UNELE ASPECTE PRIVIND IMPORTANTA APRECIERII CRITICE A CONSTATARILOR SI EXPERTIZELOR MEDICO-LEGALE

UNELE ASPECTE PRIVIND IMPORTANTA APRECIERII CRITICE A CONSTATĂRILOR sI EXPERTIZELOR MEDICO-LEGALE

1. NO IUNI INTRODUCTIVE

n legislatia penala rom na este definita necesitatea efectuarii unor expertize medico-legale 444j98e n cazul mortilor violente, sus­pecte si subite. n cazul existentei unor evenimente la limita ntre moartea suspecta, neviolenta si cea violenta si deci de deschiderea unei anchete judiciare, medicilor legisti le revine sarcina de a delimita si orienta ancheta n vederea diagnosticului uneia dintre aceste categorii.

Din punct de vedere medico-legal, moartea violenta este caracterizata ca fiind moartea care are drept cauze factori trau­matici externi organismului (mecanici, fizici, chimici, biologici, psihici). Factorul traumatic trebuie sa produca nemijlocit o afecti­une posttraumatica generatoare a mortii (cauza primara ori directa) sau o complicatie directa n raport de cauzalitate cu actiunea traumatica (cauzalitate secundara). Moartea neviolenta se datoreaza unor cauze intrinseci organismului si poate fi patologica (prin boli acute sau cronice) si naturala (la v rsta naintata, prin uzura organismului).

Moartea suspecta antreneaza implicit o activitate de ancheta si de expertiza medico-legala, termenul incluz nd decese inex­plicabile, produse n locuri neobisnuite, n mprejurari necunoscute, survenite n mod neasteptat, la persoane n deplina sana­tate aparenta

Fara a minimaliza c tusi de putin aportul medicinei legale la solutionarea diverselor cazuri de morti violente, este de con­semnat ca datele, constatarile si examinarile specialistilor din acest domeniu au, n anumite cazuri, numai o valoare relativa (de orientare a organelor de urmarire penala), neput nd conduce n mod nemijlocit la calificarea juridica a faptelor. Prin urmare, datele oferite de catre mediicii legisti trebuie analizate si interpretate n masura n care se coroboreaza perfect cu datele cercetarii locului faptei si cu celelalte elemente criminalistice obtinute n cursul unui caz de moarte violenta

Gradul de relativitate al valorii expertizelor medico-legale - luate singular si rupte de contextul celorolalte date ale anchetei penale - poate avea cauze obiective, precum dificultatile nt mpinate de neputinta stabilirii suficientelor date care sa permita diferentierea cauzelor mortii, fie din cauza starii avansate de putrefactie a cadavrului, fie de contradictorialitatea caracteristicilor leziunilor, care pot admite simultan, doua sau mai multe mecanisme de producere a mortii, sau cauze subiective, care tin de interpretarea eronata de catre expert a modului de producere a leziunilor, datorita unei examinari superficiale ori incomplete a cadavrului.

Admitând faptul ca n unele cazuri expertizele medico-legale nu au o valoare absoluta, este necesar ca acestea sa se coroboreze cu datele rezultate din cercetarea locului faptei, cu alte investigatii, analize si expertize de laborator, doar n urma interpretarii conjugate a acestora, put ndu-se face o apreciere asupra realei calificari juridice a faptei - respectiv daca este infractiune de omor, suicid sau moarte accidentala ori neviolenta

n urma audierilor de martori si a efectuarii de investigatii se pot clarifica mprejurari cum ar fi:

□ stabilirea mobilului faptelor sau a motivului sinuciderii;

□ desfasurarea n timp si spatiu a evenimentelor;

□ felul cum victima si-a petrecut timpul nainte de deces;

□ identificarea persoanelor n anturajul carora s-a miscat sau cu care a venit n contact ocazional si discutiile purtate cu acestea;

□ starea si pozitia victimei n momentul descoperirii;

□ cunoasterea temeinica a profilului moral, a antecedentelor penale si medicale ale victimei, a obiceiurilor sale si, n general, a ntregului mod de viata

□ stabilirea caracteristicilor si eventual, a sursei instrumentelor care au provocat moartea victimei;

□ persoana careia i apartine cutitul, toporul sau agentul vulnerant si locul de unde au fost luate acestea;

□ date cu privire la natura relatiilor dintre victima si persoanele banuite;

□ locul de ascundere a corpurilor delicte sau chiar a cadavrului;

□ elemente si mprejurari ce pot duce la stabilirea naturii accidentale a unui deces etc.

