UNELE TEHNICI DE AUDIERE A MARTORILOR SAU A AUTORILOR FAPTEI IN SITUATII DEOSEBITE

UNELE TEHNICI DE AUDIERE A MARTORILOR SAU A AUTORILOR FAPTEI ĪN SITUAŢII DEOSEBITE

In cadrul unei anchete penale, activitatea principala desfasurata de catre procuror este cea a audierii persoanelor implicate n comiterea faptei penale, a persoanelor ce au legatura cu acea fapta sau a martorilor. Audierea este un moment pe c t de important, pe at t de delicat n unele situatii, deoarece varietatea si complexitatea personalitatii umane fiind aproape infinita impune procurorului o atitudine diferentiata de la caz la caz si o adaptare c t mai fidela la situatie, n vederea comunicarii cu diversele persoane aflate n fata sa.

Rezultatul unei anchete depinde n mare masura at t de abilitatea procurorului de a obtine informatiile necesare de la subiec­tul audiat c t si de nivelul de cultura si instruire al subiectului, nivel ce fie faciliteaza, fie limiteaza acestuia capacitatea sau posi­bilitatea de a furniza informatiile pe care le detine.

Infractiunile contra vietii si integritatii corporale, n general infractiunile comise cu violenta sunt de regula apanajul per­soanelor cu grad redus de cultura si instruire si se produc n medii sociale corespunzatoare acestor persoane.

O trecere n revista a cazuisticii n acest domeniu nt lnita n activitatea Parchetului de pe l nga Tribunalul Maramures arata ca n ultimii 3 ani n cauzele referitoare la infractiuni de omor sau tentativa de omor doar n trei situatii martorii aveau studii medii si ntr-o singura situatie studii superioare.

n toate celelalte situatii, martori ai infractiunilor au fost persoane cu nivel extrem de redus de pregatire si instruire sau chiar persoane fara nici un fel de pregatire, respectiv dintre cei fara domiciliu stabil sau fara nici un fel de domiciliu, persoane fara ada­post (boschetari), analfabeti sau semianalfabeti.

Acesti martori detineau un potential informativ deosebit de bogat si de pretios, apt de a fi valorificat de catre organele de urmarire penala nsa comunicarea cu acestia s-a dovedit n multe situatii deosebit de dificila din pricina lipsei cvasitotale a capacitatii de exprimare literara

Eforturile anchetatorului sunt n aceste situatii cu at t mai mari cu c t n vederea stabilirii adevarului, martorul trebuie sa pre­cizeze chestiuni de nuanjta sau de amanunt.

Fata de aceste situatii de la caz la caz este necesar ca martorului sa i se creeze conditii sau conjuncturi c t mai favorabile pentru el pentru ca acesta sa si poata exprima c t mai bine ideile si sa redea c t mai fidel informatiile pe care le detine. ntre­barile trebuie formulate pe ntelesul lui impun ndu-se chiar folosirea de catre procuror a unor expresii, regionalisme sau a unui jargon familiar martorului, situatie n care evident comunicarea se face mai usor. Folosirea de catre procuror a unui limbaj apropi­at martorului duce n unele situatii si la eliminarea inhibitiei acestuia din urma si face ca, uneori martorul sa si depaseasca momentele de emotivitate sau teama

n cazul martorului sau nvinuitului cu un grad redus de pregatire si instruire, ntrebarile trebuie sa fie simple, clare si directe astfel nc t sa se poata asigura acestuia perceptia corecta a naturii informatiei pe care trebuie sa o dea. Per a contrario, o ntre­bare elaborata si elevata literar nu va produce nici un efect asupra persoanei audiate ntruc t aceasta nu va ntelege nici sen­sul semantic al cuvintelor si nici ideea sau sugestia exprimata

Exista numeroase situatii n care persoanele audiate sunt n imposibilitate de a preciza ora sau ziua evenimentului sau macar perioada aproximativa n aceste cazuri se impune ca procurorul sa se raporteze la dimensiunile temporale n care īsi desfasoara existenta persoana respectiva, astfel c ta vreme o ntrebare referitoare la o data precisa calendaristica nu va avea nici un efect, dimpotriva, o ntrebare care leaga raspunsul de un anumit eveniment din viata personala a subiectului sau din viata colectivitatii n care traieste, va duce la un raspuns destul de precis. n special n mediul rural subiectii audiati sunt n masura sa localizeze evenimentul raport ndu-se la diverse sarbatori religioase. n mod asemanator n situatia ncare martorul trebuie sa precizeze ora la care a vazut evenimentul sau pe faptuitor i se va cere sa raporteze acest moment la celelalte activitati pe care le desfasoara zilnic cu regularitate n gospodarie, urm nd ca prin coroborarea mai multor situatii de acest gen sa poata fi stabilita ora din zi necesara ca element de ancheta

