Traficul de fiinte umane

Trafic de fiinte umane īnseamna comert cu oameni si folosirea acestora īn scopuri profitabile de catre delincventi. Acest lucru poate īnsemna a forta sau pacali oameni sa se prostitueze,sa cerseasca sau sa munceasca. Īn fiecare an, īn Europa sunt traficate 500.000 de persoane, marea majoritate fiind cons 16416i817q tituita din femei si fete obligate sa se prostitueze. Īn Europa, cele mai afectate sunt fetele si tinerele carora traficantii le promit locuri de munca bine platit sau burse de studiu, iar apoi le forteaza sa se prostiueze. Traficantii cāstiga bani īntimp ce aceste fete si femei sunt violate, agresate fizic si psihic. Traficul de fiinte umane s-a raspāndit īntr-atāt īn prezent, īncāt este cea de-a treia activitate infractionala aducatoare de profit din lume dupa traficul de droguri si cel de arme. Victimele nu doresc sa fie traficate - sunt pacalite - ademenite cu promisiuni false - sau sunt fortate. Traficantii īsi priveaza victimele de drepturile lor fundamentale: libertatea de miscare, de a alege, de a detine controlul asupra propriului corp si a mintii, precum si asupra viitorului Nu confunda traficul si contrabanda. Un contrabandist va facilita unei persoane intrarea ilegala īntr-o tara contra unei sume de bani, dar, la sosirea la destinatie, persoana respectiva este libera; victima traficului, īn schimb, este īnrobita. Intrucāt notiunea de trafic de persoane(sau fiinte umane), echivalenta cu cea de trafic cu carne vie, este insuficient definita, desi des uzitata īn limbajul curent si mass-media, vom īncerca sa alcatuim o definitie si sa stabilim elementele esentiale ale acestei forme de criminalitate.

Ca urmare, definim traficul de persoane ca fiind acea forma a crimei organizate ce priveste recrutarea, transportul sau preluarea unor persoane prin mijloace violente, īnselaciune ori abuz de putere, profitānd de starea acestora de a nu-si putea exprima liber consimtamāntul, sau acordāndu-li-se sume de bani ori alte avantaje materiale, cu scopul de a le exploata pentru obtinerea unor beneficii.

Definirea acestei forme criminale īn mod unitar asigura succesul tarilor dintr-o anumita regiune, sau chiar tari de pe continente diferite, sa īncheie mai usor anumite acorduri, proiecte si programe de cooperare internationala, īn scopul stoparii acestui fenomen.

Prezentam mai jos elementele esentiale ale traficului de carne vie:

a. Subiectul activ este traficantul de carne vie. Īn cazul nostru, vorbind de crima organizata, este vorba despre organizatia criminala compusa din numerosi membri care sunt dispusi atāt īn tara de origine a persoanelor exploatate, īn tarile de tranzit, dar mai ales īn tarile de destinatie;

b. Traficul de persoane are un caracter cu preponderenta transnational;

c. Activitatile de trafic pot fi īncadrate īn una dintre urmatoarele actiuni: recrutarea, transportul, preluarea de persoane si exploatarea propriu-zisa;

Recrutarea o fac membrii retelei din tara de origine a victimei, de multe ori aflāndu-se īntr-o relatie anterioara cu aceasta. Aceasta activitate este foarte importanta pentru reteaua de traficanti, abilitatea celor care se ocupa de operatiunea de recrutare putānd asigura finalizarea cu succes a īntregii activitati criminale. Pentru recrutarea unor persoane, traficantii utilizeaza mijloace violente: rapirea, amenintarea cu un rau pentru cel vizat sau familia sa s.a. sau mijloace pasnice: convingerea prin īnselaciune, obtinerea acordului profitānd de pozitia fata de victima (prietenie, rudenie), exploatarea situatiei victimei (boala psihica, minoritate), ori prin acordarea unor sume de bani sau alte foloase victimei ori unor alte persoane legate sentimental de aceasta.

Īn multe din cazuri li se ascund victimelor adevarata destinatie si activitatea pe care vor trebui sa o desfasoare pe viitor, promitāndu-li-se salarii consistente pentru activitati nevinovate, gen baby sitter, dansatoare s.a. Victimele, dupa ce li s-au luat pasapoartele de catre traficanti, sunt transportate, de regula, cu microbuze sau autocare sub acoperirea de turisti, spre tarile de destinatie unde sunt preluate de exploatatorii propriu-zisi, īn schimbul unor sume de bani.

d. Scopul este comun cu cel al activitatii de crima organizata īn general si anume, obtinerea de profituri uriase.

Īn multe cazuri persoanele traficate sunt "vāndute" succesiv īntre traficanti, sau devin obiect de schimb, īn functie de capriciile si interesele acestora. Desi initial victimelor li se garanteaza obtinerea unor venituri tentante, ele primesc doar sume infime, care sa le asigure supravietuirea sau nu li se da nimic.

