UNIVERSUL SOCIAL si RESPECTAREA DREPTURILOR MINORILOR PRIVATI DE LIBERTATE

UNIVERSUL SOCIAL si RESPECTAREA DREPTURILOR MINORILOR PRIVATI DE LIBERTATE

CUPRINS:

1. Tema cercetarii

2. Importanta si actualitatea problematicii abordate

2.1.. Schema conceptuala

3. Ipotezele si obiectivele cercetarii

Locatia in care se va desfasura cercetarea si populatia cercetarii

3.2. Accesul in locatie si la subiecti

3.3. Metode de recoltare a datelor

3.3.1.Asigurarea credibilitatii si a fiabilitatii

1. Tema cercetarii

Tema acestei cercetari o constituie identificarea elementelor personale, institutionale si de grup care alcatuiesc universul social al minorului privat de libertate si identificarea cunoasterii si respectarii drepturilor minorilor privati de li 323g61d bertate internati in Centrul de Reeducare.

2. Importanta si actualitatea problematicii abordate

Delincventa juvenila ridica probleme specifice, care o diferentiaza de infractionalitatea indivizilor majori tocmai datorita specificul varstei, al preocuparilor, al aptitudinilor, al vulnerabilitatii in fata vietii si capcanelor pe care uneori aceasta le intinde. Justitia pentru minori se fundamenteaza, pe o serie de principii care vizeaza, cu precadere, resocializarea minorului delincvent in mediu deschis, interesul acordat masurilor alternative in detrimentul celor privative de libertate, accentul pus pe locul si drepturile victimei si pe perspectivele de conciliere, reparatie si compensare a acesteia, implicarea comunitatii in reactia fata de delincventa juvenila. Indiferent de filosofia si practica aplicarii lor, aceste masuri au avantajul de a permite evitarea efectelor nedorite ale plasarii minorului in institutii specializate in care sunt grupati minori care au comis fapte penale in mod accidental, alaturi de cei care au cariere delincvente bine conturate. Desi substituirea masurilor privative de libertate cu cele alternative reprezinta o tendinta care se accentueaza tot mai mult in sistemul justitiei europene pentru minori, in Romania situatia pare sa fie inversa tocmai datorita ritmului lent in care decurg lucrurile, statisticile oficiale evidentiind numarul inca mare al persoanelor minore condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii( 516 minori).

In Romania exista trei centre de reeducare - la Gaesti, Targu Ocna si Buzias. Penitenciare pentru minori si tineri sunt doua - la Craiova si la Tichilesti. Asta nu inseamna ca toti minorii care sunt condamnati ajung doar in aceste doua penitenciare, in care au, daca pot spune, conditii mai speciale. Ei pot fi trimisi in orice penitenciar. Dovada ca in mai toate inchisorile din tara exista celule cu detinuti minori Nu mai putin de 883 de minori stau dupa gratii in Romania In centrul de reeducare de la Buzias ajung doar norocosii. Pentru ca ideea de a interna un minor intr-un centru de reeducare nu e inca la moda in Romania, din pacate. Cei mai multi dintre minorii care au incalcat normele impuse de societatea civila ajung in clasicele celule cu gratii, din penitenciare, si de cele mai multe ori cad sub influenta deloc benefica a unora dintre detinutii majori.

In penitenciarele si in centrele de reeducare din Romania se afla 883 de minori- conform statisticilor efectuate de catre Ministerul Justitiei prin Autoritatea Nationala a Penitenciarelor.

SITUATIA PRIVIND CAPACITATEA DE CAZARE A UNITATILOR SI EFECTIVELE ACESTORA LA DATA DE 0

Din statistica mai sus mentionta reiese clar ca numarul minorilor asupra carora s-a luat masura internarii intr-un centru de reeducare: 219 - este net mai mic decat cel al minorilor care au primit pedeapsa cu inchisoarea: 516, la care se mai adauga si cei 142 de minori din penitenciarele pentru minori si tineri si cei din spitalele penitenciare-in numar de 6. O simpla comparatie intre numarul copiilor condamnati la pedeapsa inchisorii si cei care au primit masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare arata un raport de 10 la 1, in conditiile in care toate recomandarile referitoare la justitia juvenila subliniaza ca inchisoarea este o ultima alternativa, dupa ce toate celelalte masuri s-au dovedit fara eficienta.

Acest aspect nu este unul imbucurator, ci dimpotriva, scoate in evidenta lacunele sistemului si reticentele celor care administreaza justitia juvenila in ceea ce priveste acordarea pedepselor neprivative de libertate, care sunt cele mai potrivite pentru minorul care are nevoie de reintegrare optima in comunitate!

2.1.. Schema conceptuala

Conceptele de baza ale lucrarii sunt urmatoarele:

Univers social - ansamblul relatiilor personale, institutionale si de grup pe care le intretine subiectul. Prin relatii personale am in vedere relatiile cu persoanele din mediul in care traieste copilul, atat persoanele din cadrul familiei, cat si persoanele non-familiale. Domeniul institutional se refera la institutiile sociale cu care copilul intra in contact in diferite momente, iar domeniul de grup - la existenta si componenta grupurilor de apartenenta si de referinta.