De asemenea, la descrierea locului faptei sau a mprejurimilor, persoana audiata trebuie lasata sa se exprime cu propriile cuvinte insist ndu-se sa se raporteze spatial la locuri sau obiecte ce-i sunt familiare si pe care le poate descrie mai lesne.

II

n dimineata zilei de 2 ianuarie 1998, Postul de politie Petrova, judetul Maramures a fost sesizat de cātiva membri ai familiei R. din localitate, cu faptul ca numitul R.A. domiciliat n Petrova este disparut de la locuinta sa din ziua de 30 decembrie 1997. Organele locale de politie au procedat n consecinta la activitati specifice de cautare a acestuia, fiind sprijinite at t de catre mem­brii familiei R. c t si de catre cetateni, care s-au oferit voluntari n acest scop.

La 3 ianuarie 1998 n jurul orelor 11.00, n albia r ului Viseu, r u ce desparte localitatile Petrova si Crasna, a fost gasit cadavrul lui R.A. Cadavrul se afla pozitionat la 4-5 metri de mal, la aproximativ 350 metri n aval de confluenta r urilor Viseu si Crasna.

Cercetarea cadavrului a relevat ca acesta era mbracat relativ sumar, iar n buzunarele vestimentatiei nu au fost gasite nici un fel de obiecte personale (acte de identitate, chei, bani etc).

Cercetarea locului unde a fost gasit cadavrul a fost extinsa si asupra mprejuurimilor pe o arie de aproximativ 1 km2 , pe ambele maluri ale r ului Viseu, la confluenta acestuia cu r ul .Crasna, precum si la podurile de peste cele doua r uri.

n cursul cercetarii la fata locului nu au fost identificate nici un fel de urme sau mijloace materiale de proba (obiecte) care sa prezinte relevanta n cauza

Efectu ndu-se necropsia cadavrului s-au stabilit cauza si natura mortii, respectiv ca moartea lui R.A. a fost violenta si s-a datorat asfixiei mecanice prin nec. Totodata victima a prezentat un numar de 23 de leziuni epicraniene, frontal, temporal, pari­etal drept, st ng si occipital. Plagile evidentiate erau at t taiate c t si contuze, liniare, stelate si n Y". Examinarea atenta a plagilor de catre medicii legisti a dus la concluzia ca majoritatea erau produse prin vehiculare. Au fost distinse si un numar de 3 plagi n regiunea frontala cu aspect liniar taiat, al caror mecanism de producere s-a stabilit ca fiind prin lovire activa cu un corp contondent dur cu suprafata mica

Nu au fost evidentiate nsa alte leziuni pe corpul victimei, nici leziuni ale organelor interne si nici ale sistemului osos. S-a con­statat ca victima nu consumase alcool. Leziunile existente pe corpul victimei au avut toate un caracter vital.

n aceste mprejurari s-a formulat versiunea initiala ca victirna a cazut de pe unul din cele doua poduri, versiune abandonata īnsa datorita faptului ca raportat la configuratia albiei ambelor r uri si la naltimea podurilor, victima ar fi trebuit sa prezinte lezi­uni specifice de cadere pe planul dur, neregulat, format de pietrele din albia r urilor.

Odata eliminata aceasta ipoteza, s-a procedat la culegerea de informatii n vedera identificarii persoanelor n compania carora a fost, ultima oara, vazuta victima.

