TRANSMITEREA SI TRANSFORMAREA OBLIGATIILOR
1.MODURILE DE TRANSMITERE A OBLIGATIILOR
a) N.T. si C.S. au incheiat o cesiune de creanta.
b) Da. Cesiunea de creanta poate fi facuta nu numai in forma autentica, ci si prin act sub semnatura privata, care pentru a fi opozabil debitor 242h79c ului trebuie sa-i fie notificat.
c) Ca efect al cesiunii de creanta, din momentul realizarii acordului de vointa, creanta lui N.T. se transfera catre cesionar (C.S.).
C.S. devine creditorul lui D.M. pentru valoarea nominala a creantei, indiferent de pretul pe care l-a platit.
d) Instanta va admite cererea lui C.S., deoarece in calitate de cesionar devine creditor pentru valoarea nominala a creantei, indiferent de pretul pe care l-a platit si chiar daca cesiunea s-a facut cu titlu gratuit.
a) Conventia dintre A si C nu este valabila, pentru a fi in prezenta unei subrogatii consimtita de debitor, asa cum au intentionat partile, trebuia incheiat un act autentic. Subrogatia consimtita de debitor este un act juridic solemn.
b) Pentru valabilitatea acestei conventii nu este necesar si consimtamantul creditorului. Daca el refuza plata (achitarea datoriei) debitorul poate sa faca oferta reala urmata de consemnatiune.
c) Prin subrogatie se urmareste transmiterea dreptului de creanta, cu toate garantiile si accesoriile sale, catre un tert (C) care a platit pe creditorul initial (B), in locul debitorului (A).
Prin subrogatie, subrogatul dobandeste drepturile creditorului platit.
2. MODURILE DE TRANSFORMARE A OBLIGATIILOR
a) Novatia este o conventie prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie asumata intr-un contract sau intr-un alt act juridic si pe care o inlocuiesc cu o noua obligatie.
b) Prin incheierea contractului de novatie, creditoarea si debitorul au convenit sa transforme obligatiile de intretinere asumate de parat prin contract intr-o noua obligatie (constand in prestarea unei rente viagere si depunerea la C.E.C. pe numele creditoarei a sumei de 1.000.000 lei.
Efectul principal al contractului de novatie este acela al stingerii vechii obligatii existente intre creditor si debitorul sau, si inlocuirea acestuia cu o noua obligatie.
c) In speta, dupa incheierea celui de al doilea contract, prin care creditoarea a consimtit stingerea obligatiei asumate de debitorul sau si inlocuirea acesteia cu o noua obligatie (aceea a rentei viagere), reclamanta nu mai are dreptul sa solicite desfiintarea primului contract pe motivul ca nu i s-a prestat intretinerea, intrucat acesta obligatie nu mai exista, ea fiind stinsa prin chiar vointa reclamantei, de unde se trage concluzia ca obligatia de intretinere din primul contract a fost executata de catre debitor din moment ce creditoarea a acceptat, fara conditii stingerea unei obligatii si inlocuirea sa cu alta.
Instanta de fond a pronuntat o hotarare legala si temeinica. Tribunalul trebuie sa respinga apelul.
a) Desi sunt juste solutiile la care s-au oprit instantele de judecata nu sunt corect motivate. Solutiile nu au o baza legala intrucat actiunea trebuia admisa sau apelul si recursul respinse pe baza revocarii de aceleasi parti a contractului de vanzare-cumparare in temeiul art. 969 C.civ., deoarece asa cum s-a retinut de catre prima instanta partile au convenit sa revoce contractul de vanzare-cumparare.