O directie importanta a teoriei sistemelor este analiza retelelor din cadrul sistemelor de sprijin/suport social atat cele formale cat si cele informale formate din membrii familiei, prieteni, vecini care pot ajuta persoana aflata intr-o situatie dificila cum este privarea de libertate ( Garbarino,1990 apud Buzducea, 2005). Prin retea sociala se intelege un set complex de interelatii umane , directe sau indirecte, pe care le stabileste individul cu un grup social sau un alt individ si care variaza de-a lungul vietii in functie de diverse statusuri si roluri sociale, de contextele socioculturale, traditii si obiceiuri, zona de existenta, tipul si caracterul persoanei, evenimente de viata etc. Reteaua sociala poate fi clasificata in: primara (familia), secundara (prieteni, colegi ) si tertiara ( biserica, clubul, terenul de fotbal ). Reteaua de suport social este o parte a retelei sociale fiind constituita din persoanele cu care individul are relatii continue, si intre care se realizeaza anumite tranzactii care raspund unor nevoi psihosociale ce asigura sprijinul continuu sau in situatii de criza. Fiecare retea de suport are figuri centrale, persoane semnificative care exercita o influenta mai mare asupra individului. Structura retelei de suport social cuprinde: aspecte cantitative ca: numarul total al persoanelor din retea, frecventa contactelor, durata legaturilor si aspecte calitative ca: gradul de accesibilitate a persoanei, contextul in care se realizeaza legaturile, tipul legaturilor (conjugale, de prietenie, intime etc.), modul de relationare ( simetrice, asimetrice).

Orice retea indeplineste doua functii importante:

Functia de suport psihologic, emotional, afectiv.

Functia de suport instrumental/material care asigura rezolvarea unor probleme concrete in viata de zi cu zi sau in situatii de criza.( Buzducea, 2005, Enciclopedia of Social Work, 1995).

Despre suportul social se vorbeste azi in termeni de rol de tampon in fata unor factori stresori cum ar fi evenimentele de viata printre care este si detentia situata pe locul patru in" Social Readjustement Scale"- cel mai raspandit instrument de cuantificare a stresului prin metoda evenimentelor de viata (Homles si Rahe, 1974 apud L. C. Alexandrescu, 2000). Sprijinul oferit de reteaua de suport constituie un factor protectiv in fata recidivei daca el exista si este de calitate sau un factor de risc daca suportul este mult diminuat sau nu exista. Dar reteaua de suport social poate fi si un factor de stres de exemplu lipsa de incredere , criticile, indoielile celor semnificativi in cazul unui minor privat de libertate .

Reteaua de suport informala a fost cea care a oferit suport individului mereu, ea reactionand prima la problemele individului, suportul in cadrul acestei retele este motivat de reciprocitate, de sentimente altruiste, depinde de tipul de relatie si de gradul de intimitate.

Adolescent - inventarea conceptului de adolescenta ii este atribuita lui Rousseau in anii 1760 ( John Muncie, 1999). Acesta leaga adolescenta de o a doua nastere. Musgrove ( 1964) argumenteaza ca adolescenta a fost inventata o data cu motorul cu aburi. Pentru Hall (1905) adolescentul este pe jumatate animal si pe jumatate om iar adolescenta este varsta criminalitatii subliniind faptul ca infractorii, criminalii sunt ca niste copii maturi. Adolescenta a servit redefinirii independetei copiilor si a legitimat tendintele delincvente ale acestora (Gillis, 1974).

Din punct de vedere psihologic (Freud, Piaget, Erikson), adolescenta este un stadiu tranzitional intre starea de copil si cea de adult, iar adolescentul a fost definit in termenul de 'becoming'(Lesko, N., 2002; Mayall, B., 2001, 2003; Corsaro, W., 2005).

Din punct de vedre sociologic, adolescenta apartine noii sociologii a copilului (James, A., Jenks, C., Prout, A., 1998 ; Corsaro, W., 2005 ; Mayall, B., 2003). Adolescentii nu sunt influentati pasiv de catre persoanele semnificative din viata lor, ci sunt agenti activi prin tocmai contributia pe care o au la dezvoltarea/construirea propriei lor adolescente.

Din punct de vedere biologic, adolescenta este marcata de perioada pubertate - maturitate sexuala, din punct de vedere emotional este perioada de detasare de parinti - independenta emotionala, cognitiv este caracterizata de aparitia unor structuri cognitive mai complexe, interpersonal - aparitia si consolidarea relatiilor cu grupul de egali, legal - dobandirea capacitatii depline de exercitiu, cultural - marcata de anumite rituri de trecere (Hamburg, 1974, Lerner, 1995, Simmons & Blyth, 1987).

Copiii si adolescentii in particular sunt vazuti ca actori sociali competenti care poseda cunostinte si experiente diferite de cele ale adultilor si care sunt activ implicati in conturarea universului lor social (James and Prout, 1997; Christensen and James, 2000; Hutchby, 2005 apud. Kirk, S., 2006; James, A., Jenks, C., Prout, A., 1998; Corsaro, W., 2005

Adolescentul si adolescenta zilelor noastre reprezinta mai mult decat o constructie socio-biologica, este de fapt o constructie bio-psiho-sociala.

Delincventa juvenila a luat nastere la inceputul secolului al XIX-lea, pe fundalul problemelor generate de somaj, munca baietilor, imperialism ( Muncie J., 1995).Hendrick (1990) subliniaza felul in care conceptiile contradictorii ale secolului al XVIII-lea despre copilarie ca fiind inocenta (Copilul Romantic) sau malefica (Copilul Evanghelic) au inspirat o serie de constructe despre copilarie, copii si delincventa. Prin urmare ceea ce constituie de fapt ceea ce numim delincventa juvenila este un constant proces de reinventare si redefinire. Termenul de delincventa sugereaza o serie de comportamente inacceptate social ( Daniel F.Perkins , Lynne M. Borden, 2002).