De un real folos trebuie sa fie analiza psihologica a mobilului sav rsirii unei fapte ( n ipoteza unui omor) sau a motivelor sinu­ciderii. Pe baza cunoasterii temeinice a modului de viata, a profilului pishic si moral, a conceptiei si atitudinii victimei ori a banuitilor, se pot trage concluzii orientative asupra ipotezei celei mai plauzibile n ceea ce priveste cauza mortii. Investigarea sub acest aspect a persoanelor ce intereseaza cercetarea si ndeosebi a victimei, ofera deseori indicii pentru explicarea unor situatii care, initial, pot aparea de-a dreptul paradoxale.

n practica se pot ivi dificultati atunci c nd trebuie lamurit un caz mai complex, n care se pune problema diferentierii, sub aspectul naturii cauzei mortii, ntre infractiunea de omor si moartea patologica

n unele situatii, mai ales atunci c nd este vorba de persoane n v rsta, care au antecedente patologice, antecedente ce ar putea constitui cauza mortii, poate aparea tendinta de efectuare a necropsiei, numai p na la stadiul c nd poate fi identificat un factor patologic, care ar putea explica decesul, inexistenta din partea specialistului medico-legal a unei meticulozitati necesare put nd conduce la complicarea sanselor de solutionare sau la nt rzierea descoperirii unei infractiuni de omor ( n cazul existentei unor leziuni interne greu de descoperit).

Se pot nt lni si cazuri n care, desi, initial, s-a concluzionat ca moartea victimei este violenta, datorata actiunii altei persoane, n urma efectuarii unei noi expertize medico-legale 444j98e s-a stabilit ca decesul a survenit din cauze patologice.

II. COMENTARIU CU PRIVIRE LA APRECIEREA CRITIC A EXPERTIZELOR MEDICO-LEGALE N CAZUL UNEI SPE E

n dimineata zilei de 20 noiembrie 1994, la ora 7,00, c nd s-a prezentat la mina Dumbravita, din cadrul Exploatarii Miniere Mehedinti, pentru a prelua serviciu de paza, martorul N.l. si-a gasit colegul din schimbul anterior, paznicul Z.I., decedat, n afara camerei de paza n pozitia " n genunchi" si cu fruntea sprijinita de aleea din beton dintre ghereta si gardul mprejmuitor, cu o pata de s nge sub cap.

n ziua de 21 noiembrie 1994 s-a procedat la autopsia cadavrului.

La examenul extern al cadavrului au fost constatate mai multe excoriatii la nivelul bosei frontale drepte, pe piramida nazala, suborbital st ng extern, supraspr ncenos st ng 1/3 medie si interna, pe fata interna a antebratului st ng 1/3 inferioara si pe fata externa a coapsei st ngi n 1/3 medie, pe fata anterioara a genunchiului drept, c t si pe fata posterioara a pavilionului urechii st ngi.

Examenul intern al cadavrului a evidentiat, n partile moi ale g tului, infiltrate sanguine.

Buletinul histo-patologic al L.M.L. Bucuresti a pus n evidenta prezenta infiltratelor sanguine interstitiale cu caracter de pro­ducere intravital, n fragmentele recoltate din zonele latero- si antero-cervicale.

n concluziile raportul medico-legal de necropsie al L.M.L. Mehedinti se consemneaza urmatoarele:

□ moartea victimei a fost violenta

□ ea s-a produs prin asfixie mecanica, consecutiva strangularii, produsa foarte probabil cu un lat

□ la examenul extern al cadavrului s-au constatat leziuni traumatice produse prin lovire de corpuri dure, dupa moarte. S-au mai constatat leziuni traumatice produse prin lovire cu sau de corpuri dure, cu circa 3-5 zile nainte de deces ( n

regiunea urechii), leziuni ce nu au concurat la producerea mortii si care, n caz de supravietuire, ar fi necesitat pentru vindecare 3-4 zile ngrijiri medicale de la data producerii.

Sus-amintitele concluzii au fost aprobate de Comisia de avizare si control a actelor medico-legale de pe l nga Laboratorul Exterior Craiova.

n aceste conditii, s-a procedat la efectuarea de cercetari, urmarindu-se stabilirea tuturor persoanelor care au fost prezente n incinta pazita de victima ncep nd cu data de 19.11.1994, ora 17,15 - c nd a fost vazut ultima data si 20.11.1994, ora 7,00 c nd a fost descoperita decedata, iar dupa identificarea acestora au fost stabilite activitatile pe care Ie-a desfasurat n tot acest interval de timp.

Au fost efectuate investigatii cu privire la faptul daca ntre victima si o mare parte a colegilor de serviciu au existat conflicte anterioare si care au fost motivele care le-au generat, de asemenea, fiind stabilite raporturile preexistente decesului dintre vic­tima si membrii familiei sale.

