Spalarea banilor: probleme de clarificat
Tehnici de spalare a banilor
Însemnatatea pe care o are procesul de spalare a banilor pentru crima organizata rezulta din secventele operative desfasurate în ordinea importantei lor:
a) infractiunile comise prin folosirea violentei având drept scop mentinerea dominatiei lor într-un anumit teritoriu si sa se impuna si în alte spatii
b) suma tuturor infractiunilor comise într-un mod organizat si având caracter permanent repre 151o1414b zinta un veritabil proces de productie criminala, o industrie a crimei care genereaza câstiguri fabuloase;
c) spalarea banilor proveniti din clima este segmentul cel mai important si dificil de finalizat, crima organizata utilizând un arsenal suficient pentru a penetra circuitele financiar bancare inernationale.
Rowan Davies si Richards Butler de la National Criminal Investigances Service din Londra afirmau la al XI-lea Simpozion International privind criminalitatea economica, desfasurat la Cambrige, ca spalarea banilor constituie o activitate criminala extrem de rentabila.
Astfel, apare în scena o noua clasa criminala, formata din super profesionisti care îi ajuta si îi tainuiesc pe alti criminali, prin intermediul activitatilor financiare. Acesti indivizi difera de tipul clasic care apartine lumii interlope: "Ei sunt experti financiari, economisti, avocati, agenti de bursa, membri ai uei profesiunu legale si nu trebuie sa devina direct implicati în activitatea criminala fundamentala, ci doar sa tainuiasca si sa transfere profitul ce rezulta din aceasta".
Tehnicile utilizate pentru spalarea banilor proveniti din afaceri ilicite sunt foarte variate si uneori cunoscute doar partial. Acest proces este foarte complex, implicând trei faze independente, care se pot produce simultan:
a) plasarea- plasamentul cantitatii de bani ca atare;
b) stratificarea- separarea banilor proveniti din activitatea criminala de originea lor, prin intermediul activitatilor financiare complexe;
c) integrarea- gasirea unei explicatii plauzibile pentru banii iliciti.
Pentru ca operatiunea sa fie încununata de succes, trebuie sa nu ramâna nici o "pista de hârtie" care sa faca legatura între cele trei stadii ale procesului. Cei care spala banii se folosesc de exigentele actului secretului bancar, beneficiind si de ajutorul angajatilor bancari, creând astfel diferite obstacole în urmarirea lor de catre organele abilitate în acest sens.
Tehnica de baza a spalarii banilor cuprinde patru etape succesive:
a) înfiintarea de conturi colectuare;
b) virarea dinb conturile colectuare în conturi deschise la bancile din strainatate;
c) investirea sumelor în afaceri ilicite, producatoare de beneficii;
d) returnarea banilor spalati.
Fiecare etapa reprezinta în sine un mic mecanism, un segment al marelui proces de spalare a banilor, situatie care impune analizarea fiecarei etape pe larg.
Înfiintarea de conturi colectuare reprezinta colectarea, în anumite conturi, a banilor proveniti din diverse afaceri ilicite. Aceste conturi sunt adevarate depozite bancare ce urmeaza a fi transferate, cu rolul de paravan, fiind infiintate pe numele unor societati comerciale fictive, motiv pentru care sunt dificil de identificat.
Procesul de spalare a banilor începe cu convertirea dolarilor obtinuti pe strada "street drug money" (bacnote de 5, 10, 20 de dolari) într-o forma mai usor utilizabila si mai putin vizibila.
Interesanta pentru aceasta etapa este prezentarea spetei "Filiera Pizza" (Pizza Conection), caz anchetat de F.B.I. la începutul anilor 80. Trecerea prin contrabanda si distribuirea heroinei, originara din Triunghiul de Aur din Sud- Estul Asiei, se realiza de catre elemente ale mafiei siciliene iar veniturile obtinute din vânzarea heroinei pe coasta de rasarit erau colectate de la pizzerii din cartierul Queens, New York. Ulterior, banii erau depusi în conturi, în numele unor firme de brokeraj din New York, fiind transportati la banca în sacose tip sport si valize. O parte din numerar, în bacnote de 5, 10 si 20 de dolari, era transportata în afara tarii, de la New York la Bermuda, cu avioane cu reactie particulare. Apoi, banii erau transferati electronic din New York si Bermuda în Elvetia, de aici în Italia, unde se cumpara alta heroina.
Autoritatile elvetiene afirma ca banii transferati electronic în Elvetia provin rareori din tara de origine, fiind "pre spalati" într-o tara terta: Panama, Bahamas, Insulele Cayman, Luxemburg.
Banca transfera electronic banii între contul propriu(nu contul clientului) si conturi în banci omoloage. Astfel, spalarea banilor apare ca o tranzactie bancara justificata. Volumul de transfer si viteza cu care sunt efectuate aceste tranzactii fac dificila depistarea sau dovedirea ilegalitatii lor.
Herman Botero a spalat dolari prin mituirea agentilor bancari americani transferând în cinci conturi, cu ajutorul unor pasapoarte si semnaturi falsificate, 400.000 de dolari zilnic, în schimbul unui comision de 0,75% pentru agentii bancari.
În cazul "operation cash crop" (recolta de bani), s-au descoperit depuneri mari, facute individual, la banci rurale americane, care ulterior erau transferate electronic într-un cont central, apoi întreaga suma fiind transferata din nou în cadrul unei singure tranzactii.
Principalele metode utilizate pentru transferurile electronice de fonduri sunt urmatoarele:
a) telex si TWX (teleimprimator), folosite de Western Union;
b) SWIFT (Society for World Wide financial telecommunication);
c) FEDWIRE (Federal Reserve Communication);
d) CHIPS (Clearing house interbank payment system- casa de compensatii interbancare);
e) Bank Wire (proprietate particulara a bancilor);
f) Alte retele particulare.
