Structura instantei judecatoresti

Structura instantei judecatoresti

Organizarea actuala a institutiei judecatoresti este guvernata de legea 304/2004, art.2.

Justitia se realizeaza de:

judecatoriile

instantele militare

tribunalele

tribunale specializate

Curti de Apel

ICCJ

Art. 2. - legea 304/2004

Justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti.

Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:

   a) Inalta Curte de Casatie si Justitie;

   b) curti de apel;

   c) tribunale;

   d) tribunale specializate;

   e) instante militare;

   f) judecatorii.

Judecatoriile: sunt instante fara personalitate juridica care functioneaza in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti, ele fiind inscrise intr-o anexa la legea privind organizarea. Pe teritoriul Romaniei functioneaza mai mult de 180 de judecatorii.

Tribunalele: in fiecare judet functioneaza un Tribunal cu personalitate juridica, cu sediul in resedinta de judet, si un Tribunal si in municipiul Bucuresti. Acesta functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala (ex: dreptul de autor, inventiile). In tribunale functioneaza sectii pentru:

cauze civile

cauze penale

cauze comerciale

cauze cu minori si pentru familie

cauze de contncios administrativ si fiscal

cauze privind conflicte de munca si sociale

cauze in raport de natura, sectii maritime si pluviale.

Tribunalele specializate: sunt Tribunale fara personalitate juridica care pot functiona la nivelul fiecarui judet si au resedinta in municipiul resedinta de judet. In occident nu lipsesc in genere Tribunalele Comerciale, s-a incercat prin infiintarea acestora sa se dea un raspuns adecvat, cresterii numarului de cauze de natura comerciala in societatea de piata libera, ca si specificul acestui tip de proces. Judecatoriile Comerciale, in sistemul romanesc, este intr-o adevarata criza, tocmai pentru ca piata comerciala impune o pregatire speciala a acestor judecatori, si simplificarea procedurilor in cazul litigiilor comerciale, ceea ce in pofida numeroaselor eforturi, nu s-a prea reusit.

Curtile de Apel: sunt instante cu personalitate juridica si functioneaza intr-o circumscriptie care cuprinde mai multe Tribunale si Tribunale specializate. In Romania functioneaza 15 Curti de Apel, care includ in circumscriptia lor 2 pana la 6 Tribunale. In cadrul Curtilor de Apel, functioneaza sectii sau complete specializate pe aceleasi materii ca Tribunalele specializate.

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ): este singura instanta cu statut constitutional, si singura instanta suprema din Romania, cu sediul la Bucuresti. ICCJ are personalitate juridica, si este organizata pe 4 sectii:

sectia civila si de proprietate intelectuala

sectia penala

sectia comerciala

sectia de contencios administrativ si fiscal.

ICCJ este alcatuita:

dintr-un presedinte

un vice-presedinte

4 presedinti de sectii

Un numar indefinit de judecatori

ICCJ isi desfasoara activitatea in cadrul sectiilor unite si ale unui complet special format din 9 judecatori . Acestea au competente proprii.

In structura curtii mai intalnim:   cu personal stabilit de lege.

Competente: sectiile ICCJ judeca recursurile formulate impotriva hotararilor pronuntate de Curtile de Apel, si a altor hotarari in cazuri prevazute de lege.

Concluzie: ICCJ are ca instanta de recurs o competenta de exceptie pentru ca plenitudinea in materie de recurs revine Curtii de Apel.

In ceea ce priveste sectia penala a ICCJ aceasta prevede precizarile:

sectia penala judeca procesele si cererile care-i sunt date in competenta prin prevederi speciale.

Spre deosebire de sectia civila sectia penala are si o competenta de fond in afara de cea de recurs . toate celelalte au numai caracter de recurs

Sectiile ICCJ mai au competenta sa solutioneze cererile de stramutare si conflictele de competenta in cazurile prevazute de lege.

Completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile care sunt formulate in cauzele judecate in prima instanta, in sectia penala a ICCJ.

Art. 24, alin. (2), din legea nr. 304/2004, asigura completului de 9 judecatori o competenta diversa, competenta in materie disciplinara:

a). Recursurile in interesul legii (art. 329 din C. poc. Civ.)

b). Solutionarea sesizarilor privind schimbarea sesizarilor ICCJ.

c). seizarea Curtii Constitutionale pentru controlul costitutional al legilor inainte de promulgare.

Art. 24. - legea nr. 304/2004

- Completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Completul de 9 judecatori judeca si alte cauze date in competenta sa prin lege, precum si ca instanta disciplinara.

Art. 329 - C. de proc. civ
    Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei, sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.
    Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.

Organizarea Instantelor Militare

Argumente:

specificul litigiilor in care sunt implicati militarii, ar necesita o specializare a instantelor. Acest argument nu este insa, foarte puternic deoarece, instantele au solutionat si cauze mai importante.

Instantele militare solutioneaza doar cauze similare celor de drept comun, cu particularitatea ca in acestea sunt implicati militarii.

Aceasta este o justitie paralele

Judecatorii militari sunt ofiteri, iar aceasta face ca independenta si impartialitatea lor sa nu poata fi garantata.

Datorita aceluias dublu statut, nu mai poate fi asigurata inamovibilitatea magistratilor militari.

Sunt incalcate dispozitiile Codului penal referitoare la incompatibilitatea functiei de judecator cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia celei de cadru universitar.

Art. 56, din legea nr. 304/2004, prevede ca, in Romania exista urmatoarele institutii militare:

Tribunale militare

Tribunalul teritorial Militar Bucuresti

Curtea Militara de Apel, Bucuresti.

Art. 56. Instantele militare sunt:

   a) tribunalele militare;

   b) Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti;

   c) Curtea Militara de Apel Bucuresti.

Circumscriptiile instantelor militare sunt prevazute in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta lege.

Instantele militare au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.

Atributiile ministarului public sunt indeplinite prin procurori militari, care sunt constituiti in Parchete militare , de pe langa fiecare instanta militara.

Judecatorii sunt militari activi si au toate drepturile si obligatiile ce decurg din aceasta calitate. Statutul lor este guvernat de legea nr. 303/2004 si de legile militare. Abaterile care sunt savarsite in calitatea lor de judecatori le angajeaza raspunderea, potrivit legii 303/2004.

Art. 18. din legea nr.303/2004

- (1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justitie de la indatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului National al Magistraturii se sanctioneaza disciplinar.
(2) Constituie abateri disciplinare:
a) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor ce le revin;
b) atitudinile ireverentioase fata de colegi, personalul de instruire si de conducere al Institutului National al Magistraturii, precum si fata de persoanele cu care intra in contact in perioada efectuarii stagiului;
c) absentele nemotivate de la cursuri, daca acestea depasesc 8 ore intr-o luna.
(3) Sanctiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justitie sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea bursei cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni;
c) diminuarea bursei proportional cu numarul absentelor nemotivate, daca acestea depasesc 8 ore intr-o luna;
d) exmatricularea din Institutul National al Magistraturii.
(4) Avertismentul se aplica, in scris, de directorul Institutului National al Magistraturii si poate fi contestat la consiliul stiintific al institutului.
(5) Sanctiunile prevazute la alin. (3) lit. b), c) si d) se aplica de Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii.
(6) Hotararile consiliului stiintific prevazute la alin. (5) pot fi atacate la instanta de contencios administrativ si fiscal competenta.
(7) In cazul exmatricularii din Institutul National al Magistraturii, cel sanctionat este obligat sa restituie indemnizatia si cheltuielile de scolarizare.
(8) Procedura de constatare a abaterilor si de aplicare a sanctiunilor disciplinare se stabileste prin Regulamentul Institutului National al Magistraturii.