Sclavia

Sclavia

1. Continutul legal

Sub aceasta denumire este incriminata, în art. 190 C. pen., punerea sau tinerea unei persoane în stare de sclavie, precum si traficul de sclavi. Fapta a fost incri­minata ca urmare a unor angajamente asumate de România pe plan international, prin aderarea la mai multe conventii. Amintim dintre acestea: Conventia de la Geneva din 30 septembrie 1921 pentru reprimarea traficului femeilor si copiilor[1], Conventia de la Geneva din 25 septembrie 1926 referitoare la 21421k1012v sclavie , Conventia de la Geneva din 6 septembrie 1956 cu privire la abolirea sclavajului, a traficului de sclavi si a insti­tutiilor si practicilor similare sclavajului.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special îl constituie relatiile sociale a caror existenta si normala desfasurare sunt conditionate de ocrotirea libertatii individuale împotriva actelor de punere sau mentinere a unei persoane în stare de sclavie. Nu se are în vedere libertatea persoanei sub un anumit aspect cum ar fi libertatea morala, libertatea de miscare etc., ci libertatea persoanei, în sens larg, care înglobeaza toate drepturile unui individ.

b) Obiectul material al infractiunii este însasi fiinta celui aflat în stare de sclavie, redus la nivelul unui obiect material si asupra caruia actioneaza faptuitorul[4].

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana, deci nu se cere ca aceasta sa aiba o anume calitate. Sclavia se poate comite în oricare din formele de participatie.

Daca faptele de sclavie sunt comise de un cetatean strain în trecere pe teritoriul tarii noastre, incriminarea din art. 190 da posibilitatea sanctionarii lui în temeiul prin­cipiului teritorialitatii legii penale, consacrat în art. 3 C. pen. Daca cetateanul strain sau o persoana fara cetatenie comite în strainatate asemenea fapte, va putea fi jude­cat si pedepsit în momentul când se afla în tara noastra, potrivit principiului univer­salitatii legii penale, pre­vazut în art. 6 C. pen. Potrivit acestor dispozitii, legea penala româna se aplica si cetatenilor straini sau persoanelor fara cetatenie care nu domi­ciliaza în tara, daca au savârsit infractiuni în afara teritoriului român, cu conditia sa existe dubla incriminare, iar faptuitorul sa se afle în România.

b) Subiect pasiv este persoana - necircumstantiata în vreun fel - pusa în stare de sclavie ori care face obiectul traficului de sclavi.

Nu exista conditii speciale privind timpul sau locul comiterii infractiunii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Asa cum rezulta din analiza textului, infractiunea se reali zea­za, sub aspectul elementului material, prin urmatoarele actiuni: punerea unei per­soane în stare de sclavie, tinerea ei într-o astfel de situatie, traficul de sclavi. A pune o persoana în stare de sclavie înseamna a o trece din situatia de persoana libera în situatia de totala dependenta fata de alta persoana, care devine proprietarul celui aflat în puterea sa. A tine în sclavie înseamna a folosi si continua situatia de depen­denta a victimei, a exercita un drept de proprietate asupra ei. În fine, a face trafic de sclavi înseamna a face acte de comert, respectiv vânzare-cumparare, transport sau schimb în natura de sclavi.

b) Urmarea imediata consta în suprimarea completa a libertatii individuale a persoanei, adica trecerea unei persoane libere în stare de sclavie, adica de totala dependenta fata de proprietarul de sclavi, de mentinere în aceasta stare, sau trecerea unei persoane aflate în sclavie de la un proprietar la altul prin acte de achizitie sau de cesiune. Nu este necesar ca aceasta urmare inerenta sa aiba o consacrare juridica, fiind suficient sa se produca în fapt.

c) Între actiunea faptuitorului si urmarea mentionata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Aceasta infractiune se comite cu intentie directa sau indi­recta. Nu are relevanta mobilul, ca si scopul activitatii autorului. De asemenea, nu intereseaza eventualul consimtamânt al victimei.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Consumarea infractiunii are loc în momentul în care s-a produs urma­rea imediata, adica punerea sau mentinerea victimei în stare de sclavie ori efectua­rea unui act material de traficare privitor la aceasta. În modalitatea punerii sau menti­ne­rii unei persoane în sclavie, fapta are caracter continuu, existând si un moment al epuizarii. În modalitatea traficului, infractiunea se consuma instantaneu.

Tentativa infractiunii de sclavie se pedepseste.

B. Modalitati. Infractiunea poate fi comisa prin trei modalitati normative si anume: punerea în stare de sclavie, tinerea în stare de sclavie si traficul de sclavi.

În raport cu fiecare modalitate normativa pot exista o varietate de modalitati fap­tice.

C. Sanctiuni. Sclavia se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani. Legea preve­­de aplicarea pedepsei complementare constând în interzicerea unor drepturi; aceas­­ta pedeapsa se aplica cu respectarea prevederilor art. 65 C. pen.