Sistemul juridic si ordinea sociala
Sistemul juridic este un subsistem social. Numeroase raporturi se stabilesc intre ordinea juridica si sociala. Dreptul actioneaza asupra societatii, dar si el insusi este produsul ei.
O conceptie dialectica asupra raporturilor dintre sistemul juridic si ordinea sociala: ceea ce din punct de vedere al dreptului apare ca dezordine exterioara, nu-i decat partial ordonat prin calificare 626h75g si tratare juridica, faptul continua sa se agite (zumzae) in sanul masinariei juridice, asigurandu-i acest element de dezordine de care are nevoie pentru a supravietui si progresa. Altfel spus: dinamica juridica nu rezulta din procese pur interne a ordinii juridice, dar din tensiunea dialectica intre fapt si drept. Dreptul nu se limiteaza sa reproduca mecanic determinatiile ce i le impune vre-o infrastructura sociala, el le transcrie in ordinea sa proprie, insuflandu-i unele lucruri din logica sa si, asa transformate, faptele actioneaza la intoarcere asupra socialului. Aici ideea de cauzalitate circulara trebuie sa inlocuiasca reducerile dogmatice ce provin din punctul de vedere intern al unor juristi sau extern radical a unor teoreticieni ai stiintelor sociale.
Functiile dreptului.
Complexitatea raporturilor dintre sistemul juridic si cel social permite intelegerea mai exacta a functiilor dreptului. Unii autori reduc acest rol la prescriptie, dreptul se limiteaza a conduce comportamente sub amenintarea cu pedeapsa, in cazul in care dreptul se reduce la reguli de conduita sau ordine constrangatoare.
Alti autori au prezentat dreptul ca un instrument de realizare a dezvoltarii indivizilor, in acest sens dreptul promite sanatate publica, mediu de calitate, protectia vietii private si a familiei, ordinea in grupuri si garanteaza libertatile publice, reduce inegalitatile sanselor, asigura securitatea tranzactiilor si rezolvarea litigiiilor. Pentru a realiza aceste obiective dreptul foloseste diferite tehnici: prevede repararea prejudiciului, sau aplica pedepse represive, antreneaza serviciile publice. Unii autori - P.Orianne - ca eficacitatea dreptului poate fi de ordine instrumentala, adica o lege se adopta pentru a modifica o stare de lucruri, sau simbolica - legea este adoptata pentru a realiza un alt scop decat cel afisat.
Creand un limbaj specific dreptul joaca rolul de identificare a persoanelor si bunurilor: acte de stare civila, registre cadastrale, semne de inmatriculare. A identifica aici - a aduce in viata juridica - exemplul persoanelor juridice (morale) care nu au alta viata decat cea juridica.
Participarea sistemului juridic la reglementarea vietii sociale culmineaza cu afirmarea unor optiuni si valori fundamentale de care se incearca sa se beneficieze in consensul social. Transcriptia juridica permite o dezbatere ori in cadrul procesului, ori in dezbaterile parlamentare. Sistemul juridic nu numai structureaza viata sociala, dar si concureaza la reglementarea ei. Modeland comportamente, dreptul contribuie la dezvoltarea vietii sociale in sensul sporirii complexitatii ei, cand fiecare se angajeaza in procesul de diviziune a muncii si de schimb pe masura ce creste respectul promisiunilor si sanctionarea incalcarilor. Deci, se degajeaza functiile cele mai clasice ale dreptului: reglementarea conduitelor si aplanarea conflictelor. Insa se observa ca doar la limita dreptul impune o conduita sau o sanctiune, de cele mai multe ori initiativa de a recurge la aparatul judiciar este lasata partilor. In cazul normelor supletive dreptul propune interesatilor diverse modele de comportament carora partile sunt libere sa prefere altele. Intr-un stat de drept sistemul juridic distribuie rolurile si arbitreaza conflictele, lasand mai mult loc initiativei, statul-politist vrea sa reglementeze totul in detaliu.
N.Bobbio a definit rolul promotional al dreptului ca fiind multiplicarea sanctiunilor pozitive si normelor prospective - legi - programe, planuri.
Pentru a aborda problema eficacitatii (calitatea de a produce efecte) si efecientei (producerea in mod sigur a efectelor) dreptului trebuie de evidentiat maniera in care sistemul juridic se articuleaza in sistemul social. Pentru a raspunde la intrebarile despre eficacitatea (daca se aplica) si eficienta (daca dreptul aplicat are rezultatele preconizate) trebuie vazuta maniera in care sistemul juridic se articuleaza sistemului social, punand in lumina periferia apropiata a dreptului - fenomene para-juridice sau infra-juridice.
Sociologii dreptului au pus in lumina 'periferia apropiata' a juridicului - un ansamblu de fenomene, practici, discursuri si pretentii 'parajuridice' sau 'infrajuridice' ce cate odata faciliteaza, alta data impiedica progresul juridic.
Mediul cel mai apropiat de sistemul juridic a fost numit de J. Carbonnier 'drept vulgar' - 'aproape drept' - un fel de drept inferior caci este produs de cercurile non-tehniciste si care combina cu propriile uzuri elemente imprumutate din ordinea juridica a statului.- Sociologie juridique, Paris, 1972, p.159.
