TACTICA AUDIERII MARTORILOR (infractiuni contra vietii)

TACTICA AUDIERII MARTORILOR (infractiuni contra vietii)

1. M RTURIA

- Potrivit legii, martorul este persoana care are cunostinte despre vreo fapta sau despre vreo mprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului n procesul penal (art. 78 c.pr.penala n calitate de martor poate fi audiata orice persoana fiz­ica indiferent de: situatie sociala, v rsta, sex, religie, cetatenie etc, pot fi audiati persoane cu deficiente senzoriale (surzi, orbi) sau de natura psihica, ceea ce impune cu at t mai mult reguli tactice specifice, de ascultare.

Sunt exceptate de la audiere persoanele care prin specificul profesiei au luat cunostinte de fapte si mprejurari de natura penala dar care sunt obligate sa pastreze secretul profesional: avocati, medici, notari, farmacisti etc, sotul si rudele apropiate nu sunt obligate, dec t daca accepta, sa depuna marturie.

Concluziile unor specialisti sau ale literaturii de specialitate converg spre relativitatea marturiei, ajung ndu-se la ipoteze ca:

- o marturie poate fi precisa si totodata complet falsa

- o marturie complet fidela constituie exceptia, si nu regula;

- uitarea la barbati este mai accentuata dec t la femei, dar amintirile femeilor sunt de multe ori inexacte;

nsusi aceste ipoteze exemplu pot fi la r ndul lor considerate si experimentate, ca fiind relative.

Cu toata relativitatea ei, marturia care esteaproape tot at t de veche ca si justitia - ocupa un loc central n sistemul probator. Cum marturia reprezinta trecerea realitatii prin filtrul subiectivitatii martorului dar si a procurorului care apreciaza valoarea probanta a declaratiilor, ea poate fi relativa datorita

- imperfectiunii organelor de simt ale martorilor;

- subiectivismului si selectivitatii psihice a martorului;

- convingerii procurorului sau dorinta intima si deformata a acestuia de a vedea n declaratie o reproducere fidela a faptei la care martorul pretinde ca a asistat si nu n ultimul r nd particularitatile psihologice ale anchetatorului.

n depasirea n cea mai mare parte a relativitatii depozitiei pentru o apropiere c t mai fidela a marturiei de adevarul necesar solutionarii cauzei prin depozitiile martorilor, martorul trebuie sa aiba n interlocutorul anchetator o persoana cu o bogata cultura juridica, cu o stap nire deplina a tacticilor criminalistice de ascultare, dat fiind ca nu mai asa se poate stabili sinceritatea si buna credinta a martorilor, masura n care depozitiile corespund realitatii.

Procesul de cunoastere a realitatii depinde n esenta de capacitatea fiecarei persoane de a receptiona informatiile primite (senzatii si perceptii), de a le prelucra, de subiectivismul si de selectivitatea psihica

Astfel:

- un martor poate sa ne spuna numai culoarea masinii, altul ne poate indica si marca, numarul masinii sau diverse alte detalii;

- martorii pot indica n mod diferit naltimea sau corpolenta unor persoane din c mpul infractional, n functie de obiectele sau persoanele din jurul celui descris ca faptuitor al unei activitati infractionale, sau chiar n functie de propriile dimensiuni ale mar­torului ori de anumite defecte senzoriale ale receptorului martor;

- efectul halo" c nd persoana martorului nfatisāndu-se anchetatorului distins, bine mbracat si cu coerenta n vorbire este crezuta cu usurinta spre deosebire de depozitia unui martor, mai neglijent n tinuta sau cu o exprimare putin agreabila dar care este n realitate o persoana onesta si a avut n momentul producerii faptei o apreciere mai corecta, ori senzorial si psihologtic a perceput mai fidel mprejurarile la care a asistat.

Pentru procuror, n aprecierea depozitiilor pe baza carora trebuie sa traga concluziile n stabilirea adevarului si solutionarii cauzei, elementele de vizibilitate, distanta si posibilitatea propagarii sunetelor la aceasta distanta, durata n timp a perceptiei la care a fost supus martorul n timpul desfaturarii faptelor, rapiditatea cu care s-a sav rsit fapta, obstacolele si disimularile la care a apelat faptuitorul n momentul sav rsirii faptei, complicii de care s-a folosit, trebuie sa constituie elemente n adoptarea plan­ului de audiere a martorului, trebuie sa constituie obiectul ntrebarilor puse martorului si nu n ultimul r nd elemente de apreci-er, asupra marturiei, pe detalii si n ansamblu.

n adoptarea planului si tacticii de audiere a martorului procurorul trebuie sa cunoasca (pe c t posibil, n prealabil) orice defectiune de perceptie psihica si fizica a martorului, personalitatea si gradul de instruire a acestuia, v rsta si gradul de ":' ■ inteligenta, temperamentul si mobilitatea n g ndire, starea de oboseala din momentul perceptiei faptei pentru care este audiat si din momentul audierii, carcterul socant al faptei la care a asistat (omor, vatamari grave, accidente etc.) si starea personala de afectivitate a martorului, capacitatea lui n functie de aceasa stare si de fapta socanta, de a relata cu acuitate si obiectivitate mprejurarile si faptele la care poate au fost vicitime sau faptuitor, rude apropiate sau persoane pentru care au manifestat ante­rior o afectiune sau dimpotriva _A

Dintre factorii care sunt meniti sa influenteze calitatea marturiei, prelucrarea prin constiinta martorului a informatiilor perce-

pute n momentuh desfaturarii evenimentelor reprezinta uni element de importanta deosebita n audierea acestuia si n aprecierea asupra prelucrarii n constiinta lui, se va tine cont de experienta de viata a martorului, gradul de cultura, profesiunea, capacitatea de apreciere a spatiului, timpului si vitezei, semnificatia celor percepute, rapiditatea si posibilitatea de stocare n memorie, durata de stocare n memorie a celor receptate, tpul de memorie a martorului (vizuala, auditiva, afectiva etc), daca relatarea martorului este urmarea unei logid sau a repreoducerii din memorie n mod mecanic, intersul pentru memorare a mar­torului, impresia pe care i-a produs-o evenimentul la care a fost martor, temperamentul martorului, gradul de emotivitate al aces­tuia n alegerea modului cum acesta īsi va depune marturia (verbal sau n scris de catre nsasi martorul).