n acest sens s-a procedat la audierea fiicei victimei, minore, n v rsta de 17 ani, care locuia mpreuna cu victima, aceasta din urma fiind despartita de sotia sa de mai multa vreme. Audiata R.M. a aratat ca n seara zilei de 30 decembrie, n jurul orelor 23.00 victima a fost cautata la domiciliu de catre niste persoane cu care a plecat ntr-un autoturism Dacia de culoare alba. R.M. a aratat ca n cauza era vorba de un grup de persoane din zona Negresti-Oas, judetul Satu Mare, la care victima R.A. obisnuia sa desfasoare munci ocazionale pe diferite intervale de timp n schimbul unor sume de bani consistente. Totodata minora R.M. a aratat ca n momentul plecarii, victima a precizat ca se va ntoarce n scurt timp. Pe parcursul audierii minora nu a fost n masura sa precizeze numarul persoanelor, identitatea acestora, fizionomia, numarul de nmatriculare a autovehiculului, desti­natia cu adresa exacta, sau orice alte elemente concludente. n scopul verificarii afirmatiilor minorei organele de urmarire penala au procedat la identificarea si audierea martorilor care aveau cunostinta despre deplasarile victimei n zona Negresti-Oas. Persoanele n cauza au confirmat existenta acestor deplasari periodice, nsa si-au exprimat rezerva cu privire la efectuarea unei asemenea deplasari n ajunul Anului Nou, n jurul orelor 23.00, cea mai concludenta declaratie fiind a martorului I.G. Acest mar­tor a aratat ca ori de c te ori victima pleca la destinatia aratata n mod obligatoriu era anuntat si nsarcinat contra cost, at t cu paza bunurilor, c t si cu ngrijirea animalelor de la domiciliul victimei. Chestionat asupra necesitatilor serviciilor sale n slujba vic­timei, martorul a afirmat ca victima nu avea ncredere n fiica sa, minora R.M., ntre acestia exist nd o stare conflictuala de noto­rietate n localitate.

n paralel cu audierea martorilor pe baza informatiilor culese, organele de politie ale judetului Maramures au luat legatura cu Inspectoratul de politie al judetului Satu Mare, respectiv Politia orasului Negresti-Oas, solicit ndu-le ca prin intermediul cetate­nilor ce domiciliau n Negresti si care erau cunoscuti ca fiind obisnuiti sa apeleze pentru diverse munci la cetateni din Maramures, sa verifice o eventuala prezenta sau solicitare recenta a acestora, a victimei R.A. Din verificarile efectuate s-a concluzionat ca cetatenii respectivi din localitatea Negresti-Oas si zonele adiacente nu au ntreprins solicitari recente si nu au cunostinta despre prezenta victimei n localitatea lor.

Aceste informatii preliminare si probe administrate au scos n evidenta necesitatea eliminarii versiunii minorei R.M. cu privire la deplasarea tatalui ei n zonele amintite n seara zilei de 30 decembrie.

Planul anchetei a fost stabilit prin concentrarea atentiei si a centrului de greutate a cercetarilor catre minora R.M. Acesteia i-a fost solicitat sa descrie amanuntit toate activitatile efectuate pe parcursul zilei de 30 decembrie 1997. Minora R.M. a aratat ca n jurul orelor 20.00 s-a deplasat mpreuna cu tatal ei din localitatea Petrova n localitatea Crasna n vederea achizitionarii de catre victima a unui televizor de la un cetatean din localitatea Crasna. ntruc t cetateanul respectiv nu a fost gasit la domiciliu, cei doi s-au ntors la Petrova si au efectuat o noua deplasare dupa o ora cu acelasi rezultat. Solicit ndu-i-se minorei R.M. sa indice adresa cetateanului respectiv, minora a aratat ca ntruc t fusese noapte si necunosc nd localitatea, nu poate preciza numarul de casa sau sa descrie imobilul respectiv. n acest sens s-au efectuat investigatii n localitatea Crasna, solicit ndu-se tuturor cetatenilor care aveau de v nzare un aparat TV sa se prezinte la postul de politie pentru relatii. Nici o persoana din localitatea Crasna nu a confirmat ca ar avea de v nzare un televizor sau ca ar fi vorbit n acest sens cu victima RA

S-a procedat n continuare la solicitarea de relatii de la persoanele din localitatea Petrova care s-au nt lnit cu victima n seara zilei respective. Unii martori au confirmat ca vazusera victima mpreuna cu fiica sa deplas ndu-se n si dinspre localitatea

Crasna, nsa elementul surpriza a aparut c nd martora IA a aratat ca n jurul orelor 21.00, ora corespunzatoare celei de-a doua deplasari, a observat-o pe minora R.M. venind singura catre casa si av nd asupra sa bicicleta tatalui sau, victima R.A. Acest lucru a fost negat categoric de minora R.M. inclusiv n timpul confruntarilor ce s-au efectuat. Afost identificat cel de-al doilea martor, minorul I.V., care a aratat ca tot n jurul orelor 21.00 minora R.M. s-a ntors singura acasa, av nd asupra sa bicicleta tatalui ei. Martorii audiati n cauza si-au exprimat surprinderea cu privire la aducerea bicicletei acasa de catre minora R.M. ntruc t cunosc nd bine obiceiurile victimei, acestia au precizat ca nu se deplasa niciodata pe jos, ci doar cu bicicleta.