A.-J. Arnaud 'Critique de la raison juridique, t,1:'Ou va la sociologie du droit?', Paris, LCDJ, 1981, p. 26 a numit dreptul spontan neoficializat, dar care pretinde la juridicitate 'infradrept' dupa modelul luminii infrarosii, care raportata la spectrul culorilor este un caz-limita. Acest infradrept Arnaud il include in sistemul juridic caci, desi nu este impus, este ordonat in jurul unei ratiuni juridice, care este motorul in virtutea caruia un sistem se organizeaza de o maniera coerenta si capabila de a realiza anumite scopuri si care este conditia necesara si suficienta a unui sistem juridic. Arnaud l-a asimilat infrarosului, ca desi nu se vede este din spectrul de culori, nu este un element eterogen. Intre aceste 2 - dreptul impus si cel spontan are loc un schimb permanent, dreptul vulgar corupe dreptul impus, ducand pe linie moarta unele norme, iar dreptul impus respinge, acceptand totusi o doza de drept vulgar.
Care este continutul acestui infradrept? Carbonnier- jurisdictia sumara ce se exercita de comisariatul de politie. Arnaud - practici concepute si dorite de autorii lor ca drept si care cateodata pot sa nu fie.
Acesta este aportul major al sociologiei la teoria sistemelor juridice, caci a relativizat frontierele juridicului, furnizandu-i instrumente conceptuale necesare unei teorii dialectice a schimbarii acestor sisteme.
Legatura dintre schimbari sociale si juridice
Originea schimbarii si a punctului sau de impact a fost pusa la baza clasificarii de Friedman in 4 variante:
O schimbare provenita din societate poate sa nu aiba nici un efect social in ipoteza in care 2 forte sociale antagoniste actioneaza asupra dreptului, anihilandu-se reciproc.
Schimbare ce provine din societate si afecteaza sistemul juridic prezentand un impact social. O ruptura, revolutie.
Schimbare ce provine din sistemul juridic si nu afecteaza decat sistemul juridic. Este vorba de schimbari punctuale, de fatada.
Schimbare ce provine din sistemul juridic si prezentand un impact social. Este vorba de schimbare pur formala ce produce efecte sociale neasteptate.
Ost - ar trebui si al 5: O schimbare pur sociala ce nu afecteaza ordinea juridica.
J.Wroblewski distinge si el 4 situatii paradigmatice:
o schimbare juridica acompaniata de una sociala poate rezulta din influenta directa a dreptului asupra mediului social.
O schimbare juridica neurmata de una sociala. Ori modificarile sunt pur formale, ori schimbarea prevazuta de legislatie ramane neefectiva, ori arma juridica a fost folosita pentru a impiedica schimbarile sociale.
O schimbare sociala neurmata de una juridica. Cand o legislatie destinata sa conduca la o evolutie sociala ramane neefectiva.
Absenta schimbarii sociale si juridice - poate fi pe scurt timp, de stabilitate generalizata.
Dar Wroblewski distinge si a 5 situatie, mai aproape de realitate si mai complexa, caci se inregistreaza o schimbare relativa a dreptului, ce presupune o disociere intre dreptul scris si dreptul aplicat. Este ipoteza unui drept scris nemodificat acomodandu-se la un drept 'in actiune', renovat in unison cu o schimbare sociala semnificativa.- in cazul unei interpretari jurisprudentiale sau doctrinale a unui text, a carui litera ramane nealterata si asta pentru a raspunde unor necesitati sociale neprevazute. Dreptul scris nu urmeata imediat conjunctura sociala si jurisptudenta fiind particulara si dinamica serveste ca laborator de experimentare a solutiilor noi. Asa se opereaza echilibrul sistemului juridic: atunci cand codul ofera secuitate juridica, judecatorul asigura adaptarea indispensabila a ordinii normative.
Dar se intalneste si ipoteza inversa: sunt adoptate legislatii de fatada, dar nu se opereaza aplicari administrative sau jurisprudentiale. E.A. - la noi acum. Legislatia lingvistica, de exemplu. Atunci cand unii obtin o satisfactie simbolica prin adoptarea unui text ce corespunde dorintelor lor, altii - beneficiaza de practica juridica neschimbata.
LITERATURA:
1. J.Carbonnier, Sociologie juridique, Paris, 1972, p.159.
2.A.-J. Arnaud 'Critique de la raison juridique, t,1:'Ou va la sociologie du droit?', Paris, LCDJ, 1981, p. 26
Cl.W.Canaris 'De la maniere de constater et de combler les lacunes de la loi en droit allemand // Le probleme des lacunes en droit '(Etudes publiees sous la direction de Ch.Perelman). Bruxelles, Bruylant, 1968, p.161-165
4.S.S.Alexeev, Obsciaia teoria prava, Moskva, 2008.
COLPI,
Ch.Perelman, O.Tyteka. Traite de l argumentation
Sofia Popescu, Dragos Iliescu. Probleme actuale ale metodologiei juridice. Bucuresti, 1979.
Leontin-Jean Constantinesco, Tratat de drept comparat. Vol.I, Bucuresti: All, 1997, p.231-238, total 275 p.
Constantin Stroe “Compendiu de filosofia dreptului”, Lumina Lex, 1999, p.78
A.Burian, O.Balan, E.Serbenco Drept international public, Cisinau, 2005, p.120.
Duculescu Victor, Dreptul integrarii europene. Tratat elementar. Bucuresti, 2003, p.197
Victor Dan Zlatescu, Introducere in legistica formala, Bucuresti,1995,ed.Rompit, p.11.
|
