dintre organele de stat in cadrul unei anumite ierarhii , iar principala activitate a organelor de stat imbraca forma actelor juridice normative sau nenormative .
Vointa de stat nu poate cunoaste si alte forme de exprimare , cum sunt diferite acte politice , actiuni sau masuri nemijlocite ale statului , dar cele mai importante hotarari ale statului nu pot fi realizate in afara dreptului , care le asigura caracter general-obligatoriu , nelasand la libera apreciere a indivizilor luarea unei anumite atitudini fata de aceste hotarari si prescriind ca obligatorie numai o singura atitudine , aceea de aderare , de supunere .
Dreptul isi are eficacitatea numai in existenta statului , singurul in stare sa confere normelor juridice caracter de obligativitate , garantand prin forta sa coercitiva aplicarea si respectarea acestor norme .
Statul este un instrument politic , o organizare de exercitare a conducerii societatii , care dispune de mijloacele coercitive pe care le poate folosi la nevoie , iar dreptul reprezinta modalitatea prin intermediul caruia se pune la dispozitia societatii un sistem de norme de conduita obligatorie pentru toti membrii societatii.
Rolul statului consta in creearea dreptului , in asigurarea aplicarii sale in relatiile sociale , in garantarea respectarii prevederilor juridice .
Dreptul apare ca un instrument al statului pentru reglementarea relatiilor sociale .
Unele dintre regulile de drept sunt preluate de catre stat dintre regulile morale si obisnuielnice .
Toate normele de drept trebuie sa fie aprobate , adica sactionate de stat , unica organizatie care le poate conferi caracter obligatoriu si poate garanta prin mijloacele sale de constrangere eficacitatea lor .
Elaborarea reglementarilor juridice este, in principiu, monopolul puterii de stat , expresia suveranitatii si suprematiei acesteia , care dispune nu numai de posibilitatea impunerilor , dar are la dispozitie aparatul , tehnic si de specialitate , indispensabil in activitatea creatoare de drept .
Factorul de baza al aplicarii dreptului sunt organele de stat , singurele in stare sa aplice sanctiunile juridice in cazul incalcarii dispozitiilor normelor de drept .
Sarcina principala a orgaelor de stat este garantarea respectarii normelor de drept , asigurarea legalitatii.
Dreptul este mijlocul de organizare a aparatului de stat , de reglementare a exercitarii functiilor de stat . Aproape intreaga activitate a statului se desfasoara pe baza prevederilor normelor juridice .
Printre normele juridice care stabilesc structura aparatului de stat , ierarhia organelor de stat , functionarea institutiilor de stat , locul de frunte il ocupa Constitutia , apoi legile organice , alte legi si acte normative , diferite regulamente etc .
Functionarea si activitatea organelor de stat este prevazuta in legislatie , care stabileste competenta organelor de stat , drepturile si indatoririle functionarilor de stat , sanctiunile pentru incalcarea ordinii stabilite .
Suveranitatea de stat
Suveranitatea este acea calitate a puterii de stat de a fi suprema si independenta , invirtutea careia statul are dreptul de a rezolva liber si dupa propria sa apreciere problemele sale interne si externe si de a-si indeplini functiile sale , fara a incalca drepturile corespunzatoare ale altor state sau principiile si normele dreptului international .
Statul este principala organizatie a societatii, dar nu si unica . Intre stat si restul organizatiilor , ca si intre stat si cetateni , se stabilesc anumite relatii caracterizate prin faptul ca in cadrul lor statul apare ca organizatie a puterii politice.Deasemenea orice stat se afla in anumite relatii cu celelalte state ,Aceste raporturi ale statului pe plan intern si extern , se exprima in suveranitatea puterii de stat .
Suveranitatea este caracteristica esentiala a statului , a puterii de stat , care exprima faptul ca puterea de stat isi extinde autoritatea sa superioara si neatarnata asupra unui anumit teritoriu si populatii si nu admite ca o alta autoritate sa exercite atributii specifice puterii statale asupra aceluiasi teritoriu si populatii .
Suprematia este o caracteristica a puterii de stat , care se refera la latura interna si exprima faptul ca puterea de stat este superioara oricarei alte puteri in interiorul statului . Ea nu se subordoneaza nici unei alte autoritati , ci, dimpotriva , ei trebuie sa i se subordoneze toate organizatiile ,organismele sociale,politice, economice etc . , toti cei ce locuiesc in limitele frontierelor sale .
Definitia Statului
Statul este organizatia politica care , detinand monopolul fortei de constrangere , al elaborarii si aplicarii dreptului , exercita asupra unei comunitati umane aflata pe un anumit teritoriu puterea suverana din societatea data
Trasaturi ale Statului :
Statul constituie o organizatie politica , o organizatie a puterii suverane .
Exercita , in cadrul unei comunitati umane de pe un anumit teritoriu , puterea politica .
Este unica organizatie politica care detine monopolul fortei de constrangere si se poate sprijini , in exercitarea functiilor ei , pe aceasta forta coercitiva .
Este o organizatie care detine monopolul elaborarii si aplicarii dreptului , a carei respectare este garantata de stat , de forta sa coercitiva .
|