Cercetarile au identificat o puternica corelatie intre comportamentul antisocial, delincventa si adolescenta ( Dryfoos, 1990). Factorii de risc in adoptarea de catre adolescent a unui comportament delincvent sunt considerati urmatorii: varsta la prima infractiune, performanta scolara ( Dahlberg and Potter, 2001), expectantele educationale si aspitatiile scazute (Herrenkohl, 2001), stima de sine scazuta, lipsa supravegherii parentale, controlul parental ( Glueck and Glueck, 1968 ), stilul parental, atasamentul fata de familie, structura familiala( Farrington, 1998) , influenta grupului de prieteni ( Emler, Reicher, Ross, 1987) etc.

Dintr-o perspectiva multidisciplinara, etiologia delincventei juvenile poate fi studiata atat ca act individual, cat si ca fenomen social, aceste doua domenii intercalandu-se, dar in acelasi timp pastrand o independenta relativa.

Cercetata din perspectiva abordarii individuale, precum se insista in teoriile psihologice, delincventa juvenila apare ca rezultat al incapacitatii tanarului de a se adapta la conditiile de viata oferite de societate si la exigentele normative, incapacitate determinata de particularitatile psihice, de tulburari de natura psihopatologica, provocate de mai multi factori, familia avand insa rolul cel mai important.

O alta modalitate de abordare a etiologiei delincventei juvenile a fost propusa de conceptiile de natura sociologica, care pun in dependenta tendinta spre delincventa nu atat de caracteristicile psihologice ale individului, cat, mai ales, de specificul mediului social si cultural. In contextul acestor opinii delincventa juvenila este nu doar un act individual. Ea poate fi privita si ca fenomen social, supunandu-se legilor de dezvoltare a formatiunii sociale care a generat-o. Din aceasta perspectiva, cauzele individuale ale delincventei juvenile cedeaza locul cauzalitatii sistemului in ansamblu. Dimensiunea sociologica este centrata pe identificarea cauzelor si delictelor crimelor, pe elaborarea si promovarea unor masuri de prevenire, si pregateste terenul implementarii actiunilor specifice domeniului asistentei sociale, care pun in special accentul pe modalitatile de reintegrare a infractorilor si pe promovarea formelor alternative la detentie.

3.Premise teoretice

Premisele teoretice de la care pornesc sunt urmatoarele:

Copilul nu trebuie privit ca obiect (Corsaro, W., 1997) ce poate fi manipulat la un moment dat sau care, pe scara seismelor sociale, depisteaza grava avarie a educatiei sale, prin prisma delincventei si a incoerentei atitudinale a semenilor sai.

Dezvoltarea psihosociala a copilului cunoaste la varsta adolescentei o perioada in care aspectul social este extrem de important (Atkinson, R., 2003).Printre factorii de risc prezenti la varsta adolescentei se numara delincventa si comportamentul anti-social ( Daniel F.Perkins , Lynne M. Borden, 2002).

Copiii privati de libertate prezinta inca o situatie dificila in privinta egalizarii drepturilor, a programelor de reintegrare sociala si de normalizare a conditiilor de viata (Salvati Copiii, 2006). Intreaga activitate desfasurata cu acesti copii trebuie sa fie in conformitate cu prevederile documentelor internationale privind minorii, in general si minorii infractori in special, pe care Romania le-a ratificat:

o       Conventia ONU pentru Drepturile copilului

o       Ansamblul Regulilor Minime ale Natiunilor Unite cu privire la administrarea justitiei pentru minori - Regulile de la Beijing (1985)

o       Regulile Natiunilor Unite pentru protectia minorilor privati de libertate

o       Conventia impotriva torturii, a tratamentelor inumane sau degradante

o       Regulile Penitenciare Europene (1987).

Abordarea problematicii contextului social al adolescentului in general, al adolescentului privat de libertate in particular este esentiala : contextul social este un factor determinant al comportamentului si dezorganizarea sociala sau starea de anomie cum o numeste Durkcheim, determina pe langa cresterea numarului delictelor si extinderea treptata a starii de marginalitate la un numar tot mai mare de indivizi si grupuri sociale. As putea adauga aici remarca lui M.Foucault: "infractiunea opune un individ intregului corp social".

Abordarea problematicii minorului este evidentiata in cadrul Conventiei Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului prin articolele 37 (torturii si privarii de libertate), 39 ( ingrijirea recuparatorie si grija pentru reabilitare) si 40 (administrarea justitiei pentru minori)- toate acestea avand in centrul atentiei copilul, copilul ca actor social competent ( Alanen, Qvortrup, James& Prout, Yeiher, Sgritta etc.)

Ca pedeapsa sa functioneze, sa isi atinga scopul, aceasta trebuie sa fie cat mai putin arbitrara cu putinta, sa depasesca mecanica fortelor si sa-si dovedeasca utilitatea din prisma unei modelari temporale (Foucault M., 1997).

Universul social al minorului privat de libertate e determinat de masura in care comunitatea e pregatita sa reactioneze adecvat la noua situatie - aceea a privarii de libertate, de felul in care comunitatea este sau nu pregatita sa-si asume responsabilitatea pentru actiunile membrilor sai. In acelasi timp comunitatea nu trebuie sa piarda din vedere resursa rara (Corsaro W.,1997) pe care o reprezinta copilul.