A fost verificata si ipoteza referitoare la existenta unei altercatii dintre victima si o persoana necunoscuta, care ar fi patruns, n timpul noptii, n incinta ntreprinderii.

Nici una din aceste investigatii nu au putut conduce la formularea convingerii ferme ca numitul Z.l. - cunoscut ca o persoana deosebit de linistita, fara dusmani, n relatii bune cu colegii si familia si suferind de epilepsie si afectiuni cardiace ar fi fost vic­tima infractiunii de omor.

Aceste rezultate au determinat solicitarea unei noi expertize la nivelul I.M.L. Bucuresti, concluzion ndu-se ca moartea vic­timei a fost violenta, s-a datorat asfixiei mecanice produsa prin compresia g tului, probabil cu m na (sugrumare), acesta fiind singurul mecanism de producere a mortii, n lipsa unor alte modificari lezionale si data fiind prezenta infiltratelor sanguine con­statate la autopsie la nivelul g tului.

Av nd n vedere contradictiile existente ntre actele medico-legale referitoare la mecanismul de producere a mortii, a fost solicitata n cauza efectuarea unei noi expertize la nivelul I.M.L. Bucuresti, precum si avizul Comisiei Superioare Medico-legale.

Din analiza descrierii semnelor de violenta, rezulta ca victima a prezentat, pe bosa frontala dreapta, o escoriatie pergamentata, de forma verticala; pe piramida nazala, la baza si la nivelul v rfului, doua excoriatii pergamentate; suborbital extern st ng, mai multe excoriatii pergamentate, pe o zona de 4/2 cm, supraspr ncenos st ng 1/3 medie si interna doua excoriatii pergamentate de forma neregulata; pe fata interna a antegratului st ng 1/3 inferioara, excoriatie pergamentata; pe fata interna a coapsei st ngi, n 1/3, excoriatie pergamentata, verticala, de 0,8/0,3 cm, pe fata anterioara a genunchiului drept, excoriatie pergamentata transver­sala; pe fata posterioara a pavilionului urechii st ngi excoriatie cu crusta seroasa uscata, neregulata, discontinua, retroauricular st ng, excoriatie cu acelasi aspect.

n concluziile raportului medico-legal de autopsie s-a afirmat ca o parte a leziunilor traumatice au fost produse dupa moarte, av nd mecanism de producere lovirea de corpuri dure, iar o alta parte au fost produse prin lovire cu sau de corpuri dure, cu cea 3-5 zile nainte de deces (leziunile de la nivelul urechii st ngi).

S-a ridicat problema, n aceasta situatie, a explicatiei prezentei petelor de s nge gasite la locul n care victima a cazut, cu fata n jos. ^l '"'■' '■'" "

Totodata n cazul unei strangulari cu latul, de regula, latul ram ne la fata locului, fie n jurul g tului victimei, fie l nga ea, iar prezenta santului de strangulare este obligatorie, complet, pe toata circumferinta g tului, situatii inexistente n speta

Raportul de autopsie a descris la "examenul intern", prezenta n partile moi ale g tului a unor infiltrate sanguine, subtegu-mentare, nsa a consemnat integritatea laringelui si a hioiduluj.

Cercetarile efectuate au relevat ca victima se afla n evidenta dispensarului medical comunal nca din anul 1982 cu diag­nosticul "crize comitiale" si din anul 1988 cu cel de "epilepsie", ultima criza fiind consemnata n luna decembrie 1983. De aseme­nea, a mai rezultat ca decedatul era cunoscut ca un mare consumator de bauturi alcoolice.

Ca masuri de prim-ajutor, n cursul unei crize la bolnavii epileptici, medicii recomanda prinderea limbii, pentru a mpiedica sufocarea, precum si desfacerea gulerelor si a curelei, n vederea usurarii respiratiei.

n conditiile n care victima a suferit o criza de epilepsie si n apropierea acesteia nu se afla nici o persoana care sa-i acorde primul ajutor, s-a pus ntrebarea daca nu era posibila asfixia victimei, data fiind pozitia n care a fost gasita, cazuta n genunchi si cu gura si nasul lipite de sol, iar gulerul camasii ncheiat la g t.

