Sustragerea de sub sechestru

1. Continutul legal

Sub aceasta denumire, potrivit art. 244 C. pen., este incriminata fapta de sustra­gere a unui bun care a fost legal sechestrat. Fapta prezinta o mai mare gravitate când sustragerea de sub sechestru este savârsita de custode.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special îl constituie relatiile sociale privi­toare la asigurarea autoritatii masurii sechestrului aplicat de organele îndreptatite.

b) Obiectul material al infractiunii îl constituie bunul sechestrat. Prin bun se înte­lege orice valoare economica care prezinta interes pentru satisfacerea intereselor materiale sau spirituale ale omului si care este susceptibila de apropriere sub forma drepturilor patrimoniale . Este bun sechestrat acel bun inventariat si indispo­nibilizat de organul în drept, potrivit art. 163-166 C. proc. pen. si art. 591-595, 597-601, 411 si urm. C. proc. pen.

B. Subiectul infractiunii. a) Subiect activ poate fi orice persoana, nefiind carac­terizata de lege prin vreo calitate, atât în ceea ce priveste autorul, cât si participantii. Daca faptuitorul are calitatea de custode, ne aflam în prezenta unei forme agravate. Participatia este posibila sub oricare din formele acestea, daca este vorba de va­rianta simpla. În cazul formei agravate coautorii nu pot fi decât persoanele care au calitatea de custode. Constituie sustragere de sub sechestru savârsita de custode fapta numitei D.E. careia i se înfiintase un sechestru asigurator asupra bunurilor, în vederea acoperirii unui debit de 320.908 lei catre S.A. Bucuresti si care, desi aten­tionata fiind asupra consecintelor nerespectarii acestei masuri, a vândut bunurile numitei P.N.

b) Subiect pasiv al infractiunii este organul de stat care a instituit sechestrul.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material se realizeaza prin actiunea de sus­tra­gere a bunului legal sechestrat. Sustragerea se poate realiza, de pilda, prin înstraina­rea sau consumarea bunurilor. Hotarârea organelor judiciare care au apreciat ca savârseste o sustragere de sub sechestru si acela care nu se prezinta cu bunurile la data si locul fixate pentru vânzarea lor prin licitatie, au fost - pe buna dreptate - criticate în literatura juridica

Pentru existenta infractiunii se cere, în plus, ca bunul sustras sa fi fost legal se­chestrat. Verificarea legalitatii sechestrului se face de catre organele judiciare si priveste nu legalitatea de fond a sechestrului, ci legalitatea formala a acestuia, adica a conditiilor sale de aplicare . De aceea, sechestrul nu este legal în cazul în care persoanele care l-au aplicat nu erau competente ori daca bunul era exceptat de la urmarire

În practica judiciara s-a ridicat problema încadrarii juridice a sustragerii de sub sechestru a bunurilor proprii, atunci când bunurile sunt date altuia în custodie . Se apreciaza ca în acest caz proprietarul va savârsi un concurs ideal de infractiuni: sustragere de sub sechestru si furt potrivit art. 208 alin. (3) C. pen.

b) Urmarea imediata consta în savârsirea actiunii incriminate si în crearea prin aceasta a unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite, provocat prin punerea, în mod ilicit, în stare de disponibilitate a unui bun indisponibilizat, nesocotindu-se astfel hotarârea autoritatii de stat.

c) Legatura de cauzalitate este implicit realizata o data cu savârsirea faptei.

B. Latura subiectiva a infractiunii se caracterizeaza prin intentie, directa sau in­di­recta. Aceasta implica cunoasterea de catre faptuitor a împrejurarii ca bunul pe care îl sustrage este un bun legal sechestrat. Daca faptuitorul nu a cunoscut aceasta îm­prejurare, fapta sa nu va constitui sustragere de sub sechestru, ci eventual, infrac­tiunea de furt.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Atât actele preparatorii, cât si tentativa, desi posibile, nu sunt incri­mi­nate.

Consumarea are loc în momentul în care actiunea de sustragere a fost comisa si s-a produs urmarea imediata, rezultând din sustragerea bunului sechestrat de catre faptuitor.

B. Modalitati. Modalitatile normative ale infractiunii corespund celor doua forme ale infractiunii: forma simpla si forma agravata.

Circumstanta agravanta se refera la subiectul infractiunii, care trebuie sa aiba calitatea de custode al bunului sechestrat. Pentru existenta agravantei nu intere­seaza daca faptuitorul, având calitatea de custode, este sau nu proprietarul bunului . Împrejurarea daca faptuitorul este sau nu proprietarul bunului prezinta interes sub un alt aspect; astfel, daca faptuitorul este proprietarul bunului, sustragând acel bun, sa­vârseste numai infractiunea de sustragere de sub sechestru, iar daca nu este pro­prietarul bunului, savârseste atât infractiunea de sustragere de sub sechestru, cât si infractiunea de abuz de încredere, sub forma unui concurs formal de infractiuni

Fiecareia din modalitatile normative pot sa-i corespunda multiple modalitati faptice determinate de împrejurarile savârsirii infractiunii, de cauza înfiintarii seches­trului, de natura si importanta bunurilor sechestrate, de modul savârsirii etc.

C. Sanctiuni. Sanctiunea este diferentiata, dupa cum ea se refera la forma simpla, în acest caz legea prevazând închisoarea de la o luna la 1 an sau amenda, ori la forma agravata; în acest caz se prevede închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.