4. Ipotezele si obiectivele cercetarii

Intrebari de cercetare:

Ø          Cum anume se structureaza universul social al adolescentului privat de libertate?

Ø          In ce masura sunt respectate drepturile minorilor privati de libertate?

Obiectivele operationale:

Identificarea persoanelor semnificative (familia, colegii de camera, personalul centrului, consilierii de probatiune etc.) cu care minorul privat de libertate intretine relatii personale;

Identificarea institutiilor sociale menite sa ofere suport minorului privat de libertate ( Serviciul de Probatiune, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, Inspectoratul Judetean Scolar, Directia Generala de Reintegrare Sociala, Organizatii Non-Guvernamentale etc.);

Evaluarea naturii relatiilor personale, institutionale si de grup;

Identificarea oportunitatilor reale de reintegrare sociala pe care comunitatea le ofera minorului privat de libertate.

Identificarea situatiilor menite sa sustina cunoasterea si respectarea depturilor minorilor, fie contrariul

Locatia in care se va desfasura cercetarea si populatia cercetarii

Populatia cercetata este reprezentata de un numar de 20 adolescenti privati de libertate, internati in cadrul Centrului de Reeducare. Esantionul este alcatuit din 20 de minori internati in cadrul centrului cu minimum 5 clase absolvite si 4 reprezentanti din randul personalului care lucreaza cu acesti minori : 1 educator, 1 asistent social, 1 psiholog, 1 supraveghetor - care doresc sa participe la focus-grup.Tehnica de esantionare a fost cea aleatorie simpla. Intre cei 4 lucratori intervievati au fost doua femei - asistentul social si educatorul si 2 barbati - psihologul si supraveghetorul. Totusi acest raport intre barbati si femei nu este considerat reprezentativ pentru comunitatea profesionala ca intreg din centrul de reeducare, deoarece majoritatea personalului angajat este reprezentat de barbati. Varsta medie a lucratorilor este de 35 de ani, media anilor de experienta in domeniul interventiei psihosociale fiind de 12 ani .  Statul de organizare al centrului cuprinde 142 de posturi, structurate pe trei mari componente: -personal specializat in activitatea de asistenta sociala, scolarizare, profesionalizare, educatie si terapie a minorilor: instructori educatori pentru activitatile de resocializare, asistent social, psihologi, medici, asistenti medicali, invatatori, profesori, maistrii instructori; -personalul de supraveghere alcatuit din subofiteri pedagogi; -personalul tehnico-administrativ, care asigura conditiile pentru buna desfasurare a activitatilor din centru. Conducerea centrului revine unui director si unui director adjunct, insa luarea tuturor deciziilor revine consiliului de conducere a centrului si consiliului profesoral.

Cercetarea s-a desfasurat in cadrul Centrului de Reeducare.

In peisajul institutiilor de profil, acest centru constituie o premiera nationala pentru ca, prin modul de organizare se creeaza premisele de a-l transforma dintr-o institutie custodiala intr-o comunitate educationala, care sa puna accentul nu pe izolarea minorului, ci pe protectia si recuperarea acestuia intr-un mediu securizant, cu valente educative.

La 1 septembrie 2003, prin ordinul ministrului justitiei 2578/C, a fost infiintat Centrul de Reeducare. Institutia este situata in orasul B., in partea de vest a tarii. Cu o structura arhitectonica unica in sistemul penitenciar romanesc, centrul este format din 19 pavilioane destinate: cazarii minorilor, activitatilor de scolarizare, calificare, sala de mese si bucatarie, biblioteca, cluburi, sali si terenuri de sport, un pavilion pentru cazarea parintilor care vin in vizita, cladiri administrative si alte spatii utilitare.

In iulie 2004 centrul a fost dat in folosinta fiind populat cu minori din cele 13 judete ale tarii condamnati de catre instantele de judecata la masura internarii intr-un centru de reeducare.

Capacitatea totala a centrului este de 120 de locuri, in prezent fiind internati 74 de minori. Cele patru pavilioane de cazare (A,B,C,D) sunt tip duplex, fiecare avand cinci camere cu trei sau patru locuri, grup sanitar propriu, asigurand un spatiu de viata tip familial, in care individualitatea si intimitatea minorilor sunt respectate. Centrul este o institutie semi-deschisa a carei organizare permite minorilor internati sa desfasoare activitati in mediu deschis, alaturi de tineri de aceeasi varsta, asigurandu-li-se astfel o reintegrare treptata in comunitate. Acest lucru concretizandu-se in primul rand in modul in care este asigurata paza si supravegherea minorilor, personalul nepurtand uniforma, armament sau alte forme coercitive care au un impact negativ asupra personalitatii minorilor condamnati la masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare. O alta schimbare majora o prezinta absenta gratiilor de la geamurile pavilioanelor de cazare. In plus, fata de aceste modificari administrative, programul minorilor are o pondere mare spre activitati de resocializare, activitati dezvoltate pe sapte domenii de interes (educatie pentru sanatate, activitati de cunoastere si culturale, activitati ocupationale, activitati recreativ-sportive, activitati de hobby, educatie morala, activitati de formare a autonomiei personale).

Potrivit art.104 cod penal, masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare se ia in scopul reeducarii minorului, caruia i se asigura posibilitatea de a dobandi invatatura necesara si o pregatire profesionala potrivit cu aptitudine sale.