2. TACTICA AUDIERII

Pregatirea ascultarii martorului este o activitate absolut necesara n faza de ancheta, indiferent de gradul de dificultate al cauzei, cu at t mai mult n cazurile de omor, tentativa de omor, vatamari grave etc.

1. Tactica audierii presupune studierea tuturor datelor, informatiilor, probelor materiale si stiintifice existente n dosar p na la momentul audierii martorilor.

Stabilirea cercului de persoane care cunosc n parte sau n totalitate faptele si mprejurarile n care s-a comis fapta, precum si cele care au precedat comiterii faptei sau cele ulterioare, de ascundere a faptei si obiectelor cu care s-au sav rsit.

Identificarea persoanelor care au avut posibilitatea sa perceapa direct faptele si mprejurarile cauzei.

Identificarea persoanelor care detin indirect date referitoare la fapta, persoana faptuitorului, mprejurari legate de procu­rarea armei" cu care s-a produs fapta sau modul de tainuire ulterioara a faptei sau a armei".

5. Selectarea martorilor atunci c nd numarul lor este mare pe baza calitatii datelor ce le detin, a personalitatii lor, a obiectivi­tatii si pozitiei proprii fata de fapta cercetata ndepartarea posibilitatii de a se audia persoane care pot denatura ancheta.

6. Obtinerea unor date cu privire la profilul psihologic, la pregatirea, ocupatia si natura relatiilor cu persoanele antrenate n sav rsirea faptei.

7. Trebuie cunoscuta pozitia martorului fata de fapta, conditiile n care a perceput faptele despre care urmeaza a fi audiat, pozitia si parerea fata de victima - o alta latura care poate influenta obiectivitatea si acuratetea depozitiei sau chiar dorinta sa de a face o depozitie completa asupra faptelor la care a asistat.

Determinarea ordinii problemelor ce se cer clarificate si implicit ordinea n care urmeaza a fi audiati martorii.

Determinarea ordinii ascultarii martorilor n raport de audierea nvinuitului sau partii vatamate si a naturii relatiilor dintre acestia din urma si martorii ce urmeaza a fi audiati.

Fixarea momentului audierii martorului pentru a se evita posibila ntelegere ntre martori sau ntre martori si nvinuit, parte vatamata ori dupa caz, parte civila. Fixarea la ore si zile diferite, la intervale care sa nu permita eventuale ntelegeri, comunicari cu privire la continutul depozitiilor sau la ntrebarile si problematica de care se interseaza la audiere procurorul.

Se vor cita la intervale mici de timp, chiar n cursul aceleiasi zile, n corpuri de cladire sau macar n spatii de audiere diferite.

Fiind infractiuni cu grad mare de pericol social audierea se va face c t mai apropiat n timp de momentul producerii faptei, la orice ora, sub influenta lasata martorului de producerea faptei si ulterior, dupa o pauza relativa de timp, pentru testarea sin­ceritatii, obiectivitatii si decodarii informatiei primite de martcr, n momentul sav rsirii faptei.

Alegerea locului audierii martorului, regula fiind la sediul organului de cercetare penala, dar n interesul cauzei si reac­tivarii memoriei martorului, amintirii detaliilor se poate alege audierea la locul faptei. n functie de interesul cauzei, de persona­litatea sau gradul de emotivitate al martorului, locul audierii poate fi unul apropiat acestuia sau dimpotriva

ntocmirea planului de ascultare pentru fiecare persoana n parte dat fiind ca au asistat la infractiuni cu pericol social sau pentru ca au asistat la faze infractionale diferite.

13. Se vor schita ntrebarile, ordinea si dinamismul lor, cu posibilitatea unor reformulari sau schimburi n ordinea lor, n functie de raspunsurile primite la demararea audierilor sau de evolutia anchetei n ansamblu.

Pregatirea nscrisurilor, fotografiilor, materialelor si mijloacelor folosite la sav rsirea infractiunilor si/sau materiale similare lor, pentru testarea sinceritatii martorului sau a capacitatilor lui de apreciere, retinerea unor detalii, memoriei etc.

15. Audierea propriu-zisa a martorilor va ncepe cu identificarea, prestarea juram ntului si determinarea raporturilor dintre acesta si parti, respectiv a gradelor de rudenie, de afinitate sau adversitate.

16. Se va crea un cadru de ascultare corect, sobru, caracterizat de seriozitate, lipsit de factori stresanti sau care pot distrage atentia acestuia n orice fel (nu vor fi persoane straine, obiecte care pot induce teama etc). Audierea se va face cu calm, cu un ton de ncurajare (mai ales pentru cei care nu au mai avut aceasta calitate).

O atitudine de sfidare, de aroganta, de bruscare, de raceala pot inhiba martorul sau l pot determina la ascunderea partiala a adevarului cunoscut, sa refuze la a raspunde ntrebarilor puse sau la raspunsuri monosilabice, strict pe ntrebari, fara detalii, astfel nc t depozitia sa va fi lipsita de substanta iar audierea mult ngreunata

Crearea climatului favorabil, liber, degajat, plin de solicitudine si ncredere, fara intrarea imediata n problematica cauzei va crea martorului ambientul n care sa si poata arata personalitatea, posibilitatile intelectuale proprii, pe baza carora se pot purta si se pot aplica, discutiile si planurile de audiere propuse.

Dupa crearea acestui climat propice audierii, se va solicita martorului sa declare liber asupra obiectului cauzei care i-a

fost adus la cunostinta

Avantajul acestei solicitari consta n aceea ca datorita spontaneitatii martorul poate face declaratii complete, bazate pe datele memorate n momentul producerii faptei, la care a asistat n orice mod. Ascultarea mai ales n aceasta faza a audierii se va face pe c t posibil fara a fi ntrerupt, chiar daca martorul face referiri la detalii nesemnificative dar care pe parcurs pot deveni impor­tante, pot genera mbunatatiri a planului de ntrebari sau dupa prima depozitie pot fi uitate sau catalogate de memoria martorului ca neimportante.

Daca nivelul intelectual este deosebit de redus poate fi ajutat de ntrebari adresate cu tact, fara sugestie, fara ironie.