Principalele forme ale traficului cu fiinte umane

a) Traficarea tinerelor femei pentru prostitutie

Saracia, somajul si instabilitatea sociala, īn cazul unora, precum si cāstigul usor ori "mirajul occidentului", īn cazul altora, le determina pe tinerele femei sa accepte propunerile traficantilor de a practica prostitutia. Acestora li se asigura acte si bilete de calatorie de catre membrii retelelor criminale, care instituie asupra lor sentimentul de īndatorare, bazat pe subordonare economica si psihologica. Nu putine dintre femeile traficate sunt īnselate de traficanti, asa cum am aratat mai sus.

Cānd femeile ajung īn tarile de destinatie acestea sunt predate grupurilor de traficanti locali. Ele sunt apoi plasate pe strazi, baruri si bordeluri, pentru prostitutie, fiind folosita forta ori de cāte ori patronii lor considera necesar. Īn unele cazuri, īmpreuna cu aceste femei locuieste si o persoana care este responsabila cu colectarea banilor cāstigati din prostitutie, īn vederea achitarii datoriilor cu transportul si alte costuri, plus obtinerea profitului scontat. Fara bani, documente si supuse supravegherii stricte, greu ajung sa scape din starea de sclavie.

Pentru a fi apreciata corect amploarea fenomenului, dar mai ales pentru a se cunoaste ce profituri realizeaza retelele de proxeneti din exploatarea victimelor pe care le recruteaza, redam mai jos un caz aparut pe larg si īn presa romāneasca, īn luna iunie 2004. Īn perioada 2001-2004, trei proxeneti din judetul Neamt au ademenit 17 fete, carora le-au promis ca le asigura locuri bine platite īn Turcia. Odata ajunse la Istanbul, victimele au fost duse la hotel, batute si obligate sa se prostitueze. Unul dintre proxeneti īncasa banii de la prostituate, iar o parte īi expedia unui alt membru al retelei, īn Romānia. Suma trimisa īn tara īn acest mod īn perioada 2001-2004 se ridica la un milion de dolari. Alte sume de bani erau īmpartite membrilor retelei direct īn Turcia fara a se cunoaste dimensiunea exacta a acestora, dar putānd fi estimata la cel putin īnca doua milioane de dolari. Printre victime s-a aflat si o eleva de 16 ani, racolata īn 2000, careia i s-a promis ca va lucra īn Grecia īntr-o pensiune si care a declarat ca numai ea ar fi dat din cāstig proxenetului aproximativ 200.000 dolari.

b) Imigratia ilegala

Conform Organizatiei pentru Coordonare si Dezvoltare Economica, numai īn spatiul Uniunii Europene, patrund anual circa 500.000 de imigranti clandestini, iar potrivit autoritatilor britanice, 90% dintre acestia sunt ajutati de catre organizatiile criminale. De asemenea, conform autoritatilor americane, crima organizata realizeaza venituri importante de pe piata imigratiei ilegale, ce se cifreaza anual la aproximativ 2,5 miliarde de dolari, iar numarul prostituatelor din rāndul imigrantilor ilegali este de 100.000. Cifrele spun totul despre amploarea fenomenului. Persoanele traficate platesc sume de bani importante pentru serviciul facut de membrii retelelor criminale sau accepta sa lucreze īn conditii grele si pentru sume de bani infime, pāna īsi platesc datoriile. De multe ori si dupa aceea sunt santajati de catre traficanti cu denuntarea la autoritatea care se ocupa de imigrare, īn scopul obtinerii unor sume de bani.

c) Practicarea turismului sexual

Excursiile ,,sexuale" au devenit o practica destul de frecventa pentru multi occidentali, dar si o afacere destul de profitabila pentru organizatorii unui astfel de turism. Zonele de interes pentru acest gen de placeri sunt tari īn general sarace, precum Thailanda, Cambodgia sau Nepal, unde, la preturi ieftine, se gasesc persoane flamānde, dispuse sa faca orice daca li se ofera mici sume de bani cu care sa-si īntretina familia.

d) Copiii īn atentia traficantilor de fiinte umane

Cele mai crude forme ale traficului sunt legate de copii. Acestia sunt rapiti sau vānduti de parinti si devin sclavi sexuali īn bordeluri, ca forta de Sursa: Inspectoratul General al Politiei Romāne munca īn atelierele de industrie usoara, iar cei cu aptitudini de duri, sunt antrenati pentru a deveni membri ai retelelor criminale.

Statisticile arata ca 10% dintre cei 900.000 de copii care lucrau īn industria producatoare din Nepal, erau rapiti. Uneori copiii rapiti sunt traficati īn scopul prelevarii de organe pentru transplant.

O forma relativ noua de trafic cu fiinte umane o reprezinta adoptiile ilegale de copii din tarile din estul Europei, printre care si Romānia.