 Intreaga activitate din centru se desfasoara in conformitate cu prevederile documentelor internationale privind minorii, in general si minorii infractori in special, pe care Romania le-a ratificat:

1. Conventia ONU pentru Drepturile copilului
2. Ansamblul Regulilor Minime ale Natiunilor Unite cu privire la administrarea justitiei pentru minori - Regulile de la Beijing (1985)
3. Regulile Natiunilor Unite pentru protectia minorilor privati de libertate
4. Conventia impotriva torturii, a tratamentelor inumane sau degradante
5. Regulile Penitenciare Europene (1987).

 Principiile de functionare ale centrului

   Principiile care stau la baza derularii activitatii din centru sunt urmatoarele:

• asigurarea unui standard de viata care sa permita dezvoltarea armonioasa a fiecarui minor;
• protectie impotriva oricarei forme de abuz fizic sau psihic;
• respectarea si promovarea drepturilor fiecarui minor;
• individualizarea tratamentului in functie de caracteristicile fiecarui minor;
• dezvoltare fizica si psihosociala echilibrata;
• pastrarea si dezvoltarea legaturilor cu familia si comunitatea;
• realizarea unui proces educational continuu, format din activitati de scolarizare, calificare si resocializare, care sa garanteze formarea echilibrata a persoanei;
• crearea unor echipe interdisciplinare care sa realizeze traseul educational si psihoterapeutic la capatul caruia fiecare minor sa fie capabil sa traiasca in acord cu principiile societatii.

 Scopul internarii in centrul de reeducare il reprezinta recuperarea morala si sociala a adolescentilor care au comis infractiuni, prin restructurarea personalitatii acestora, formarea si dezvoltarea unor deprinderi si atitudini necesare reintegrarii in comunitate. 

3.2. Accesul in locatie si la subiecti

Accesul in centrul de reeducare s-a realizat la cerere si direct avand in vedere statutul meu de angajat in cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Postura mea a fost una deschisa dar si una mascata de observator a universului social al minorilor. Pentru adulti am folosit statutul de student care trebuie sa faca o lucrare pentru facultate dar si statutul de coleg dintr-o alta unitate penitenciara.

3.3. Metode de recoltare a datelor

Metodologia la care am recurs reprezinta o combinatie intre cantitativ si calitativ, deoarece in ciuda faptului ca cercetarea cantitativa esteextrem de importanta, totusi nu poate furniza toate informatiile necesare unei aprecieri cat mai acurate a experientei copiilor (Darbyshire, P., MacDougall, C., Schiller, W., 2005; Cocks, A., J., 2006).Cercetarea calitativa permite examinarea universului subiectilor in conformitate cu propriile lor experiente traite in viata de zi cu zi (Tutty, L., Rothery, M., Grinnell, R., 2005: 18).

Metode cantitative utilizate:

Chestionarul (anexa 1) aplicat unui esantion de 20 subiecti internati in cadrul Centrului de Reeducare, in scopul determinarii modului in care drepturile minorilor sunt respectate

Analiza documentelor/dosarelor (grila de analiza) pentru identificarea unor elemente precum varsta la prima infractiune, antecedente infractionale, factori de risc si factori protectivi in comiterea infractiunii, atitudinea fata de pedeapsa, fata de victima infractiunii, perspectivele de reintegrare sociala, monitorizarea comportamentului in cadrul centrului, rapoarte de sanctiune si de recompensa etc.

Metode calitative utilizate:

Interviul

Obiectivul interviului derulat cu minorii internati in Centrul de Reeducare a fost evaluarea influentei impactului detentiei asupra calitatii si existentei retelei de suport. Ghidul de interviu- instrumentul prin intermediul caruia interviul structurat a fost realizat - a fost structurat pe urrmatoarele teme: subsistemul relatiilor familiale, subsistemul relatiilor de grup, subsistemul relatiilor institutionale. Intrebarile din ghidul de interviu au fost cu precadere intrebari deschise (anexa 2). Am intervievat 4 dintre minorii chestionati anterior. Am ales aceasta metoda deoarece este considerata o metoda privilegiata folosita in cercetarile cu privire la copii si la experientele lor traite (Murray, J., 2000; Young, L., Barret, H., 2001; Darbyshire, P., MacDougal, Ch., Schiller, W., 2005). Citandu-i pe Fontana & Frey (2000), Michael Q. Patton (2002, p. 340) observa ca traim intr-o adevarata interview society, iar aceasta inseamna ca interviul are o popularitate foarte mare, dar si ca are o credibilitate problematica, slabiciunea sa majora fiind: temele care nu au fost anticipate risca sa ramana neinvestigate, chiar daca ar putea fi relevante.

Am utilizat o serie de instrumente in cadrul interviului (Configuratia personala, Configuratia institutionala, Traiectoria personala, Ciclul vietii) ( anexa 3) in scopul determinarii retelei sociale a minorilor:

a)      "Configuratia personala"

Obiectiv: identificarea persoanelor semnificative din viata minorului;

Descriere: minorii vor primi o fisa in care este reprezentata o floare pe ale carei petale vor lista persoanlele semnificative pentru fiecare dintre ei. Dupa ce vor finaliza sarcina vom discuta pe marginea fisei respective in scopul intelegerii relatiilor familiale si de grup ale minorilor.

b)      "Configuratia institutionala "

Obiectiv: identificarea locurilor pe care minorii le frecventeaza, atat in cadrul centrului cat si in afara centrului (vizite in comunitate, relatia cu diferite institutii), importanta acestora pentru ei.

