Urmarirea penala
Daca actele premergatoare au caracter extraprocesual, urmarirea penala are caracter procesual (este prima faza a procesului penal). Aceasta are menirea de a pregati īnaintarea dosarului īn faza de judecata pentru atingerea scopurilor procesului penal.
Presupune un complex de activitati procesuale si procedurale, īncepānd cu primul moment al declansarii procesului: īnceperea urmaririi penale 434c22e (ad quo) si terminānd cu ultimul moment (ad quem) al urmaririi penale 434c22e , care coincide cu trecerea cauzei īn faza procesuala de judecata: trimiterea īn judecata.
Urmarirea penala corespunde unei proceduri penale comune, derogarea fiind permisa doar īn cazul exceptional prevazut de art. 279 (2), lit. a), c.pr.pen., īn care plāngerea prealabila a persoanei vatamate se adreseaza direct instantei. Ea nu este condusa de judecatori (īn general), ci titularul unic al UP este Ministerul Public, reprezentat de procuror. UP se realizeaza nu numai de catre Ministerul Public, ci si de OCP. Īn mod exceptional, īn cazul faptelor de coruptie prevazute de Legea 78/2000, urmarirea penala se efectueaza si de ofiterii de politie judiciara.
I. Momentul īnceperii urmaririi penale 434c22e
Este o conditie a strictei legalitati a procesului penal. Marcheaza declansarea procesului penal, care reprezinta nasterea cadrului legal de exercitare a drepturilor si obligatiilor procesuale. Presupune īndeplinirea cumulativa a doua conditii:
1. Conditia pozitiva
Sa existe informatii sau date cu privire la savārsirea unei fapte prevazute de legea penala. Ea poate rezulta fie din examinarea actelor de sesizare prevazute de lege, daca acesta contine date suficiente, fie din cuprinsul procesului-verbal de consemnare a actelor premergatoare īncheiate īn conditiile alineatului ultim al art. 224, c.pr.pen., daca sesizarea, nefiind suficienta, s-au efectuat acte premergatoare.
2. Conditia negativa
Sa nu existe vreunul dintre cazurile de īmpiedicare a īnceperii urmaririi penale 434c22e . Cazurile de īmpiedicare a īnceperii urmaririi penale 434c22e sunt, īn general, aceleasi cu cele de īmpiedicare a punerii īn miscare a actiunii penale, cu doua exceptii:
a) Cea prevazuta de art. 10, lit. b1), c.pr.pen. - atunci cānd fapta prevazuta de legea penala nu prezinta gradul de pericol social al infractiunii.
b) Cea prevazuta de art. 10, lit. i), c.pr.pen. - atunci cānd s-a dispus īnlocuirea raspunderii penale cu raspunderea administrativa.
Daca īn primul caz īnceperea urmaririi penale 434c22e este obligatorie, īn cel de-al doilea caz, competenta exclusiva apartine instantei de judecata.
Īn ceea ce priveste procedura de īncepere a urmaririi penale 434c22e se tine seama de modul de sesizare a OUP. Astfel, īn cazul īn care sesizarea se face prin plāngere sau denunt, īnceperea urmaririi penale 434c22e se dispune prin rezolutie. Īn cazul īn care sesi-zarea este din oficiu, īnceperea urmaririi penale 434c22e se dispune prin proces-verbal. Procesul-verbal de īncepere a urmaririi penale 434c22e nu se confunda cu cel de sesizare din oficiu prevazut de art. 228 (3), c.pr.pen.
Īnceperea urmaririi penale 434c22e nu poate fi implicita, trebuind sa fie expresa. Din momentul īn care se īncepe urmarirea penala se poate vorbi de īnvinuit si de urmari-rea penala declansata. Din acest moment se poate vorbi, deci, de urmarirea penala fata de īnvinuit.