Referitor la mecanismul de producere a infiltratelor sanguine de pe partile moi ale g tului s-a pus, de asemenea, ntrebrea daca acesta nu poate fi explicat prin ncercarea victimei de a-si elibera g tul din str nsoarea gulerului, av nd n vedere ca nu se putea folosi dec t de m na st nga, cea dreapta fiindu-i amputata de la nivelul articulatiei cotului, iar modul repartizarii infil­tratelor sunt unul singur pe partea st nga a g tului, iar celelalte patru pe cea dreapta

n obiectivele noii expertize medico-legale 444j98e solicitate la nivelul I.M.L. Bucuresti s-a cerut sa se precizeze felul mortii, carac­terul leziunilor corporale si descrierea lor amanuntita, raportul de cauzalitate dintre leziuni si moarte, pozitia victimei n momen­tul mortii, daca urmele de violenta constatate deceleaza faptul ca asfixia a fost consecutiva strangularii cu lat, daca puteau fi create si de gulerul camasii, str ns pe g tul victimei, n timpul unei crize de epilepsie, sau de degetele acesteia n cursul tenta­tivei de a-si elibera g tul din gulerul camasii, precum si care sunt argumentele stiintifice care pledeaza pentru o moarte violen­ta prin asfixie mecanica

n noul raport de expertiza medico-legala, s-a precizat ca nu poate fi infirmat caracterul vital al leziunilor, prin lipsa unor infil­trate sanguine, av nd n vedere ca excoriatiile produse n perioada agonica si excoriatiile superficiale nu sunt nsotite, obligato­riu, de infiltrate hemoragice, subiacente, decelabile la sectionarea tegumentelor. Aceste leziuni se pergamenteaza datorita timpului scurt scurs de la producerea lor p na la deces, ceea ce nu permite formarea crustelor.

Prezenta urmelor de s nge la fata locului, n apropierea cadavrului, prezinta un argument ca leziunile mai sus descrise s-au produs n timpul vietii si au fost capabile de mici s ngerari.

Topografia si aspectul morfologic al leziunilor permit aprecierea ca acestea sunt vitale si reprezinta excoriatii superficiale, situate predominant pe acelasi plan, posibil consecinta caderii.

n raportul de autopsie nu sunt consemnate leziuni de violenta externe la nivelul g tului si nici leziuni interne specifice com­presiuni organelor g tului (integritatea hioidului, a laringelui).

Morfologia si topografia infiltratelor sanguine cervicale nu este caracteristica unei compresiuni cervicale cu un lat n cazul de fata acestea fiind predominant situate unilateral.

Aceste infiltrate, fiind situate n spatiile subfasciale superficiale, n lipsa unor leziuni tegumentare si viscerale specifice com­presiunii organelor g tului, pot fi explicate ca av nd o origine netraumatica, posibil consecinta unor tulburari de permeabilitate vasculara, fragilitate capilara si coagulare sanguina n conditiile unei ateroscleroze sistemice si steatozei hepatice.

Producerea lor a putut fi favorizata la acest nivel de staza accentuata de la nivelul capului si g tului, victima fiind gasita n pozitie ghemuita n genunchi, cu fata n jos si av nd o compresiune cervicala prin gulerul str mt al camasii ncheiate la g t.

Din raportul de necropsie nu rezulta elementele specifice unui sindrom asfixie (lipsa petesiilor asfixice la nivelul seroaselor; lipsa s ngelui lichid la nivelul cavitatilor cordului), aspectul morfologic fiind caracteristic unei morti patologice de origine cardiaca (staza viscerala, modificari patologice cardio-vasculare, predominant coronariene, hipertrofie globala cardiaca, edem pulmonar acut, steatoza hepatica, ateroscleroza sistemica

Av nd n vedere cele mentionate mai sus, noul raport de expertiza medico-legala ntocmit a concluzionat faptul ca moartea victimei Z.I. a fost neviolenta si s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute, survenita n evolutia unor miocardofibroze la un organism cu multiple tare organice cronice (ateroscleroza sistemica, steatoza hepatica, dilatatie si hipertrofie cardiaca globala

Leziunile de violenta constatate au putut fi produse prin lovire si zg riere de corpuri-planuri dure, cu putin timp anterior dece­sului si nu au contribuit la producerea acestuia.

III. CONSIDERA II FINALE

Asa cum s-a aratat anterior, o simpla examinare a unor leziuni n zona g tului victimei nu poate conduce la o rezolvare stiinti­fica a problemei cauzei mortii, ci se impune o analiza minutioasa a tuturor mprejurarilor n care s-a produs moartea.

Concluziile unei constatari medico-legale ori a unei expertize trebuie sa fie apreciate at t sub aspectul temeiniciei stiintifice a acestora, c t si n contextul general al celorlalte probe.

Numai n felul acesta concluziile constatarilor sau expertizelor medico-legale vor contribui la stabilirea adevarului n proce­sul penal.