Descriere: minorii vor lista pe o foaie locurile pe care le frecventeaza in cadrul centrului de reeducare dar si cele din afara centrului.

c)      "Traiectoria personala"

Obiectiv: identificarea unor evenimente/ succesiuni de evenimente traite de subiect in ce priveste unul dintre aspectele vietii sale.

Descriere: minorii vor lista pe o foaie evenimentele care l-au influentat cat si succesele sale ("Evenimentele care m-au influentat", "Succesele mele/cel mai mare success/ un success din ultima saptamana"

d)      "Ciclul vietii"

Obiectiv: sintetizarea evenimentelor celor mai semnificative pe care le va trai subiectul proiectandu-se in viitor

Descriere: minorii vor completa fisa "Tu peste 10 ani"

Am ales corelarea diferitelor traiectorii, cu configuratiile personale si institutionale si cu evenimentele istorice in scopul unei mai bune intelegeri a universului social al minorilor supusi studiului de fata.

Focus-grupul - desemneaza de fapt o varietate de tehnici (Carey, 1994: 226). Definitia cea mai larga ar putea fi urmatoarea : un interviu realizat cu un grup construit, care se focalizeaza pe o anumita tema si pe o anumita categorie de subiecti.

Nu am urmarit prin intremediul acestei metode sa ajung la contructia unui consens, ci am pus accentul  pe diversitatea experientelor si opiniilor celor 4 subiecti intervievati : asistent social, psiholog, educator, supraveghetor. Am derulat interviurile pe internet pentru a reduce anxietatea membrilor si a facilita impartasirea experientelor delicate (Patton, 2002 

Unitatile tematice ale ghidului de interviu (anexa 4) vizeaza atitudinea personalului fata de minori si fata de atingerea scopului pedepsei- prevenirea savarsirii de noi infractiuni si reintegrarea minorilor in societate, modul in care se asigura un standard de viata care sa permita dezvoltarea armonioasa a fiecarui minor; protectie impotriva oricarei forme de abuz fizic sau psihic; respectarea si promovarea drepturilor fiecarui minor; individualizarea tratamentului in functie de caracteristicile fiecarui minor; dezvoltare fizica si psihosociala echilibrata; pastrarea si dezvoltarea legaturilor cu familia si comunitatea; realizarea unui proces educational continuu, format din activitati de scolarizare, calificare si resocializare, care sa garanteze formarea echilibrata a persoanei; crearea unor echipe interdisciplinare care sa realizeze traseul educational si psihoterapeutic la capatul caruia fiecare minor sa fie capabil sa traiasca in acord cu principiile societatii.

3.3.1.Asigurarea credibilitatii si a fiabilitatii

Pentru a asigura credibilitatea si fiabilitatea (Krefting, 1990,; Lincoln & Guba, 1985; Patton, 1990) am recurs la strategia numita "triangulare"- folosirea unor surse multiple si diferite (chestionare si interviuri derulate cu minorii internati in cadrul centrului de reeducare si focus-grup cu personalul care lucreaza cu acesti minori) pentru a verifica sau confirma rezultatele.

Un astfel de procedeu va impune totusi anumite limite de validitate externa si fidelitate. Rezultatele vor fi valabile numai pentru populatia cercetata, dar ar putea reprezenta puncte de plecare pentru alte cercetari mai sistematice, de exemplu cercetari care sa implice minori si personal din toate cele 3 centre de reeducare existente in Romania. In al doilea rand intervine o eroare de interpretare a datelor, datorata fie subiectilor care nu inteleg bine sarcina, sau care nu trateaza cu seriozitate sarcinile, sau pur si simplu imi ofera raspunsuri dezirabile, fie mie care nu inteleg exact semnificatiile acordate de copii sau de personal sarcinilor.

Utilizarea instrumentelor de cercetare calitativa si cantitativa cumulate in triangulatia : interviu - focus-grup - chestionar, implicarea activa a copilului in indeplinirea sarcinilor vor asigura o explorare de profunzime a problemei cat si o validitate interna. Global, rezultatele procedurii de triangulare au fost pozitive evidentiind aspecte care pot reprezenta punctul de plecare al unor cercetari viitoare, in acelasi timp subliniind asemanarile si deosebirile dintre modul minorilor si al personalului centrului de a se raporta la problematica studiata.

Am consultat literatura de specialitate, in timpul si in urma analizarii informatiilor, pentru a sustine rezultatele studiului de fata si pentru a oferi motivatiile unei cercetari ulterioare.

Inainte de a considera studiul incheiat am recurs la ceea ce Krefting numeste "verificarea facuta de membri"- am prezentat rezultatele brute ale studiului personalului intervievat pentru a face clarificari necesare dar si pentru a primi confirmarea lor in ceea ce priveste structura rezultatelor.

3.4.Precautii etice

Patton (1990) recomanda ca inainte de inceperea unui studiu sa fie stabilit un cadru deontologic care sa fie compatibil cu Codul deontologic al Asistentei Sociale. Studiul de fata fiind unul care vizeaza copii, protectia acestora este principiul care sta la baza realizarii sale, subliniind interesul superior al copilului (art.3 Conventia Onu cu privire la drepturile copilului), protejarea impotriva oricaror forme de de discriminare, activitati, opinii declarate sau convingeri ale personalului din cadrul centrului (art.4 Conventia ONU cu privire la drepturile copilului), participarea benevola a minorilor la studiul de fata (Legea 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal) etc. Prin urmare, tinand cont de aceste recomandari i-am informat pe participanti despre orice risc personal la care se supun prin implicarea in acest studiu. Formularul de consimtamant (Leslie M. Tutty, Michael A. Rothery, Richard M. Grinnell, Jr., 2005) semnat de fiecare interlocutor in doua exemplare, are menirea sa sustina cele enuntate mai sus.