Legiuitorul face diferenta īntre doua mari categorii:
1. Urmarirea penala fara actiune penala pusa īn miscare (fata de un īnvinuit si urmareste procesul penal declansat).
2. Urmarirea penala cu actiunea penala pusa īn miscare (fata de un inculpat si priveste un proces penal īnceput).
Particularitatile urmaririi penale 434c22e
1. Nepublicitatea (publicitatea limitata)
Urmarirea penala nu este secreta, pentru ca majoritatea actelor se efectueaza īn prezenta partilor. Aparatorii partilor au dreptul de a participa la majoritatea actelor de urmarire penala. Exista proceduri de urmarire penala de tip acuzatorial care se deruleaza īn fata instantei penale (cazul prelungirii arestarii preventive sau cererile care vizeaza liberarea provizorie īn cursul urmaririi penale 434c22e ). Īn general, la baza publicitatii limitate ar putea sta doua argumente:
- Necesitatea de a se asigura accesul presei implica posibilitatea pentru OUP de a face comunicate de presa, īn scris sau oral, īn fata posturilor de TV. Aceasta este ceruta de principiul libertatii de exprimare (art. 10, CEDO), cu conditia ca procurorii sa nu faca referiri la temeinicia urmaririi penale 434c22e .
- Necesitatea de a se īnlatura rumorile ce se creeaza īn jurul unui caz, rumori generate de caracterul secret al urmaririi penale 434c22e , pentru ca, uneori, publicitatea urmaririi penale, chiar limitata, nu este doar īn defavoarea suspectului, generānd o īncalcare a prezumtiei de nevinovatie, ci ar putea reprezenta o garantie extrem de importanta a respectarii drepturilor procesuale, īndeosebi a dreptului la aparare.
2. Necontradictorialitatea
Rezulta chiar din nepublicitatea urmaririi penale 434c22e . Exista si īn cursul urmaririi penale 434c22e proceduri contradictorii (Ex: procedura confruntarii, efectuarea expertizelor)
3. Preponderent scrisa
Nu au loc dezbateri orale. Se poate interveni numai prin:
- cerere
- memoriu
Urmarirea penala fara actiunea penala pusa īn miscare (fata de īnvinuit)
Exista doua forme fundamentale de urmarire penala fata de īnvinuit:
1. Cercetarile penale
2. Urmarirea penala efectuata de catre procuror
Cercetarile penale sunt acte de urmarire penala care cad īn competenta OCP potrivit legii si care constau, īn esenta, īn strāngerea probelor necesare aflarii adeva-rului cu privire la:
- Existenta infractiunilor
- Identificarea persoanelor banuite de comiterea lor
- Stabilirea raspunderii penale
Īn continutul cercetarilor penale intra, pe lānga audierile de persoane, perche-zitii, cercetarea la fata locului, īnregistrari si masurile procesuale pe care le pot lua OCP (retinerea, masurile asiguratorii). Tot aici se includ si propunerile pe care le īnainteaza procurorul ce supravegheaza cercetarea penala si care vizeaza actele si masurile procesuale cu privire la care nu poate dispune decāt procurorul si care trebuie sa se materializeze īntr-un referat. O simpla adresa nu este suficienta. Refera-tul trebuie īntocmit cu respectarea conditiilor generale prevazute de art. 258, c.pr.pen. OCP poate propune si arestarea preventiva a inculpatului.
Ultimul act de cercetare penala īl constituie referatul de terminare a urmaririi penale 434c22e . OCP propune trimiterea īn judecata a īnvinuitului.
Procurorul efectueaza doua mari categorii de acte procesuale care corespund celor doua forme de urmarire penala:
1) Supravegherea urmaririi penale 434c22e - priveste supravegherea cercetarii penale. Are mai multe forme:
a) Verificarea sistematica a actelor de cercetare penala de catre procuror, care poate avea loc fie la sediul OCP, fie la sediul Parchetului, cānd OCP se prezinta cu dosarele la procuror īn vederea verificarii lor.
b) Participarea procurorului la efectuatea unor acte de cercetare penala - prezinta doua aspecte diferite:
- Asistarea - Procurorul se limiteaza doar la consilierea OCP cu privire la efectuarea actelor juridice.