Abandonarea martorului ntr-o declaratie de detalii data vadit pentru a se ndeparta de la subiect va fi ntrerupta cu tact si fermitate, cu ntrebari care sa-i sugestioneze ca trebuie sa si reorienteze declaratia pe subiectul discutiei.

18. Trec ndu-se la faza ntrebarilor, se va avea n vedere ca acestea sa fie clare, precise, ntr-o forma pe ntelesul persoanei audiate, care sa vizeze faptele percepute de martor, fara elemente de intimidare, fara a sugera n vreun fel raspunsul, fara reactii imediate c nd se constata ca martorul, deliberat, face depozitii contradictorii, cu repetarea ntrebarilor sau reformularea lor dupa caz sau dupa reactia intelectuala a martorului, cu diversificarea ntrebarilor sau confruntarea cu alti martori sau nvinuiti, cu prezentarea unor probe care pot reaminti martorului anumite fapte sau mprejurari sau care l pot determina la o colaborare sincera

19. Dupa terminarea audierii se va face verificarea declaratiei, pe baza altor probe existente la dosar, prin ipoteze n care martorul si-ar fi putut reprezenta faptele, le-ar fi putut percepe si retine; prin efectuarea eventual a unei reconstituiri a ipotezelor rezultate din depozitia sa.

3. VERIFICAREA M RTURIEI

Aprecierea marturiei sub raportul sinceritatii si veridicitatii situeaza pe primul plan personalitate celui de la care emana mar­turia, deoarece, dupa cum s-a constatat, sinceritatea si veridicitatea nu constituie dec t nsusiri subiective ale purtatorului infor­matiei.

n cazul marturiei (cu deosebire n cazurile de omor) controlul, verificarea veridicitatii se dovedeste a fi indispensabila

- sinceritatea poate fi desprinsa ntr-o anumita masura din modul de a se comporta, din modul martorului de manifestare, din modul cum īsi da depozitia;

- se va verifica printr-o activitate de probatiune adiacenhta celei efectuate n vederea probarii fondului cauzei;

- verificarea se va face prin intermediul tuturor mijloacelor de proba. Sunt proprii unor atari verificari: confruntarea, ascultarea din nou a unor persoane sau efectuarea unei reconstituiri, cercetarea la fata locului;

- verificarea depozitiei n vederea nlaturarii unor contradictii existente ntre depozitiile martorilor, ntre declaratiile acestora si ale nvinuitului ori a celorlalte parti, confruntarea lor, dispunerea reaudierii;

- verificarea capacitatilor si aptitudinilor martorului de perceptie si de memorare, a unor mprejurari legate de fapta, prin repro­ducerea n conditii similare de loc, timp, obstacole etc, celor existente n momentul producerii faptei.

n cazuri deosebite, c nd depozitia martorului este decisiva controlul aptitudinilor se poate face pe baza unei expertize psihologice.

n urma rezultatului la care se ajunge dupa aceste verificari, marturia urmeaza a fi retinuta daca se constata a fi veridica sau dimpotriva se nlatura, daca dupa caz, n tot sau n parte nu este fidela

n cauzele penale, cu precadere n cauzele de violenta si violenta maxima n care complexul probator se fundamenteaza pe existenta unei singure probe directe, procurorul trebuie sa ia n consideratie, at t existenta unor factori care au influentat sau ar fi putut influenta, pozitiv sau negativ procesele de percepere, memorizare si reproducere a faptelor, c t si o serie de factori de natura psihologica (asemanarea, experienta afectiva etc.) ce influenteaza aprecierea conduitei altei persoane, factori care tin de data aceasta exclusiv de personalitatea martorului.

Av nd n vedere complexitatea acestei probleme, unii teoreticieni s-au pronuntat n sensul posibilitatii participarii psihologului la audierea martorului iar alte lucrari teoretice atrag atentia asupra necesitatii verificarii valorii martorului, ca atare, a capacitatii si particularitatilor acestuia, precum si conditiilor obiective si subiective, n care s-au produs senzatiile percepute de acesta.

O alta opinie se refera la aceea ca singura proba indirecta nu este niciodata suficienta ntruc t coroborarea care presupune existenta mai multor probe, este de esenta probelor, numite indirecte. Nu orice complex de probe este nsa de natura sa duca cu necesitate la certitudinea existentei faptului si a vinovatiei, sau la certitudinea inexistentei lor.

Astfel, probele indirecte fac dovada, nu prin individualitatea lor, de altfel foarte imortanta, ci, prin ansamblul lor, din care trebuie sa rezulte n mod necesar, o singura concluzie, cu excluderea tuturor celorlalte.

SINTEZA DEZBATERILOR

n cadrul programului de perfectionare profesionala a procurorilor criminalisti, n perioada 20-24 noiembrie 2000, la Sinaia s-a desfasurat un seminar organizat de: Parchetul de pe l nga Curtea Suprema de Justitie, Biroul de cooperare si programe inter­nationale si Birou de perfectionare profesionala mpreuna cu Centrul pentru Resurse Juridice si Programul Phare pentru dez­voltarea Institutului National al Magistraturii, av nd ca tema Tehnica, tactica si metodica investigarii infractiunilor de omor si a celor sav rsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unor persoane".

n deschiderea seminarului, domnul adjunct al procurorului General, Mircea Z RIE, a subliniat necesitatea largirii sferei cunostintelor privind tactica cercetarii infractiunilor de violenta

Lu nd cuv ntul, domana lulia Raileanu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice - a asigurat participantii de spri­jinul acestei organizatii neguvernamentale, care n masura existentei unui interes al magistratilor, n derularea unor asemenea seminarii, va asigura finantarea n continuare a acestora.

Domnul Augustin Lazar, procuror sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe l nga Curtea Suprema de Justitie si-a exprimat ncrederea n faptul ca initiativa Centrului de Resurse Juridice se va reflecta n activitatea desfasurata de procurori, reprezent nd o modalitate de transmitere a cunostintelor si de dezbatere a problemelor cu care fiecare criminalist s-a confruntat (confundat?) n activitatea practica

n aceasta prima zi a seminarului au fost abordate doua teme:

Aspecte de ordin procesual penal si criminalistic n investigarea infractiunilor de omor si a celor sav rsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unor persoane" si

Tactica audierii de catre procuror a martorului si autorului faptei".