Exista filiere bine organizate din care fac parte avocati, reprezentanti ai institutiilor de ocrotire si īnalti functionari ai statelor, ce īnlesnesc adoptiile ilegale de copii orfani sau din familii sarace, care pentru sume ridicole, accepta astfel de tārguri veroase. De multe ori, copiii adoptati dispar fara urma īn tarile de adoptie, alimentānd bancile de organe pentru transplanturi. Alteori copiii sunt vānduti direct ca niste obiecte neīnsufletite, īncercāndu-se scoaterea lor din tara cu documente false sau clandestin, īn unele cazuri soarta fiindu-le stabilita īnainte de nastere, cānd īn Italia au fost arestati membrii unei retele care se ocupau cu traficul de carne vie, unui agent sub acoperire fiindu-i oferit, contra unei sume de bani, un copil nascut de o tānara mama provenita din Europa de Est.

Presa relateaza numeroase cazuri despre filiere bine organizate care se ocupa de astfel de infractiuni, dezvaluirile fiind de-a dreptul socante. Astfel, este prezentata o ruta de trafic de copii provenind din tari precum Albania, Macedonia, Bulgaria, Romānia, Kosovo, Serbia si Muntenegru, cu destinatia Londra. Copiii sunt fie folositi la diverse munci, fie fac obiectul traficului cu organe. Se apreciaza ca un copil nou-nascut sanatos costa 50.000 de euro, un stomac este cotat la 30.000 de euro, o inima la 35.000 de euro, un ficat costa 30.000 de euro, iar pentru un rinichi se platesc 7.000 de euro. Un alt aspect referitor la exploatarea copiilor de catre retelele criminale īl reprezinta pornografia infantila. Pedofilii folosesc din ce īn ce mai mult caracteristicile sofisticate ale tehnologiei si sunt tot mai activi la nivel mondial.

Sunt utilizate īntr-o mai mare masura posibilitatile oferite de internet pentru a viziona imagini si filme erotice cu copii. Un studiu efectuat asupra unui web site, care vindea astfel de imagini, a stabilit faptul ca īn cinci luni s-au īnregistrat 150.000 de vānzari, reprezentānd o cifra de afaceri pentru organizatie de 5,5 milioane de dolari. Site-ul creat īn America de Nord era accesat din mai multe regiuni ale globului

Masuri pentru combaterea fenomenului

Datorita amplorii traficului cu fiinte umane, atāt tarile tinta cāt si tarile furnizoare de persoane care fac obiectul acestei forme de crima organizata, sunt preocupate sa adopte masuri eficiente pentru limitarea fenomenului.

Avānd īn vedere faptul ca adeseori traficul cu fiinte umane se desfasoara pe anumite regiuni, bine delimitate, s-au īncheiat acorduri īntre state si la nivel regional, īn care au prevazut modalitati concrete de actiune, īn functie de specificitatea zonei geografice. Astfel de acorduri au fost probate īn practica, cu bune rezultate. Mentionam īn acest sens actiunea ,,Mirage", desfasurata īn perioada septembrie 2002 - septembrie 2003 si gestionata de Initiativa Sud-Est europeana pentru Combaterea Crimei Transfrontaliere(SECI), cu sediul īn Bucuresti. La actiune au participat efective ale politiei din mai multe tari est europene, respectiv: Albania, Bulgaria, Romānia, Croatia, Macedonia, Grecia si Misiunea O.N.U. din Kosovo. Īn perioada mentionata s-au efectuat circa 20.000 de raiduri (īn cluburi, baruri, discoteci, puncte vamale etc.) si au fost arestate 293 de persoane. Cu ocazia actiunii s-au constat si acte de coruptie īn rāndul politistilor implicati īn organizarea si coordonarea retelelor de traficanti. Exemplul de mai sus arata ca pentru statele din Europa Centrala si de Est, beneficiul libertatii de miscare a persoanelor a adus si amplificarea fenomenului migratiei ilegale si a traficului de persoane, ceea ce a facut necesar crearea cadrului juridic si institutional adecvat pentru prevenirea si suprimarea acestei forme de crima organizata.

Astfel, īn Romānia au fost incriminate ca infractiuni activitatile privind traficul de persoane, traficul de organe umane si exploatarea sexuala a persoanei. Totodata, au fost īnfiintate centre pentru acordarea de asistenta si adapost victimelor traficului de persoane. Īn anul 2001, īn Romānia s-a īnfiintat un grup de control national pe probleme de trafic cu persoane, care coordoneaza eforturile facute de diverse institutii pentru prevenirea si combaterea acestei infractiuni, coordonator national fiind desemnat seful Directiei Generale pentru Combaterea Crimei. Organitatile de combatere a traficului cu fiinte umane pot fi grupate īn doua componente: interna si externa. Traficul de fiinte umane īn toate formele sale, inclusiv si traficul de copii, prezinta infractiuni periculoase, care duc la īncalcarea drepturilor, libertatilor, cinstei si demnitatii persoanei.