- Substituirea procurorului īn actele si atributiile OCP - Procurorul poate oricānd sa efectueze acte de cercetare penala.
c) Autorizarea, īncuviintarea, confirmarea sau avizarea unor acte de cerecetare penala potrivit legii. Unele trebuie efectuate anterior, iar altele, ulterior.
d) Dispozitiile obligatorii pe care le poate da procurorul organului de cerce-tare penala. Īn orice moment al urmaririi penale 434c22e , procurorul poate da nu numai sfaturi, ci si dispozitii.
e) Plāngerea īmpotriva actelor de cercetare penala - Se solutioneaza de procu-rorul ce supravegheaza cercetarile penale.
2) Urmarirea penala proprie a procurorului - Are doua forme:
a) Facultativa (art. 209 (2), c.pr.pen.) - Procurorul poate lua orice dosar aflat īn curs de cercetare penala.
b) Cazurile de urmarire penala obligatorie (art. 209 (3), c.pr.pen.) - Sub sanctiunea nulitatii absolute, procurorul este obligat sa efectueze personal acte de urmarire penala.
Īn ipoteza īn care se dispune fie din oficiu, fie la propunere punerea īn miscare a actiunii penale īn mod obligatoriu, procurorul trebuie sa se pronunte asupra continuarii cercetarilor penale. Cercetarea penala continua fata de inculpat. Din acest moment exista urmarire penala cu actiune penala pusa īn miscare (fata de inculpat). Avem deci un proces penal legal īnceput.
Daca se dispune continuarea cercetarilor penale, atunci OCP are urmatoarele obligatii:
a) Sa-l cheme īn fata sa pe inculpat si sa-l asculte. OCP are obligatia sa-i explice drepturile procesuale, inclusiv dreptul de a face o declaratie suplimentara si de a aduce probe.
b) Sa-i atraga atentia inculpatului asupra respectarii a doua obligatii procesu-ale corelative:
- de a se prezenta la toate chemarile OUP;
- de a comunica OUP orice schimbare de domiciliu sau resedinta;
Incidente ivite īn cursul urmaririi penale
Sunt situatii care duc la o īntrerupere cu caracter temporar sau definitiv a procedurilor. Ele sunt cunoscute sub denumirea de incidente procesuale. Pot fi:
1. Schimbarea īncadrarii juridice - Atunci cānd intervin situatii sau īmpre-jurari care determina modificarea īncadrarii juridice stabilite initial de catre OUP, fie cu ocazia īnceperii urmaririi penale 434c22e , fie cu ocazia punerii īn miscare a actiunii penale.
Īncadrarea juridica determina īnsasi limitele procesului penal si competenta organului de urmarire penala.
Schimbarea īncadrarii juridice nu poate avea loc decāt dupa o procedura spe-ciala. Ea poate avea loc doar dupa punerea īn miscare a actiunii penale, pentru ca numai din acest moment procesul penal se considera īnceput. Aceasta poate fi dispusa numai de catre procuror, ea apartinānd functiei procesuale a acuzarii.
Legea nu prevede care este procedura de schimbare a īncadrarii juridice. Īn pofida acestei lacune, consideram ca ea poate opera fie la propunerea OUP, fie din oficiu (de catre procuror). Schimbarea īncadrarii juridice ar putea fi dispusa de pro-curor doar prin ordonanta, fiind aplicata procedura de punere īn miscare a actiunii penale, īn virtutea principiului simetriei.
Din momentul īn care se dispune schimbarea īncadrarii, procurorului sau OCP-ului īi revine obligatia de a comunica noua īncadrare inculpatului, īn prezenta aparatorului sau. Se īncheie un proces-verbal.