Moderator a fost Ovidiu S rbu, procuror sef serviciu n cadrul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe l nga Curtea Suprema de Justitie. Au conferentiat:

- domnul Fritz Haar, procuror n Bremenhaven (Germania), care a prezentat lucrarea .Abordarea comparativa ntre dreptul rom nesc si dreptul german, cu privire la aspecte de ordin procesual penal si criminalistic n investigarea infractiunilor de omor si a celor sav rsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unei persoane si aspecte cu privire la tactica audierii martorului si a autorului faptei";

- domnul Vasile Vintilescu, procuror n cadrul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe l nga Curtea Suprema de Justitie, care a prezentat lucrareaa Interferente de ordin procesual penal si criminalistic n investigarea infractiunilor de omor si a celor sav rsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unor persoane";

-domnul Nicolae Mitrofan, profesor universitar la Facultatsa de psihologie a Universitatii Bucuresti;

- Valentin stefan, procuror la Parchetul de pe l nga Tribunalul Constanta, ambii prezent nd teme referitoare la tactica audierii martorilor si autorului faptei.

Au avut loc dezbateri pe marginea referatelor si au fost prezentate imagini video.

Domnul procuror Fritz Haar a aratat ca n Germania atributiile procurorilor constau n controlarea activitatii politiei, si demararea si conducerea investigatiilor (pentru ca acuzatul sa fie adus n fata instantei), acestea fiind, practic, doar functii de supraveghere, iar nu de desfasurare a unor activitati practice propriu-zise.

Invitatul german a facut referire, n acest context, la existenta Comisiei de Omucideri, o unitate de politie formata din profe­sionisti cu experienta ndelungata si dotata cu aparatura performanta, care, alaturi de experti din diverse domenii, īsi da con­cursul pentru a da posibilitatea procurorilor sa aduca acuzatul n fata instantelor.

n Codul penal german sunt definite trei delicte n domeniul omuciderilor (omorul la comanda, loviturile cauzatoare de moarte si omorul propriu-zis), iar criminalul este acea persoana ce comite o fapta cu mijloace periculoase pentru propria satisfactie, n scopuri materiale sau pentru alt motiv.

Av nd n vedere ca n lipsa acestor repere, faptuitorul nu este cfonsiderat criminal, procuraturii i revine sarcina de a face o analiza obiectiva a probelor recoltate de la locul faptei.

n principiu, nsa, posibilitatea de actiune a procuraturii este limitata, ea av nd aceleasi drepturi ca si politia, put nd aresta preventiv o persoana (care trebuie prezentata n fata instantelor n maximum 3 zile).

Declaratiile martorilor si ale partilor, denumite protocoale de audiere", n dreptul german (spre deosebire de cel rom n) nu pot servi drept dovezi, fiind necesara prezenta persoanei audiate n fata instantelor (cu exceptia cazurilor n care exista martori care sa ateste cele consemnate, n raport, sau persoana audiata a decedat).

Un alt aspect ce trebuie mentionat este cel potrivit caruia aparatorul - conform art. 90 din Codul penal german - nu poate participa dec t la audierea faptuitorului n fata judecatorilor (nu si la cea dint i audiere a acuzatului efectuata n faza urmaririi penale).

n continuarea expunerii sale, dl. Fritz Haar a aratat ca tehnica criminalistica a atins un standard nalt, un rol important n investigarea la locul faptei av ndu-l medicul legist (care se implica n mod automat ntr-un caz de omor) a carui activitate prio­ritara este analizarea probelor de ADN (din fire de par, din secretii, din sperma

Abord nd cea de-a doua tema referitoare la tactica audierii, de catre procuror, a martorului si a autorilor faptei - procurorul german a precizat ca n Germania se admite ca proba nregistrarea pe caseta video a declaratiilor martorilor, n cazul n care acesta este foarte t nar (sub 16 ani), c nd a suferit ca urmare a comiterii infractiunii sau c nd e necesara protectia sa.

n aceste situatii, banda audio sau video poate fi prezentata instantelor n cazurile privind infractiunile sexuale, cele mpotri­va vietii si delictele mpotriva copiilor (c nd acestia nu au mplinit 16 ani, nregistrarea poate nlocui audierea lor de catre judeca­tor daca magistratul a avut ocazia sa asiste la interogatoriu).

Prelegerea domnului Haar a continut si o incursiune n domeniul metodelor de audiere admise n dreptul german (respectiv metoda sondarii, metoda stabilirii, metoda convingerii, persuasiunii zig-zag, metoda surprinderii).

Astfel, s-a aratat ca metoda stabilirii se aplica atunci c nd exista dubii n privinta diverselor versiuni ale modalitatii de comitere a faptei, n aceasta situatie martorul nefiind ncunostiintat n legatura cu aspectele cunoscute de anchetator.

Referitor la metoda persuasiunii, s-a facut precizarea ca art. 146 din C.p.p. german mentioneaza expres ca nu este admisa promisiunea unui fapt ilegal, dar se permit investigatiile n viata personala sau profesionala a martorului sau a acuzatului (aspectele relevate put nd ajuta la determinarea persoanei de a depune marturie).

De asemenea, s-a pus accentul pe argumentele de natura emotionala de o mare influenta asupra indivizilor, fiind dovedit stiintific ca un procent de 65-70% este permeabil la factorii de natura emotionala, morala, religioasa

Invitatul a facut referire, n continuare la metodele de audiere nepermise subliniind ca exista o similitudine ntre prevederile codului de procedura rom n si german cu privire la acestea ( n sensul ca nu e permisa utilizarea violentei, a amenintarilor, a promisiunilor false, a maltratarii, a torturii, a hipnozei).

Insist nd asupra probelor ridicate de inducerea n eroare a persoanei interogate cu privire la stadiul anchetei referentul a precizat ca se face deosebirea ntre prezentarea unei situatii imposibile (metoda nepermisa si ne ncunostiintarea nvinuitului cu privire la aspectele cunoscute de anchetator (metoda admisibila

Alte practici neagreate n decursul anchetei sunt: prezentarea de dovezi contrafacute false, amenintarea cu masura arestarii preventive (desi nu sunt ntrunite conditiile necesare luarii acestora).

n continuare, Nicolae Mitrofan, profesor universitar la Facultatea de Psihologie a Universitatii Bucuresti, a subliniat impor­tanta formarii juristilor n domeniul psihologic si, fac nd referire la metodele de audiere prezentate de procurorul german, a afir­mat ca diversitatea acestor metode se impune cu necesitate at ta timp c t oamenii nu reactioneaza identic la aceiasi stimuli exteriori (fiind nevoie de un studiu al psihologiei individului, pentru a se putea afla cauza reactiei sale).