Minorei R.M. i s-a cerut n continuare sa precizeze toate activitatile desfasurate dupa orele 21.00 n seara zilei de 30 decembrie 1997. R.M. a aratat ca s-a culcat si a dormit p na a doua zi dimineata.

Fata de aceasta declaratie anchetatorii au reusit sa identifice martori care au aratat ca au vazut-o pe R.M. n jurul orelor 23.00 merg nd spre centrul localitatii, iar n jurul orelor 23.30 ntorc ndu-se nsotita de martorul RG. Afost identificat si martorul R.A. depanator radio-TV care, aduc ndu-i-se la cunostinta ca victima intentiona sa cumpere unm aparat TV din localitatea Crasna si-a exprimat nedumerirea, arat nd ca televizorul victimei era n stare buna de functionare si nu se impunea nlocuirea acestuia deoarece el nsusi l reparase de doua ori la insistentele victimei; pe de alta parte martorul a relatat ca nsasi victima īsi exprimase dorinta de a folosi aparatul c t mai mult pentru ca avea o valoare sentimentala fiind un cadou primit anterior.

n acest moment al anchetei a fost nlaturata si versiunea minorei R.M. cu privire la scopul deplasarii mpreuna cu victima n localitatea Crasna.

Totodata, echipa de cercetare a nteles ca R.M. este nesincera n declaratiile sale, ncerc nd sa dea informatii eronate, inclusiv observ ndu-se tendinta minorei, n timpul confruntarilor efectuate cu martori de a-i sugestiona pe acestia, determin ndu-i sa se ndoiasca de afirmatiile pe care le faceau. S-a procedat la nregistrarea pe caseta video a unui numar de sase confruntari, Vizionarea si revizionarea nregistrarilor a permis anchetatorilor sa surprinda aspecte ale fizionomiei, gesturi si chiar expresii ale minorei care initial, n timpul confruntarilor, nu au fost sesizate. Astfel au fost vizibile expresii ale fetei minorei, care n raport cu afirmatiile martorilor oscilau ntre nervozitate, ura sau amenintare. Totodata au ramas nregistrate pe banda expresii de genul tu m-ai vazut pe mine?", esti foarte sigur?", ai grija sa nu gresesti!", vezi ce vorbesti!".

Analiz nd ansamblul probelor administrate p na n acel moment, echipa de cercetare a admis versiunea sav rsirii unui omor, si, totodata si-a format convingerea ca minora R.M. are cunostinta de cele petrecute. Fata de R.M. s-a luat masura arestarii pre­ventive pe o durata de 5 zile, sub nvinuirea de favorizare a infractorului.

Urmatoarea etapa a anchetei a constat n identificarea autorilor, stabilirea numarului acestora, precum si a mijloacelor folosite, respectiv a scopului urmarit. nvinuita R.M. a continuat sa nege cu vehementa ca ar avea cunostinta despre sav rsirea vreunei fapte penale, ncerc nd sa convinga anchetatorii de durerea pentru moartea tatalui ei si revolta ca tocmai ea este cea nvinuita

Raportat la pozitia ferma a nvinuitei, echipa de cercetare penala a fost determinata sa accentueze latura psihologica a anchetei. S-a facut apel la sinceritatea acesteia, aduc ndu-i-se la cunostinta prevederile legale cu privire la circumstantele aten­uante, a fost ntrebata si s-a insistat mult pe ntrebarea daca nvinuita este nfricosata. R.M. a aratat n cursul audierilor ca se teme, fara a preciza ce anume. Insist ndu-se, (victima) minora a aratat n final ca se teme de ceilalti". Din acest moment crimi-nalistii au ales versiunea existentei a doi sau mai multi autori. S-a gasit de cuviinta n prima faza sa nu se ntrebe cine sunt ceilalti", miz ndu-se pe faptul ca nvinuita oricum nu va raspunde la aceasta ntrebare. Varianta aleasa a fost a ncercarii de a o determina sa precizeze cauza temerii, daca existau amenintari, n ce constau acestea si n ce s-ar putea concretiza. (Victima) minora a precizat ca amenintarile se refera la integritatea corporala si viata sa si ca sunt iminente n cazul n care va dezvalui numele autorilor. nvinuitei i s-a aratat ca nu poate fi protejata fara a se cunoaste numele celor care o ameninta mprejurare care a determinat obtinerea scopului dorit. R.M. a aratat ca este amenintata de catre numitii RG. si GA. care fusesera audiati ante­rior n calitate de martori. nvinuita a aratat ca acestia l omor sera pe tatal sau din interes material, preciz nd ca la domiciliul victimei se afla o cantitate semnificativa de aur.