2. Extinderea cercetarilor penale
Desi legiuitorul vorbeste de extinderea cercetarilor penale, īn realitate este vorba de extinderea procesului penal. Ea are ca obiect īnsasi actiunea penala. De aceea, credem ca extinderea nu poate fi dispusa decāt de procuror si numai prin ordonanta, atunci cānd din cuprinsul actului de urmarire penala rezulta date privind savārsirea a noi fapte de catre acelasi inculpat ori participarea la fapta savārsita de inculpat a altor persoane sau a noi acte materiale care intra īn continutul aceleiasi fapte ori savārsirea de catre oricare alte persoane a unor fapte īn legatura cu fapta pentru care a fost pusa īn miscare actiunea penala.
Obiectul nu poate depasi faptele si persoanele pentru care s-a īnceput urmari-rea penala si s-a pus īn miscare actiunea penala. Urmarirea penala nu poate avea ca obiect alte fapte si alte persoane decāt cele pentru care s-a īnceput urmarirea penala si s-a pus īn miscare actiunea penala.
Extinderea este obligatorie pentru ca, īn esenta, ea este ceruta de aceleasi ratiuni care stau la baza institutiei indivizibilitatii si a situatiei de conexitate a cauzelor penale.
3. Restituirea dosarului la OCP
Priveste ipoteza īn care OCP face propuneri procurorului care supravegheaza cercetarile penale fie īn vederea stingerii urmaririi penale 434c22e , fie īn vederea trimiterii īn judecata.
Prima situatie o reprezinta aceea īn care se fac propuneri, dupa caz, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala si de īncetare a urmaririi penale 434c22e . Daca procurorul apreciaza ca urmarirea penala nu a fost efectuata cu respectarea dispozitiilor procedurale sau ca urmarirea penala este incompleta, va da rezolutie motivata prin care va dispune restituirea dosarului OCP īn vederea refacerii sau completarii cercetarii penale. Īn mod obligatoriu, procurorul va indica īn cuprinsul rezolutiei care sunt actele de cercetare penala ce trebuie refacute, acte de cercetare penala care trebuie completate, respectiv, daca mai trebuie audiate persoane ori daca trebuie efectuate un procedeu probatoriu ori daca trebuie administrata orice alta proba prin orice alt mijloc de proba īn vederea stabilirii adevarului, avānd ca efect reluarea cercetarii penale.
A doua situatie este aceea īn care OCP, finalizānd cercetarile penale si īntocmind un referat de terminare a urmaririi penale 434c22e , propune procurorului trimiterea īn judecata. Daca procurorul, primind dosarul si propunerea cuprinsa īn referat, constata ca unele acte de cercetare penala au fost īntocmite cu īncalcarea legii sau ca actele efectuate sunt incomplete, va dispune prin ordonanta restituirea īntregului dosar OCP fie īn vederea refacerii cercetarii penale, fie īn vederea completarii ei.
Ca regula de baza, īntotdeauna cānd OCP propune procurorului trimiterea īn judecata, iar acesta nu este de acord cu propunerea se va pronunta prin ordonanta, nu prin rezolutie.
Īn afara acestor cazuri de īntrerupere legea mai prevede si un al patrulea caz: suspendarea urmaririi penale 434c22e . Aceasta poate interveni daca sunt īndeplinite cumulativ doua conditii:
1) Daca inculpatul sufera de o boala grava constatata printr-o expertiza medico-legala.
2) Daca boala īl pune īn imposibilitatea de a participa la actele de urmarire penala.
Suspendarea este justificata de existenta unei obligatii procesuale principale a inculpatului: de a participa la urmarirea penala, adica de a se prezenta la toate che-marile OUP si de a lua parte la actele de urmarire penala la care participarea sa este obligatorie īn baza legii.
La baza suspendarii sta si dreptul pe care īl are un inculpat si anume, acela de a participa la toate actele de urmarire penala (si la cele la care participarea sa este facultativa īn baza legii).