Referentul a mai aratat ca trebuie evitate - n aprecierea unor situatii - doua tendinte: fetisizarea (aplicarea unor metode pe care esti tentat sale aplici n conditii pe care le apreciezi ca fiind asemanatoare) si absolutizarea propriei experiente.

n ncheierea celei dint i zile a seminarului, pe marginea si n sustinerea referatelor prezentate au avut loc dezbateri si au fost prezentate nrregistrari video de la cercetarile la fata locului n diverse cazuri solutionate de procurori criminalisti din tara

Raspunz nd la ntrebarea domnului Aurelian l na - procuror la Parchetul de pe l nga Tribunalul Buzau - referitoare la con­secintele ivite ca urmare a nementinerii depozitiei martorului n fata instantei, invitatul german a precizat ca n acesta situatie judecatorul considera ca proba nu a fost administrata si procedeaza la audierea procurorului sau a politistului ce a consemnat depozitia anterioara a martorului.

Un alt aspect asupra caruia s-au cerut lamuriri procurorului german a fost cel referitor la modalitatile concrete de realizare a protectiei martorilor.

S-a aratat ca aceasta procedura este folosita doar n cazurile penale grave, martorul put nd fi transportat ntr-un loc n care sa-i fie garantata securitatea si n plus i se poate confectiona" o noua identitate.

La ntrebarea domnului procuror loan Teaca - Parchetul de pe l nga Tribunalul Caras-Severin privitoare la remunerarea ser­viciilor prestate de medicii legisti, invitatul a afirmat ca se aplica reguli similare cu cele incidente n cazul martorilor (expertul poate trimite factura, care va fi platita de procuratura sau instanta

O discutie interesanta a suscitat ntrebarea domnului procuror George Vlai - Parchetul de pe l nga Tribunalul Arad - n lega­tura cu reglementarea institutiei negocierii cu nvinuitii si cu informatorii n scopul obtinerii de date ce contribuie la descoperirea infractiunilor.

Domnul procuror Fritz Haar a precizat ca exista o conventie a Curtii Supreme de Justitie n acest sens, respectiv se poate ajunge la negociere prin aparator pentru obtinerea unor reduceri a pedepsei n limite legale (exceptie fac nd cazurile de omor, unde este prevazuta detentia pe viata), dar la aceasta negociere trebuie sa participe toate partile (aparator, judecator, procuror).

Pe marginea acestui subiect domnul Mircea Zarie, adjunct al procurorului general - a facut o pledoarie pentru reglementarea institutiei negocierii si n dreptul rom nesc, mai ales n cazurile penale simple, unde exista posibilitatea simplificarii activitatii instantei n procesul penal (s-a aratat ca n SUA90% dintre procesele penale se finalizeaza prin negociere).

La ntrebarea domnmului procuror Sorii Nicolae - Parchetul de pe l nga Tribunalul Prahova - domnul Fritz Haar a precizat ca n Germania nu este permisa folosirea aparatelor pentru detectarea comportamentului simulat (poligraf), Curtea Federala de Justitie si Curtea Constitutionala interzic aceasta metoda de administrare a dovezilor chiar si n cazul n care faptuitorul a fost de acord.

S-a precizat, de asemenea ca desi nu exista o ierarhie explicita care sa confere a priori" o importanta mai mare unor anu-

mite probe, se accepta n mod tacit ca o dovada obiectiva (ex. expertiza urmelor) este mai apreciata dec t depozitia unui martor sovaitor.

Dezbaterile au continuat cu ideea ca n dreptul german - ca si n cel rom n - marturisirea nu poate conduce n lipsa altor mijloace de proba - la acuzarea si condamnarea unor persoane.

n a doua zi a seminarului au fost puse n discutie temele Expertiza judiciara n sistemul rom n de drept si n cel german (sediul materiei; modul de dispunere; interpretarea, valorificarea concluziilor si valoarea probatorie; cadrul administrativ)" si Expertiza medico-legala".

Au sustinut rerferate:

- domnul Ovidiu S rbu, procuror sef serviciu la Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe l nga Curtea Suprema de Justitie, care a prezentat lucrarea Expertiza judiciara (interpretarea, valorificarea concluziilor si valoarea probatorie) n dreptul rom n, valoarea probanta a expertizelor criminalistice si medico-legale, acte imperios necesare solutionarii cauzelor care au ca obiect cercetarea unor infractiuni contra vietii";

- domnul Fritz Haar care a prezentat lucrarile Expertiza judiciara n sistemul german" si Expertiza medico-legala n sistemul judiciar german. Tehnologia ADN n practica judiciara germana. Examinare post mortem (autopsie), aspectul cadavrului si modi­ficari observabile, fapte comise cu violenta si cauzele decesului. Decesul brusc al copiilor";

- domnul Petre Dovlete, procuror la Parchetul de pe l nga Tribunalul Mehedinti, care a prezentat lucrarea Unele aspecte privind importanta aprecierii critice a constatarilor si expertizelor medico-legale".

n prelegerea sa, invitatul german a schitat c teva aspecte definitorii ale expertizelor judiciare si medico-legale, asa cum sunt ele prezentae n dreptul german.

S-a aratat ca dreptul procedural penal prevede recomandari obligatorii pentru procuror si politist n ceea ce priveste realizarea expertizei ( n sensul ca trebuie stabilit un termen pentru ntocmirea ei, iar nerespectarea lor poate atrage sanctionarea expertului).

