Dea lungul evolutiei istorice a Uniunii Europene, au fost facute progrese semnificative pentru a recunoaste importanta drepturilor fundamentale īn cadrul Uniunii.
Astfel, Tratatul de la Amsterdam stabileste ca "Uniunea este fondata pe principiile libertatii, democratiei, r 737r1724h espectului fata de drepturile omului si libertatile fundamentale, si a Statului de Drept, principii care sunt comune pentru Statele Membre».
De asemenea, se stipuleaza ca "Uniunea va respecta drepturile fundamentale, garantate de Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, semnata la Roma pe 4 noiembrie 1950, asa cum rezulta din traditiile constitutionale comune Statelor Membre, ca principii ale Dreptului Comunitar".
Īn plus, art. 46 din Tratatul Uniunii Europene (TUE), care se ocupa de jurisdictia Curtii de Justitie a Comunitatii Europene, ofera competenta, pentru a hotarī asupra actiunilor, Institutiilor Uniunii Europene īn raport cu Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
Tratatul de la Amsterdam obliga Uniunea sa respecte Conventia Europeana a Drepturilor Omului si de asemenea, obliga Statele Membre sa respecte principiul "libertatii, democratiei, r 737r1724h espectului fata de drepturile omului si libertatile fundamentale, si al Statului de Drept", principii pe care este fondata Uniunea.
Tratatul de la Amsterdam prevede mijloace de constrāngere, mai degraba politice decāt juridice, īn cazul īn care un Stat Membru īncalca principiile ce stau la baza Uniunii.
Art. 7 al Tratatului Uniunii Europene ofera Consiliului posibilitatea de a suspenda anumite drepturi ale unui Stat Membru[1].
Curtea Europeana de Justitie are competenta de a judeca asupra chestiunilor legate de respectarea Drepturilor Omului numai īn raport cu activitatile Uniunii sau ale Institutiilor sale.
Tratatele de la Maastricht si Amsterdam au progresat īn ceea ce priveste protectia drepturilor fundamentale īn cadrul Uniunii Europene. Astfel, printre cele mai semnificative prevederi se pot enumera:
q art. 13 al Tratatului Comunitatii Europene (TCE), referitor la lupta īmpotriva discriminarii persoanelor sau grupurilor īntemeiate pe criterii legate de sex, rasa sau origine etnica, religie sau convingeri, handicap, vārsta sau orientare sexuala.
q includerea īn Tratat[2] a referirilor la Carta Comunitara a Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor, din 1989 si la Carta Sociala Europeana (Turin, 1961).
q Recunoasterea Cetateniei Europene si prevederea drepturilor - ca de pilda libera circulatie, dreptul la vot īn alegerile locale si europene si dreptul la petitii. (Articolele 17-22 ale TCE).
q Art. 137 al TCE, care ofera Uniunii competenta de a pune la punct programe pentru a lupta īmpotriva saraciei si pentru a promova includerea sociala.
Īn pofida acestui progres, procesul de integrare europeana cu implicatiile sale clare pentru drepturile omului, solicita ca protectia reala si efectiva a drepturilor fundamentale sa fie oferita cetatenilor si muncitorilor Europei, si ca aceste drepturi sa fie declarate explicit īntr-un text coerent.
|