Aspectele deontologice majore in acest studiu au fost garantiile ca:

• Protectia copilului este asigurata

• Numele minorilor nu vor fi mentionate in interviuri
• Numele lucratorilor de penitenciar nu vor fi folosite in focus-grup
• Lucratorii de penitenciar inteleg caracterul studiului si faptul ca au dreptul sa se retraga din el.
• Informatiile posibil identificatoare legate de exemplele de cazuri vor fi eliminate sau camuflate in raportul scris
• Exista un consimtamant informat din partea subiectilor participanti la studiu..

La inceputul interviului cu minorii si a focus-grupului cu personalul centrului au fost discutate aspectele deontologice legate de scopul studiului si din formularul de consimtamant, fiind completate si semnate toate formularele inainte de derularea interviurilor.

Chestionar

Respectarea drepturilor minorilor condamnati la o pedeapsa privativa de libertate

1.Dupa parerea ta, cum sunt conditiile in care iti executi pedeapsa: 1.foarte bune 2.bune 3.medii 4.rele 5.foarte rele

.Iti executi pedeapsa separat de detinutii adulti ?

1.da 2.nu

Cate persoane sunteti in camera de detinere?

........

.Care este numarul paturilor din camera in care locuiesti?

........

Ai fost nevoit vreodata sa imparti patul cu un coleg de camera?

1.da, pentru foarte scurt timp 2.da, pentru mai mult timp 3.nu

Camera in care locuiesti dispune de iluminat natural (geamuri) ?

1.in foarte mare masura 2.in mare masura 3.intr-o masura acceptabila

4.intr-o mica masura 5.intr-o foarte mica masura 6.deloc

Camera in care locuiesti dispune de instalatii necesare asigurarii iluminatului artificial corespunzator (lampi, neoane, becuri)?

1.in foarte mare masura 2.in mare masura 3.intr-o masura acceptabila

4.intr-o mica masura 5.intr-o foarte mica masura 6.deloc

Camera in care locuiesti dispune de :

1.chiuveta 2.chiuveta si wc 3.grup sanitar(chiuveta, dus,wc)

4.nu dispune de nimic

Camera in care locuiesti dispune de televizor ?

1.da 2.nu

.Camera in care locuiesti dispune de aparat de radio/casetofon ?

1.da 2.nu

.Ai primit haine de penitenciar la intrarea in penitenciar ?

1.da 2.nu ( daca nu, treci la intrebarea 14)

.Starea hainelor de penitenciar, in momentul primirii acestora a fost :

1.foarte buna 2.buna 3.medie 4.rea 5.foarte rea

Hainele de penitenciar se schimba in functie de anotimp?

1.da 2.nu

Ti se permite sa porti haine civile in penitenciar?

1.da 2.nu

De cate ori pe luna iti este permis sa mergi la frizer ?

1.niciodata 2.o data 3.de doua ori 4.de trei ori sau mai mult

De cate ori pe saptamana poti face dus/baie generala ?

1.niciodata 2.o data 3.de doua ori 4.de trei ori sau mai mult

De cate ori pe saptamana vi se serveste carne la masa de pranz ?

1.niciodata 2.o data 3.de doua ori 4.de trei ori sau mai mult

Dupa parerea ta cum este mancarea din penitenciar:

1.foarte buna 2.buna 3.medie 4.rea 5.foarte rea

Iti este suficienta hrana pe care o primesti pe parcursul unei zile ?

1.intotdeauna 2.aproape intotdeauna 3.adesea 4.rareori

5.aproape niciodata 6. niciodata

Pe perioada detentiei, ai fost vreodata imobilizat de catre organele penitenciarului ?

1.niciodata 2.o data 3.de doua ori 4.de trei ori sau mai mult

Daca ai fost imobilizat de catre organele penitenciarului, care a fost motivul pentru care ai fost imobilizat? (raspuns multiplu, dcaa este cazul)

1.din motive medicale 2.pentru a nu distruge bunuri

3.pentru a opri autovatamarea 4.pentru a opri vatamarea altei persoane

5.pentru a preveni evadarea 6.alte motive

Pe perioada detentiei, ai fost inclus in cadrul unor programe speciale de asistenta /consiliere?

1.niciodata 2.o data 3.de doua ori 4.de trei ori sau mai mult

Ai posibilitatea sa participi, daca doresti, la servicii religioase derulate in cadrul penitenciarului ?

1.da 2.nu

Ai voie sa detii carti, reviste cu caracter religios ?

1.da 2.nu 3.nu stiu

Ai voie sa detii obiecte de cult (icoane,cruciulite, carti de rugaciuni)?

1.da 2.nu 3.nu stiu

Penitenciarul are o biblioteca proprie ?

1.da 2.nu ( treci la intrebarea nr.29) 3.nu stiu ( treci la intrebarea nr.28)

Ai acces la biblioteca penitenciarului ?

1.da 2.nu

Ai acces la ziarele actuale ?

1.da 2.nu

Ai acces la televizor ?

1.da 2.nu

Ai acces la radio/casetofon ?

1.da 2.nu

.Ai posibilitatea sa te informezi in legatura cu regulamentul de ordine interioara al penitenciarului ?