Referindu-se la atributiile procurorului, domnul Fritz Haar a precizat ca acesta are obligatia de a supraveghea activitatea expertului (care are dreptul de a refuza ntocmirea expertizei - din aceleasi motive pentru care martorul refuza marturia - si depune juram nt referitor la corectitudinea raportului sau); de asemenea, procurorul este cel care hotaraste ce parti anume din organe vor fi prelevate, ce lichide vor fi supuse examenelor toxicologice.

n continuare, au fost prezentate succint expertizele cel mai des nt lnite n practica, respectiv:

raportul de autopsie (un rol important av ndu-l raportul toxicologic, folosit n majoritatea cazurilor); expertiza efectuata n cazul incendiilor; analiza s ngelui si a urmelor de s nge;

analiza fibrelor (pentru asigurarea probelor se impune ambalarea acestora n saci din h rtie, nu din plastic - care atrage si amesteca microfibrele);

expertiza zoologica (exist nd n Germania doar 2 specialisti care pot furniza informatii privind stabilirea datei si locului crimei prin stabilirea tipului de insecte ce se gasesc sub cadavru, a v rstei si a modului lor de evolutie); expertiza psihologica

Referindu-se la dificultatea verificarii expertizelor (datorita existentei mai multor surse de erori), procurorul german a prezentat un caz concret, initial suspectii - supusi unor expertize care au confirmat existenta unor urme de nitrati pe m inile lor - au fost considerati vinovati de sav rsirea unui atentat cu bombe. Ulterior, o contraexpertiza a demonstrat ca urmele mentionate puteau proveni de la tigarile si cartile de joc folosite de acuzati n ziua atentatelor, motiv pentru care acestia au fost absolviti de orice vina

Pentru evitarea unor asemenea erori, a fost creat Institutul Central de Expertize Criminalistice care coordoneaza cercetarile si faciliteaza schimbul de experienta ntre specialisti.

Expunerea invitatului german a cuprins si referiri la expertiza medico-legala, fiind prezentate etapele activitatii efectuate de organele de cercetare n momentul gasirii cadavrelor victimelor (masurarea temperaturii mediului, a temperaturii corpurilor - real­izata de cel putin doua ori) p na la identificarea autorului (printre alte metode fiind folosita si analiza ADN ce poate fi stabilita n prezent chiar si din expertizarea unor fire de par lipsite de bulbul pilos).

Este de mentionat ca procurorii si politistii germani au posibilitatea de a accesa n cursul activitatii de urmarire a infractorului - asa-numita imagine genetica fantoma" const nd ntr-o baza de date existenta la Clinica Universitara din Berlin (baza n curs de completare) care permite identificarea unui autor dupa grupul etnic, rasial: (european, african, asiatic), n functie de urmele prelevate de la locul faptei (investigare realizata pe baza cromozomului y detinut doar de barbati).

Important este faptul ca orice politist sau procuror din lume poate accesa, pe Internet acest stoc de informatii, pentru a compara datele sale din dosar si pentru a stabili carui grup etnic apartine suspectul sau.

n ceea ce priveste autopsia, s-a aratat ca - similar prevederilor din dreptul rom nesc - judecatorul sau procurorul german poate ordona deschiderea cadavrului, fiind suficienta doar o simpla banuiala (a medicului de familie, de exemplu) ca moartea este suspecta

n cazul decesului subit al copiilor cu v rsta mai mica de 1 an, autopsia este considerata necesara (fiind si n interesul

parintilor, care se auto nvinuiesc), o importanta aparte fiind acordata verificarii continutului stomacului.

Pe marginea referatelor prezentate n cea de-a doua zi a seminarului, participantii au initiat discutii aprinse, o problema dezbatuta, cu interes fiind aceea ridicata de Sorin Alamoreanu - expert criminalist la Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Cluj.

Acesta a aratat ca n numeroase situatii (c nd exista dubii asupra mecanismului si a instrumentului vulnerant) medicul legist īsi exprima parerea gresit cu privire la mecanismul producerii leziunilor, fapt ce conduce la aparitia unor contradictii flagrante ntre expertize facute n acelasi dosar.

n replica domnul profesor universitar Vladimir Belis - directorul Institutului de Medicina Legala Mina Minovici" a precizat ca exista diverse cauze ce ar putea explica neconcordantele la care a facut referire antevorbitorul sau.

Astfel analiz nd aceleasi informatii, doi experti pot avea si pareri diferite sau concluziile celui de-al doilea specialist se nte­meiaza pe cunoasterea unor date suplimentare. De asemenea, importanta trebuie acordata si experientei fiecarui medic legist, motiv pentru care partilor li se permite sa aiba experti proprii, care sa lucrerze n paralel cu expertul oficial ( n cazul a doua exper­tize contradictorii apel ndu-se la Comisia Superioara pentru avizare).

n continuare domnul profesor Belis a mentionat ca, pentru diminuarea riscului prezentat de erorile ce se pot strecura n rapoartele ntocmite de medicii legisti, Institutul a fost dotat recent cu aparatura avansata, care ofera variate posibilitati de inves­tigare (cromatograf cuplat cu spectrometru de masa, spectrometru cu absorbtie atomica

n continuarea dezbaterilor s-a insistat din nou asupra importantei corectei ambalari, conservari a urmelor prelevate de la fata locului si a actelor trimise spre examinare expertilor.

Raspunz nd ntrebarii domnului Ovidiu S rbu cu privire la instrumentele periodice avute la ndem na de procurorul german n conditiile n care nu primeste (sau primeste cu nt rziere) rapoartele criminalistice sau ale medicului legist, domnul Fritz Haar a subliniat ca si n Germania exista dificultati de acest gen, iar specialistii vinovati sunt tratati ca si martorii, put nd fi amendati sau nlocuiti cu alti experti (de regula, serviciul de efectuarea a unor expertize este de 6 luni, iar pericolul consta n posibilitatea eliberarii acuzatului de catre Curtea Suprema de Justitie).

n continuarea dezbaterilor au fost prezentate diverse cazuri solutionate n teritoriu, insist ndu-se asupra importantei studierii tanatocronologiei modificarilor cadaverice (cele 3 semne ale mortii - rigiditatea cadaverica, lividitatile si pata verde) de putrefactie

- fiind elementele ce contribuie la stabilirea cu relativa exactitatea momentului decesului), a studierii dilatarii pupilei, reactia acesteia la atropina indic nd trecerea unui interval de 6 ore de la survenirea mortii), a gradului de digestie a alimentelor din stomacul vic­timei, a studierii lungimii firelor de par.

n cea de-a treia zi a seminarului domnul procuror Ovidiu S rbu a condus discutiile pe marginea a doua teme:

