TARA ROMÂNEASCĂ SI MOLDOVA SUB REGIMUL TURCO-FANARIOT
1. ORGANIZAREA DE STAT A TĂRII ROMÂNESTI SI A MOLDOVEI ÎN PRIMA FAZĂ A REGIMULUI TURCO - FANARIOT
Instaurarea regimului turco - fanariot
în Tara Românească si
Pentru a pune capăt opozitie românilor Turcia. a introdus sistemul numirii unor domni de regulă, din rândul grecilor fanarioti. În evolutia sa regimul turco - fanariot cunoaste două faze 1) de la 1711 până la 1774 si 2) 1774-1821. În prima fază a acestui regim, dominatia otomană a încălcat grav autonomia celor două tări românesti, iar în cea de a doua fază, s-au redobândit treptat unele drepturi politice si eco 212g62c nomice, prin promovarea unei politici de echilibru între Turcia si Rusia.
- viata economico - socială, - agricultură, - cresterea vitelor, -productie simplă de mărfuri, - exploatări miniere, -creste numărul mestesugarilor la oras (se încurajează deschiderea unor ateliere manufacturiere, întreprinderi de postav, hârtie, sticlă, ceramică, etc.).
Statutul juridic al boierilor a cunoscut modificări prin recunoasterea calitătii de boier de către stat, prin acte administrative, în cadrul unei ierarhii nobiliare. Conditionarea, recunoasterea titlului de noblete depindea de îndeplinirea unei slujbe în cadrul statului si va duce la slăbirea caracterului ereditar al boieriei. Cea mai mare parte a imunitătilor feudale au fost desfiintate, mentinându-se numai monopolul asupra unor activităti comerciale si economice. Acordarea dregătoriilor în stat clientelei politice de către domnii fanarioti facilitează pătrunderea în rândurile boierimii a unui mare număr de greci. Numărul boierilor români în divanul tării rămâne preponderent.
- tăranii aserviti - au o situatie înrăutătită deoarece obligatiile nu erau precizate fată de boieri, rămân legati de pământ până la jumătatea secolului al XVIII-lea.
- tăranii liberi rămân treptat fără pământ.
- orăsenii organizati în bresle.
-organele centrale ale statului.
DOMNUL - sistemul alegerii si confirmării domnului a fost înlocuit cu numirea de către poartă, fiind destinat jefuirii sistematice a tărilor române, - în general erau scurte iar domnitori mutati dintr-o tară românească în cealaltă.
DIVANUL - a luat locul vechiului sfat domnesc, cu o competentă restrânsă în mod radical. Domnul nu se mai sprijinea pe factorii politici interni.
DREGĂTORIILE - cele traditionale s-au mentinut, nr. si importanta lor a crescut, puterea s-a centralizat.
ORGANIZAREA FINANCIARĂ: sistemul fiscal a fost reorganizat si modernizat, în scopul jefuirii sistematice a tărilor române. Sistemul de impunere se unifică, fiecare contribuabil plătind o singură dare stabilită în tidula de bir, de exemplu la 1740 = 10 lei plătibilă în patru sferturi, în 1750 tributul se va dubla.
ARMATA traditională a fost desfiintată, sub comanda căpitanilor de tinuturi si judete rămân contingente de călărasi, plăiesi, vânători sau panduri, jandarmi rurali, grăniceri,paznici.
BISERICA este pusă sub controlul statului, dar preotii se recrutează dintre slujitorii de carte. Mănăstirile si preotii au fost scutiti de dări.
organizarea administrativ teritorială până la reforma administrativă a lui Constantin Mavrocordat la 1740 conducerea în plan local revenea marilor dregători si slujbasilor acestora, rezultând grave confuzii de atributii. La nivelul judetelor si tinutului numai ispravnicii puteau judeca procesele, ceea ce reprezintă un progres în directia delimitării activitătii organelor statului.
2 ORGANIZAREA DE STAT A TĂRII ROMÂNESTI SI MODOVEI . ÎN CEA DE A DOUA FAZĂ A REGIMULUI TURCO - FANARIOT.
1) viata economico - socială.
După reformele lui Constantin Mavrocordat, boierii au reusit să-si extindă stăpânirea absolută asupra celor mai mari părti din mosii - terenurile cultivându-le în regie proprie sau în arendă, inclusiv prin folosirea muncii salariate.Treptat, boierimea este cea mai interesată si mai implicată în dezvoltarea productiei mari. Se alimentează totodată concurenta între boierii pământeni si cei fanarioti. La începutul sec. al XIX-lea, burghezia constientizează interesele si rolul lor, protestând fată de privilegiile boierilor.