Criminalistii au procedat de ndata la audierea numitilor RG. si GA. Surprinzator de usor G.A. a recunoscut din prima declar­atie comiterea omorului, d nd toate elementele necesare si furniz nd informatii de o asemenea maniera nc t au fost acoperite toate filele albe" ale anchetei.

Spre deosebire de acestia, RG. a negat nvinuirea de omor, prezent nd n fata anchetatorilor alibiul sau, respectiv cala ora si data sav rsirii faptei se afla n prezenta unor persoane pe care Ie-a si indicat. Audiate fiind, prersoanele respective, toti membri ai familiei sale, acestia au contrazis afirmatiile facute de RG.'

Fata de ambii s-a luat masura arestarii preventive pentru sav rsirea infractiunii de omor calificat.

De asemenea, nvinuita R.M. a fost n continuare arestata sub nvinuirea initiala

n cursul anchetei, inculpatul G.A. a aratat ca victima fusese ucisa la solicitarea fiicei acesteia, inculpata R.M., sub motivarea starilor conflictuale dintre cei doi si al tratamentului dur si cu accese de violenta pe care l aplica victima. Totodata G.A. a aratat ca inculpata R.M. le spusese ca la domiciliul victimei se afla o cantitate importanta de aur promitānd-o ca recompensa daca fapta va fi comisa

RG. a continuat sa nege n totalitate acuzatiile, at t n timpul confruntarilor cu ceilalti doi inculpati, c t si dupa demontarea alibiului sau. n acest sens s-a luat masura supunerii acestuia la testul poligraf, rezultatul fiind semnificativ. Dupa efectuarea

testului, inculpatul RG. a revenit asupra declaratiilor si si-a recunoscut vinovatia.

Ultima problema ramasa nerezolvata pentru anchetatori a fost stabilirea corecta a ncadrarii juridice a faptelor.

Perchezitia efectuata la locuinta victimei nu a confirmat existenta unor bunuri de valoare astfel nc t s-a procedat la efectu­area de reaudieri si confruntari ntre inculpati, dupa formula sui generis" fiecare cu fiecare". Inculpatii si-au pastrat nsa poziti­ile anterioare, dar analiza declaratiilor a stabilit faptul ca inculpatii RG. si G.A., fiind tentati de mirajul valorilor existente la domiciliul lui R.A. si ca inculpatul P.G., prieten intim al inculpatei R.M. era revoltat de tratamentul violent pe care i-l aplica victi­ma, au luat hotar rea de a-i suprima viata. n cursul discutiilor purtate n acest sens, at t ntre cei doi, c t si n prezenta minor­ei R.M. aceasta din urma a achiesat deplin la varianta uciderii tatalui ei, oferindu-si concursul, care a constat n atragerea victimei pe timp de noapte pe drumul dintre localitatile Petrova si Crasna, minora pretext nd n fata tatalui sau ca ar fi cāstigat la Bingo un televizor color si care a fost transportat n satul Crasna de un cetatean, de unde avea sa-l ridice.

Conform ntelegerii prealabile, inculpatii RG. si G.A. au asteptat victima n apropierea podului de peste r ul Viseu lovind-o n cap cu o bucata de platband si cu pumnii. Desi conform ntelegerii initiale inculpata R.M. trebuia sa fie de fata, datorita unei mprejurari neprevazute, aceasta nu a mai ajuns la locul sav rsirii faptei dec t ulterior comiterii omorului. Dupa ce victima a fost adusa n stare de inconstienta, inculpatii au transportat-o si au aruncat-o n apa r ului Viseu, ncerc nd sa simuleze un nec.