Suspendarea nu poate avea o durata sine die, ea durānd, īn principiu, pāna la īnsanatosirea inculpatului. Pentru a nu se ajunge la o prelungire nejustificata este absolut necesar ca īn continutul raportului medico-legal sa fie cupinsa durata aproxi-mativa pāna la care ar putea fi justificata neparticiparea la proces a inculpatului din cauza bolii de care sufera. Daca este vorba de o boala psihica care īl face irespon-sabil, nu se va mai dispune suspendarea, ci direct scoaterea de sub urmarire penala īn temeiul art. 10, lit. e), c.pr.pen. Īn acest caz suspendarea nu se poate dispune decāt pe durata stabilirii īn cuprinsul raportului de expertiza medico-legala, urmānd ca, daca boala subzista, sa se dispuna din nou suspendarea, limita maxima fiind īnsa-natosirea inculpatului. Suspendarea se dispune de procuror, fie la propunerea OCP, fie la cererea inculpatului (personal sau prin aparator), fie din oficiu. Ea se dispune numai prin ordonanta.
Toate aceste incidente procesuale au ca efect o īntrerupere temporara a urmaririi penale 434c22e . Exista īnsa si incidente procesuale care īntrerup cursul normal al procesului cu caracter definitiv, fara ca, īn acelasi timp, sa conduca la acte ce intra īn puterea de lucru judecat, īn baza legii. Este vorba de asa-numitele solutii de neurmarire sau netrimitere īn judecata.
Desi īn practica sunt numite solutii procesuale, īn realitate ele nu sunt solutii procesuale. Procurorul nu are competenta de a solutiona o cauza penala, competenta exclusiva apartinānd jurisdictiei de judecata. Pe parcursul urmaririi penale 434c22e pot surveni anumite situatii sau īmprejurari care justifica stingerea urmaririi penale 434c22e , īmpiedicānd īnaintarea dosarului instantei de judecata. Ele au la baza principiul dupa care unicul titular al urmaririi este Ministerul Public. Īn materie penala, un dosar poate ajunge īn fata unui judecator, numai daca procurorul dispune acest lucru. Aceste cazuri de stingere a urmaririi penale 434c22e sunt prevazute expres īn art. 10, c.pr.pen. Ele conduc īn cursul urmaririi penale 434c22e la urmatoarele rezolvari:
1. Īncetarea urmaririi penale 434c22e
Se poate dispune numai de catre procuror, fie la propunerea OCP, fie din oficiu, īn cazurile prevazute īn art. 10, lit. f) - j), c.pr.pen., cu exceptia celui prevazut la lit. i), prin rezolutie sau prin ordonanta.
Regula generala este ca ori de cāte ori legea prevede expres se da ordonanta, iar atunci cānd legea nu prevede se da rezolutie.
Cu toate acestea, īn toate cazurile īn care exista inculpat procurorul trebuie sa se pronunte prin ordonanta. Īn privinta īnvinuitului, de regula, īncetarea urmaririi penale 434c22e se dispune prin rezolutie, īn timp ce īn privinta inculpatului se da īntotdeauna ordonanta de īncetare a urmaririi penale 434c22e .
Ordonanta de īncetare a urmaririi penale 434c22e este un act complex si cu forta superioara. Legea prevede ca ordonanta trebuie sa curpinda obligatoriu mentiuni referitoare la revocarea masurilor preventive si asiguratorii instituite pentru garantarea exectutarii pedepsei amenzii.
Daca īnvinuitul sau inculpatul este arestat prin īnsasi efectul īncetarii urmaririi penale 434c22e , trebuie sa se constate īncetarea de drept a masurilor preventive. Daca masurile asiguratorii se iau pentru repararea pagubei produsa prin infractiune, ele ramān valabile 30 de zile de la data comunicarii ordonantei pentru ca partea civila sa formuleze actiunea civila īn fata instantei civile.
Procurorul nu va putea dispune prin ordonanta asupra desfiintarii totale sau partiale a unui īnscris, ca modalitate de reparare a prejudiciului. Ordonanta va curpinde mentiunea referitoare la restituirea cautiunii, la confiscarea speciala īn folosul statului, la celelalte masuri de siguranta si mentiunea referitoare la cheltuielile judiciare avansate de stat pentru efectuarea urmaririi penale.