1.da 2.nu 3.nu stiu

Intr-o luna de zile, cate scrisori ai dreptul sa trimiti ?

1.niciuna 2.una 3.doua 4.trei sau mai multe 5.oricate

S-a intamplat vreodata sa primesti scrisorile deschise ?

1.da 2.nu

.Exista cutii postale instalate in interiorul penitenciarului ?

1.da 2.nu 3.nu stiu

.Exista telefoane publice in interiorul penitenciarului ?

1.da 2.nu 3.nu stiu

Cate convorbiri telefonice ai dreptul sa efectuezi intr-o luna de zile ?

1.niciuna 2.una 3.doua 4.trei sau mai multe 5.oricate

. Cate convorbiri telefonice ai dreptul sa primesti intr-o luna de zile ?

1.niciuna 2.una 3.doua 4.trei sau mai multe 5.oricate

Cate vizite ai dreptul sa primesti intr-o luna de zile ?

1.niciuna 2.una 3.doua 3.trei sau mai multe 4.oricate

Care este durata vizitei ?

1.o jumatate de ora 2.o ora 3.doua ore sau mai mult

Care este numarul de pachete pe care ai dreptul sa le primesti intr-o luna de zile ?

1.niciunul 2.un pachet 3.doua pachete 4.trei pachete sau mai mult

Ori de cate ori ai cerut asistenta medicala in penitenciar ti s-a oferit ?

1.intotdeauna 2.aproape intotdeauna 3.adesea 4.rareori

5.aproape niciodata 6. niciodata

Medicamentele care ti s-au administrat in penitenciar au fost gratuite ?

1.da 2.nu 3.nu intotdeauna

Esti examinat medical in cadrul penitenciarului :

1.de trei ori pe luna sau mai mult 2.de doua ori pe luna 3.o data pe luna

4.mai rar de o data pe luna 5.niciodata pana in prezent

Iti este permis sa prestezi munca in cadrul penitenciarului ?

1.da 2.nu (treci la intrebarea nr.51) 3.nu stiu (treci la intrebarea nr.51)

.Iti este permis sa prestezi munca in afara penitenciarului ?

1.da 2.nu (treci la intrebarea nr.51) 3.nu stiu (treci la intrebarea nr.51)

Daca muncesti in cadrul penitenciarului, munca prestata este conform caificarii tale ?

1.da 2.nu

Ai fost supus la prestarea unei munci periculoase/in locuri periculoase pe perioada detentiei ?

1.niciodata 2.o data 3.de doua ori 4.de trei ori sau mai mult

Intr-o zi obisnuita, care este durata zilei de munca ?

.ore

.Conform Regulamentului, cat la suta din valoarea muncii prestate revine detinutului?

Ti s-au acordat drepturile banesti cuvenite pentru munca prestata in cadrul penitenciarului ?

1.o data pe luna 2.mai rar de o data pe luna 3.niciodata pana in prezent

Ai participat vreodata la activitati socio-educative( grupuri de discutii, interviuri, excursiietc) , pe perioada detentiei ?

1.niciodata 2.o data 3.de doua ori 4.de trei ori sau mai mult

Ti-a fost acordata asistenta si consiliere psihologica ?

1.niciodata 2.o data 3.de doua ori 4.de trei ori sau mai mult

Daca ai fost asistat/ consiliat, care a fost scopul asistarii/consilierii ?

1.ocuparea unui loc de munca 2.calificarea profesionala 3. constientizarea consecintelor infractiunii comise de mine 4.altul

Pe perioada detentiei, ai participat la cursuri de scolarizare pentru :

55.Sunt asigurate conditiile pentru efectuarea studiilor in cadrul penitenciarului ?

1.in foarte mare masura 2.in mare masura

3.in mica masura 4.in foarte mica masura

Sunt asigurate conditiile pentru dobandirea unei calificari profesionale in functie de optiunile si aptitudinile tale?

1.in foarte mare masura 2.in mare masura

3.in mica masura 4.in foarte mica masura

.Tu ai obtinut calificare profesionala facand cursuri in cadrul penitenciarului?

1.da 2.nu

Daca da, ce fel de calificare ai obtinut in cadrul penitenciarului?

Pe perioada detentiei ai avut rapoarte de pedepsire?

1.da 2.nu

Daca da, cate rapoarte de pedepsire ai avut ?

.

Pe perioada detentiei ai avut rapoarte pentru buna purtare ?

1.da 2.nu

.Daca da, cate rapoarte de buna purtare ai avut ?

.

S-a intamplat vreodata sa fii pedepsit, pentru ca meritai, de catre conducerea penitenciarului ?

1.da 2.nu

.Daca da, cum anume ai fost pedepsit ?

S-a intamplat vreodata sa fii pedepsit, fara sa fi meritat, de catre conducerea penitenciarului ?

1.da 2.nu

Daca da, cum anume ai fost pedepsit?

DATE PERSONALE :

Varsta :

□□ ani impliniti

Locul nasterii : 

1) urban

2) rural

3.Locul in care ai crescut si ai domiciliul :

1) urban

2) rural

4.Numarul claselor absolvite:

.........

5. Nationalitate :

.......

Sex : 

1)masculin

2)feminin

Infractiunea comisa:

.............

Pedeapsa primita (in ani/luni):

..............

Perioada detentiei pana in prezent(cat ai ispasit din pedeapsa):

10.Numarul condamnarilor anterioare( daca ai mai fost condamnat anterior):

........

11.Varsta la prima condamnare:

......