Expertiza medico-legala" (continuare din ziua precedenta si

Tactica cercetarii la fata locului n infractiunile de omor". Au conferentiat:

- domnul Aurelian l na, procuror la Parchetul de pe l nga Tribunalul Buzau, care a prezentat lucrarea Constatarea si exper­tiza medico-legala, interpretare si forta probanta";

- Profesor universitar dr. Vladimir Belis, director al Institutului de Medicina Legala Mina Minovici" care a prezentat lucrarea Tehnologia ADN n practica medico-legala";

- domnul Fabian Carol, procuror la Parchetul de pe l nga Tribunalul Covasna care a prezentat lucrarea Expertiza medico-legala psihiatrica n infractiunile de omucideri";

- domnul Constantin Barbulescu, procuror la Parchetul de pe l nga Tribunalul Olt, care a prezentat lucrarea Notiunea, impor­tanta si trasaturile caracteristice ale cercetarii la fata locului. Masuri pregatitoare n vedera cercetarii la fata locului";

- domnul Tiberiu Medeanu, procuror la Parchetul de pe l nga Tribunalul Hunedoara care a prezentat lucrarea Rolul investi­gatiilor si al cercetarii la fata locului n descoperirea autorului unui omor comis n scop de jaf.

n cursul dezbaterilor din aceasta zi a seminarului, domnul profesor Vladimir Belis a atras atentia asupra importantei stabilirii raportului existent ntre cauza (traumatism) si efect (decesul victimei), acesta put nd fi direct si neconditionat mortal, direct si conditionat mortal, precum si indirect (secundar).

De asemenea, referentul a aratat ca n solutionarea diferitelor cauze, expertului i revine rolul - uneori foarte dificil de a apre­cia discernam ntul si uneori starea psihica a autorului n conditii ce nu mai permit o aprecier obiectiva a acestora (de exemplu c nd pruncuciderea este descoperita dupa mai multe saptam ni nu exista posibilitatea cunoasterii starii psihice a femeii n momentul nasterii, motiv pentru care, pentru a se dovedi intentia, se apeleaza la mentiunile nscrise n ancheta sociala

Lu nd cuv ntul domnul procuror Ovidiu S rbu a prezentat un caz aflat n lucru (fapta fiind sav rsita n strainatate) n care autorul a fost initial indentificat doar prin proba testimoniala. Ulterior proced ndu-se la recoltarea probelor de par, acestea au fost trimise spre examinare n laborator si, n paralel prin comisie rogatorie, s-a cerut autoritatilor straine sa precizeze daca ntre pro­dusele biologice prelevate cu ocazia cercetarii la fata locului si cele recoltate de la autor exista corespondenta (analiza ADN a confirmat ulterior, ca probele provin de la una si aceeasi persoana

Problema ridicata de vorbitor a fost aceea daca n ceea ce priveste regimul probator, exista diferente - n sistemul german

ntre expertiza prin metoda amprentei genetice si simpla analiza de laborator.

Domnul Fritz Haar a precizat ca analizele de laborator constituie tot un fel de expertize (se compara rezultatele ADN, iar medicul poate fi chemat n fata instantei n calitate de specialist), rezultatul put nd fi confirmat si de un medic legist.

n continuare au fost prezentate casete video cu nregistrari de la cercetarea la fata locului n caul unui omore n scop de jaf, comis pe raza Parchetului de pe l nga Tribunalul Hunedoara fiind punctate etapele parcurse de organele de ancheta p na la identificarea autorilor.

Pe marginea acestor prezentari, invitatul german a remarcat ca procurorul participa la cercetarea la fata locului doar n cazurile importante (de omor de exemplu), nu si n alte situatii deoarece nici numarul magistratilor si nici timpul nu permit acest lucru.

n cea de-a patra zi a seminarului, discutiile s-au purtat pe marginea temelor Tactica cercetarii la fata locului n infractiunile de omor" (continuare din ziua precedenta si Expertiza criminalistica si constatarea tehnico-stiintifica. Metode de identificiare a persoanei autorului infractiunii de omor" fiind moderate de domnul Cornel Ioana, procuror la Parchetul de pe l nga Tribunalul Pitesti.

Au conferentiat:

-domnul Richard Tanton, expert criminalist SUA, care a prezentat lucrarile Aspecte rezultate din experienta agentilor de investigatie americani n ceea ce priveste cercetarea la fata locului n cazul infractiunilor de omor" si Identificarea autorului prin metoda amprentei genetice";

- domnul Stelian Olteanu, procuror la Parchetul de pe l nga Tribunalul Neamt, care a prezenhtat lucrarea Aportul medicu­lui legist la cercetarea la fata locului, n cazul infractiunilor de omor";

- domnul colonel Petru Dume de la Inspectoratul General al Politiei - Institutul de Criminalistica, care a prezentat lucrarea Constatarea tehnico-stiintifica a urmelor lasate de m ini; efectuarea examinarilor dactiloscopice comparative n sistemul A.F.I.S.";

- domnul conferentiar universitar dr. Lucian lonescu, directorul Institutului National de Expertize Criminalistice, care a prezen­tat lucrarea Noi reglementari n domeniul efectuarii expertizei criminalistice";

- domnul Gheorghe sofran, procuror la Parchetul de pe l nga Tribunalul Suceava, care a prezentat lucrarea .Aspecte teo­retice si practice privind constatarea tehnico-stiintifica si expertiza criminalistica".

n prelegerea sustinuta, invitatul american asubliniat importanta cercetarii la fata locului (necesitatea impunerii unui acces limitat n aria comiterii faptei, discutiile cu persoanele care au descoperit cadavrul, analizarea atenta a datelor din propria per­ceptie si a celor rezultae din documente fotografice, stabilirea provenientelor diferitelor urme gasite, adunarea probelor fizice si analizarea fibrelor, a gloantelor provenite dintr-o anumita arma, a urmelor de metal de pe ncuietorile fortate, a urmelor de pantofi - care pot fi ridicate cu ajutorul unei spume speciale ce permite luarea mulajului si din zapada; analiza documentelor care ofera posibilitatea identificarii masinii de scris sau de copiat folosite de autor.