2) organele centrale a le statului
DOMNUL - prin Tratatul de la Kuciuk - Kainargi domnii câstigă în stabilitate, domnia este fixată la 7 ani, cu posibilitatea schimbării domnului în caz de greseli grave. Atributiile legislative ale domnului capătă noi dimensiuni, pravilele fiind întărite prin hrisov domnesc, deci prin aprobare. Dreptul de a judeca a fost îngrădit odată cu organizarea instantelor într-un sistem judiciar modern .
DIVANUL DOMNESC era compus numai din dregătorii din categoria I, asadar un nr. restrâns, pentru hătărâri deosebite se convoca SFATUL DE OBSTE format de regulă din boieri si reprezentanti ai clerului. Legislativ, divanul aproba toate actele domnesti cu caracter normativ .
DREGĂTORIILE a) cu functii
b) fără functii, rezultând vânzarea titlurilor de noblete. Dregătoriile erau împărtite în trei categorii, criteriul de ierarhizare a boierului, cf. reformei lui C. Mavrocordat,
1) = marii dregători, adică boierii veliti, urmasii lor numindu-se neamuri,
2) = ceilalti dregători, urmasii lor numindu-se mazili, 3) = boierii veliti se clasifică ulterior în alte două categorii
ORGANIZAREA FINANCIARĂ se caracterizează prin realizarea unor progrese în directia separării vistieriei statului de cămara domnească. S-a modernizat sistemul fiscal prin repartizarea sarcinilor fiscale în functie de factorii economici si geografici, s-au instituit unităti fiscale identice si s-a generalizat remunerarea dregătorilor. Veniturile directe proveneau din capitatii si ajutorinte, iar cele indirecte din diferite taxe de import-export. Contribuabilii se împărteu în două mari categorii: bresle si birnici. Cea mai mare parte a veniturilor vistieriei era destinată plătirii tributului. În cămara domnească intrau veniturile vămilor si al salinelor. Cămara doamnei era alimentată din birul pe tigani.
ORGANIZAREA ARMATEI - începând din 1775 exista oastea dinăuntru pentru asigurarea ordinei si oastea din afară pentru paza hotarelor. Paza domnului era asigurată de către arnăuti. În războaiele ruso-turce din această perioadă au participat numerosi "volintiri" români între care si Tudor Vladimirescu.
ORGANIZAREA BISERICII - mitropoliile erau sub autoritatea spirituală a patriarhiei de la Constantinopole, dar se bucurau de o largă autonomie.
3- organizarea administrativ teritorială
- încercări de modernizare prin delimitarea atributiilor administratiei de cele ale justitiei. Se mentin în linii generale vechile unităti administrative. Orasele si-au pierdut treptat din autonomie prin dependenta fată de domn. Politia capitalelor era asigurată în zona centrală de către agie iar la periferie de către spătărie. Satele functionau în continuare ca obsti, conduse de pârcălabi si vornici.
4- organizarea instantelor judecătoresti.
- modernizarea sistemului judiciar începută de C. Mavrocordat a fost desăvârsită de Alex. Ipsilante. În primele cinci titluri din Praviliceasca Condică adoptată la 1775 se reglementează organizarea instantelor judecătoresti, într-un sistem ierarhic, caracterizat printr-o clară delimitaare a competentelor diferitelor trepte de jurisdictie si delimitarea activitătii judiciare fată de cea administrativă. - prima instantă era JUDECĂTORIA DUPĂ LA JUDET, compusă dintr-un judecător, ajutat de un logofăt, avea competenta de a judeca procesele civile dintre tărani si unele pricini penale mărunte. Ispravnicii putea si ei judeca fie singuri fie împreună cu judecătorul. DEPARTAMENTURILE erau instante care judecau procese civile si penale. aceste instante se pronuntau prin hotărâri înscrise în condici.
DIVANUL DOMNESC era instanta supremă ce judeca procese penale si civile atât în primă instantă cât si în apel.
Pe lângă agie si spătărie functionau INSTANTE SPECIALE.
DEPARTAMENTURI SPECIALE judecau procesele între localnici si străini.
|