Prima instanta a calificat noul contract intervenit intre parti ca o novatie in sensul art. 1128 pct. 1 C.civ., iar instanta de apel si cea de recurs au motivat solutia in primul rand prin eroare asupra unei calitati substantiale a obiectului, ceea ce atrage anulabilitatea actului juridic pe baza disp. art. 954 si 961 C.civ.
b) Dupa cum rezulta din speta, partile nu au convenit sa transforme, sa inlocuiasca o obligatie veche, prin schimbarea obiectului prestatiei stipulate sau prin schimbarea cauzei ci au revocat actul de vanzare-cumparare conf. art. 969 alin. 2 C.civ. conventia legal formulata subzista atata timp cat un nou acord intre aceleasi parti nu face ca acea conventie sa inceteze.
Principiul lui mutuus dissensus al desfacerii contractului prin vointa partilor (in afara de cazul cand acte normative prevad contrariul) este o consecinta a fortei obligatorii a contractului, art. 969 alin. 1 C.civ. dispunand ca partile sunt legate de contract ca de o lege. Sau, prin simetrie juridica ceea ce partile au hotarat numai ele pot desface.
Evident ca partile pot sa modifice contractul incheiat si ca intre creditor si debitor poate interveni o conventie de transformare a obligatiei dar situatia si conditiile juridice sunt diferite de cazul in speta.
Astfel, novatia constand in intocmirea unui raport de obligatie preexistent printr-un alt raport de obligatie, trebuie sa fie privita ca o operatie ce depinde de veridicitatea fiecaruia dintre cele doua raporturi.
Nu se poate vorbi de novatie atunci cand se revoca un contract de vanzare-cumparare ce ar fi lovit - dupa cum stabilesc instantele - de o nulitate relativa pe care cumparatoarea nu numai ca nu a inteles sa o acopere prin confirmare, ci dimpotriva a convenit la desfacerea actului juridic anulabil.
c) Instantele au stabilit ca este lovit de nulitate relativa contractul de vanzare-cumparare pe considerentul ca S.C. Agrolapt S.R.L. a fost in eroare cu privire la starea de gestatie a animalului.
O asemenea solutie in materie de eroare, ca viciu de consimtamant, trebuie sa rezulte nu dintr-o eroare unilaterala, ci dintr-o eroare comuna (ceea ce implica buna credinta) cu alte cuvinte raportat la speta, trebuia si vanzatorul sa fi stiut ca cumparatorul voia sa achizitioneze o vaca gestanta, aceasta constituind calitatea pe care partile au socotit-o esentiala.
Daca numai cumparatorul stia care este calitatea esentiala, vanzatorul care nu stia si de buna credinta a incheiat contractul nu poate sa sufere din cauza cumparatorului anularea contractului.
Instantele nu au stabilit ca din imprejurarile in care a fost incheiat contractul rezulta ca partile au fi socotit starea de gestatie a animalului ca esentiala.
3.
a) Conditii novatiei sunt:
Existenta unei obligatii valabile, care urmeaza a se stinge prin novatie;
Nasterea unei obligatii noi valabile;
Noua obligatie sa contina un element nou fata de vechea obligatie;
Intentia partilor de a nova trebuie sa fie clar exprimata, deoarece simplul fapt al crearii unei obligatii noi nu arata prin el insusi ca partile inteleg a o substitui vechii obligatii.
b) Intentia de a face o novatie trebuie deci exprimata in mod precis. De aceea, art.1130 C.civ prevede ca novatia nu se prezuma, vointa de a o face trebuie sa rezulte evident din act, prin act intelegandu-se operatia prin care a fost realizata, fiind nevoie de un inscris pentru a face proba novatiei atunci cand obiectul datoriei are o valoare mai mare de 250 lei.
In speta, in ceea ce priveste intentia de a nova, constatarile ambelor instante sunt insuficiente in stabilirea acestei intentii. Faptul de a plati mai mult timp o suma lunara in loc de a presta in natura obligatia asumata prin contract, nu implica prin el insusi intentia de a nova, care trebuie sa rezulte expres din conventia partilor (art.1130 C.civ).
Prin urmare, prima instanta a procedat corect, dar nu a motivat corespunzator.
|