S-a aratat de asemenea ca tehnica este deosebit de avansata n domeniul analizarii amprentelor (fiind folosit asa-numitul superglue" - un film transparent sau o pudra formata din particule fine care permite recuperarea amprentelor chiar ti de pe obiectele ce au stat sub apa), al analizarii probelor de s nge (testele cu luminol permitānd procurorului sa si faca o idee daca la locul crimei au existat sau nu probe de s nge).

Ulterior, n cursul dezbaterilor s-a pus n discutie: importanta cooperarii ntre medicul legist si anchetator; obligatiile prevazute de lege pentru procuror cu ocazia cercetarii la fata locului (sistemul american fiind diferit de cel rom n n sensul ca procurorul nu poate fi implicat n etapele investigarii la locul faptei, put nd fi doar consultat cu privire la anumite aspecte); componenta echipei de cercetare la fata locului ( n SUA fiind implicati n aceasta activitate un ofiter seef, un tehnician criminalist care iden­tifica probele, le transporta la laborator, recupereaza amprentele, si un medic legist).

De asemenea, domnul Richard Tanton a raspuns ntrebarilor ce i-au fost adresate cu privire la metodele folosite de ancheta­torii americani pentru identificarea armei n functie de urmele existente pe glont. Astfel, s-a aratat ca proiectilul trebuie recuper­at din cadavru fara a-i fi deteriorate striatiile apoi se executa foc ntr-un vas cu apa si se compara ulterior la microscop urmele glontului, de la locul faptei cu cele ale glontului tras din arma cu ocazia experimentului.

Un alt aspect abordat de catre specialistul american a fost cel al stabilirii cu aproximatie a distantei dintre arma si victima ca urmare a analizarii particulelor lipite de fibre dupa producerea exploziei: cu c t arma a fost mai departe, cu at t aria de mprastiere este mai larga

Referindu-se la pregatirea pe care trebuie sa o aiba expertii criminalisti domnul Richard Tanton a aratat ca o decizie a Curtii Supreme de Justitie din SUA lasa la latitudinea judecatorului sa stabileasca ce persoana poate depune marturie, n calitate de expert (depozitia acestuia fiind de fapt, o opinie bazata pe experienta sa, ea put nd fi data at t n prezenta c t si n absenta judecatorului). S-a mai precizat ca, desi nu exista cerinte ferm stabilite pentru aprecierea pregatirii expertului criminalist, este totusi nevoie de o licenta n stiinte naturale sau n domeniul criminalisticii (cu exceptia examinatorilor n domeniul balisticii, al identificarii amprentelor si al examinarii documentelor, care au nevoie de o acreditare a Consiliului Laboratorului de Criminalistica

Abord nd problema bazei de date cuprinz nd amprente ale infractorilor domnul Cornel Ioana - procuror la Parchetul de pe l nga Tribunalul Pitesti - a pus ntrebari domnului colonel Petru Dume cu privire la modalitatea folosita de Ministerul de Interne

pentru marirea acestei baze. Raspunsul a fost n sensul ca reglementarea actuala privind amprentarea este permisiva, motiv pentru care - lu ndu-se exemplul majoritatii tarilor occidentale - vor fi amprentate, n masura posibilitatilor, persoanele cu v rsta sub 45 de ani (studiile arat nd ca dupa aceasta v rsta, scade tendinta de sav rsire a infractiunilor).

Ultima zi a seminarului a fost moderata de domnul procuror Ovidiu S rbu, iar tema abordata a fost Contributia stiintei crimi-nalisticii la nfaptuirea actului de justitie".

Au conferentiat:

- doamna Rodica Popa - vicepresedinte al Curtii de Apel Bucuresti, care a prezentat lucrarera Interpretarea si valorificarea concluziilor expertizelor criminalistice si medico-legale n procesul penal; eventuale erori n aprecierea concluziilor; consecintele interpretarii gresite a unor asemenea expertite";

- domnul Emilian Stancu, profesor universitar dr. la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, care a prezentat lucrarea Pledoarie pentru criminalistica. Noutati n domeniu".

n cursul dezbaterilor, doamna judecator Rodica Popa a subliniat ca n practica instantelor din raza Curtii de Apel Bucuresti nu au existat cazuri care sa solicite judecatorilor sa se pronunte asupra admiterii ca mijloace probatorii a casetelor audio (av nd n vedere ca n conditiile tehnicii actuale, nu e posibila expertizarea vocii). Totusi, invitata a apreciat ca ntr-o asemenea ipoteza, valoarea probanta si administrarea unor asemenea tehnici vor fi apreciate coroboroat cu ansamblul rmaterialului probator.

Referindu-se la aspectul mentionat de antevorbitoarea sa domnul Augustin Lazar - procuror sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetul de pe l nga Curtea Suprema de Justitie - a precizat ca exista posibilitatea efectuarii unui raport de constatare tehnica privind identificarea vocii, Inspectoratul General al Politiei av nd un specialist n acest domeniu, care a urmat un curs de perfectionare la FBI si are la ndem na aparatura necesara. Intervenind pe marginea acestui subiect, domnul Fritz Haar a aratat ca n Germania, exista doi specialisti ce fac astfel de expertize privind identificarea vocilor, dar rezul­tatele consemnate n rapoarte nu sunt considerate suficient de concludente (mai ales n situatiile n care intensitatea nregistrarii nu e suficient de mare pentru o identificare sigura, sau c nd e greu de facut deosebirea ntre vocile membrilor aceleiasi familii).

Revenind la ideea necesitatii nsusirii, de catre magistrati a unor cunostinte solide n domeniul criminalisticii, domnul Traian Gherasim - procuror general al Parchetul de pe l nga Curtea de Apel Ploiesti a subliniat ca trebuie evitata tendinta de fetisizare a expertizelor (care apar, astfel, ca o justificare formala a solutiilor exprimate n cauza), precum si tendinta exagerarii valorii probante a acestor rapoarte, fara a se mai face o corelare cu celelalte mijloace de proba deja administrate.

n finalul seminarului au fost aduse multumiri participantilor si invitatilor pentru prelegerile deosebit de documentate, pentru interesul manifestat fata de aspectele aprobate si pentru participarea activa, insist ndu-se pe necesitatea informarii colectivelor de procurori din tara cu privire la concluziile rezultate n urma dezbaterilor.