Documentele aferente transferurilor electronice se înregistreaza, de obicei, în functie de data si suma, pentru identificare rapida. Fiecare transfer trebuie sa contina urmatoarele informatii de baza: numarul tranzactiei, numele contului debitat, identitatea bancii catre care s-a facut transferul electronic, identitatea contului creditat la banca primitoare, suma si data tranzactiei.
Charles B. De Witt, director al Institutului National de Justitie al S.U.A. a numit Banca de Comert si Credit International (B.C.C.I.) Tampa, Florida, ca fiind "cea mai raspândita operatie de spalare de bani si cel mai raspândit supermagazin financiar creat vreodata".
"Bank of Credit and Commerce", banca pakistano- araba, a saptea banca privata ca marime din lume, a preluat cea mai mare banca americana (First American din Washington) ca acoperire pentru operatiunile ilegale din S.U.A., în special pentru "spalarea" banilor proveniti din comertul cu narcotice.
O persoana care spala banii, pentru proprietate de 3 milioane de dolari ofera vânzatorului 2 milioane de dolari pe fata si 1 milion pe sub tejghea, numerar.
Spalatorul vinde proprietatea la pretul de piata (3 milioane de dolari), profitul de 1 milion de dolari reprezentând banii proveniti din vânzarea de stupefiante.
Cel care spala banii gaseste un cumparator caruia îi ofera 1 milion de dolari, cumparatorul platind pretul de 4 milioane pentru proprietate. Astfel se realizeaza un profit de 1 milion de dolari, pe care plateste sau nu impozit.
Persoana care spala banii cumpara un teren cu 1 milion de dolari contractând, în acelasi timp, îmbunatatiri de 4 milioane de dolari, pentru proprietate. Pe ascuns, plateste 2 milioane de dolari (proveniti din vânzarea de stupefiante), pentru îmbunatatiri aditionale unor antreprenori care vor sa evite impozitarea, vânzând apoi proprietatea cu 7 milioane de dolari.
Astfel de practici descrise mai sus sunt foarte periculoase, deoarece pot devasta piata de bunuri imobiliare.
Investitiile preferate de spalatori sunt afacerile care implica bani gheata si care au cheltuieli curente relativ stabile. Acestea sunt firme de import- export, baruri, restaurante, cinematografe, agentii de voiaj si diferite firme de prestari servicii.
Banii sunt spalati prin exagerarea chitantelor pentru numerar, vânzarea de bunuri sau prestarea servicii fictive unui complice, întocmirea de conosamente false, plata de salarii pentru angajati "fantoma".
Ultima etapa consta în repatrierea fondurilor care au acum aspect legal, acesta fiind de fapt scopul întregului proces de spalare a banilor. Repatrierea fondurilor se realizeaza prin:
a) împrumuturi retro acordate de banci sau corporatii straine ce prezinta numeroase avntaje:
banii se reîntorc;
cheltuirea dobânzii este deductibila;
este dificil pentru guverne sa examineze legitimitatea,din cauza legilor privind secretul bancar si al firmei;
infractorul poate continua reciclarea banilor.
b) plata scrisorilor de credit;
c) onorarii de consultanta;
d) false chirii si prestari de servicii;
e) plati excesive.
Procesul spalarii banilor poate fi completat dupa oricare dintre faze, în functie de obiectivul persoanei care efectueaza spalarea banilor.
Cele mai utilizate tehnici de spalare a banilor sunt urmatoarele:
dubla finantare prin care o societate comerciala cumpara la preturi avantasjoase bunuri sau servicii apartinând unei firme deschise într-o terta tara, de preferinta o tara cu legi fiscale avantajoase;
împrumutul de bani lichizi, urmat de o restituire prin intermediul instrumentelor financiare. Aceasta restituire se bucura de avantajul ca poate fi acoperita prin intermediul unor contracte fictive;
spalarea banilor (si a bacnotelor false) în cazinouri legal înfiintate. Sistemul are la baza faptul ca jetoanele pentru jocurile de noroc pt fi cumparate în mod nelimitat cu bani cash, în schimb, câstigurile realizate pot fi transferate la cerere, direct în cont personal sau în contul altei persoane sau firme, justificând astfel provenienta lor.
Persoana care spala banii primeste bani obisnuiti în strada si angajeaza un numar de persoane sa efectueze schimburi la diferite banci sau oficii postale.
Astfel, participantii la acest proces se împart în doua categorii :
a) persoane intermediare, care îsi ofera serviciile, fara a fi membri unei organizatii criminale. Aceste actiuni se concretizeaza în traficul cu devize, efectuat prin curieri pentru bani, ori pentru protectia aonimatului clientilor, asigurat de bancheri, oameni de încredere, avocati sau administratori ai unor firme fictive;
b) membri ai unoir organizatii criminale sau persoane care colaboreaza cu ele. Este cazul functionarilor corupti ai unor banci straine care îsi afera serviciiile în mod constient.
Obiectivele pentru care treaficantii de stupefiante regurg la spalarea banilor sunt urmatoarele:
a) plata cheltuielilor catre furnizori, distribuitori sau persoane auxiliare;
b) reinvestirea banilor în afaceri ilicite;
c) folosirea veniturilor pentru asigurarea securitatii financiare si unui stil de viata luxos;
d) dobândirea unei situatii de legitimitate în afaceri, prin ascunderea veniturilor si a actiunilor ilegale, fapt ce le va permite sa recurga la trafic de influenta politica si coruptie.
Pesoanele implicate în spalarea banilor sunt vulnerabile în punctele în care vin în contact cu organele legale si lasa în urma probe documentare, "urme de hârtie".
|