Īntotdeauna ordonanta de īncetarea a urmaririi penale 434c22e se comunica partilor procesului penal. Diferenta dintre o ordonanta si o rezolutie este ca rezolutia se comunica numai persoanei ce a facut plāngerea, īn timp ce ordonanta se comunica tuturor persoanelor interesate.
2. Scoaterea de sub urmarire penala
Este supusa acelorasi reguli ca si īncetarea urmaririi penale 434c22e . Se dispune doar de procuror fie prin rezolutie, fie prin ordonanta, cu diferenta de mai sus īn cazul intervenirii vreunei situatii prevazute īn art. 10, lit. a) - e), c.pr.pen.
Scoaterea de sub urmarire penala prezinta particularitati doar īntr-un anumit caz, si anume atunci cānd este incident art. 181, c.pen.: scoaterea de sub urmarire penala este īnsotita si de aplicarea de catre procuror a unei sanctiuni administrative.
De aceea, scoaterea de sub urmarire penala se dispune mai aproape de momentul finalizarii urmaririi penale 434c22e , dupa ce au fost administrate aproape toate probele. Scoaterea de sub urmarire penala corespunde solutiei de achitare pe care o dispune judecatorul.
3. Clasarea
Este o rezolvare pe care procurorul o poate da numai īn cazul unei urmariri penale in rem, fiind exclusa punerea īn miscare a actiunii penale, precum si īnsasi existenta unui īnvinuit.
Clasarea poate fi dispusa īn doua situatii:
a) Se constata ca urmarirea nu se datoreaza unei actiuni omenesti sau eveni-mentelor materiale.
b) Persoana īnvinuitului sau inculpatului nu este cunoscuta, din lipsa datelor necesare.
Clasarea s-ar putea dispune, de exemplu, īn temeiul īnplinirii termenului de prescriptie al raspunderii penale (art. 10, lit. g), c.pr.pen.).
Clasarea este supusa acelorasi reguli, putāndu-se dispune prin rezolutie sau ordonanta, dupa caz. Īn mod exceptional, īntr-un singur caz, procurorul poate da or-donanta de clasare, si anume atunci cānd se face propunere de trimitere īn judecata, cānd procurorul va da ordonanta de clasare, nu rezolutie. Este vorba de ipoteza īn care rechizitoriul, ca act complex, vizeaza fapte si persoane diferite, susceptibile de rezolvari diferite, caruia īi corespunde un referat de terminare a urmaririi penale 434c22e cu acelasi continut.
Daca prin referat se propune trimiterea īn judecata a unei persoane cu privire la unele fapte pentru care sunt īndeplinite conditiile clasarii (Ex: se constata ca este prezenta una din situatiile prevazute de art. 10, c.pr.pen.) si nu exista īnvinuit īn cauza īn sensul legii, adica fie urmarea nu este datorata vreunei fapte, fie persoana nu este cunoscuta, procurorul va da ordonanta de clasare. Daca cu privire la alte fapte si persoane sunt īndeplinite conditiile, va da ordonanta de īncetare a urmaririi penale 434c22e sau de scoatere de sub urmarire penala.
Īn celelalte situatii, cercetarea penala se finalizeaza cu un referat de terminare a urmaririi penale 434c22e prin care se face propunerea de trimitere īn judecata. El este precedat de prezentarea materialului de urmarire penala, care īnsemna punerea la dispozitia īnvinuitului sau inculpatului a īntregului material al dosarului cauzei. Presupune efectuarea a trei operatii succesive:
a) Explicarea dreptului de a studia īntregul dosar si de a lua cunostinta de īncadrarea juridica si de continutul probelor care stau la baza propunerii de trimitere īn judecata.
b) Obligatia de a pune la dispozitia inculpatului sau aparatorului sau īntregul dosar. Legiuitorul nu stabileste nici o limita īn timp. Trebuie oferite si explicatiile necesare pe care OUP este obligat sa le dea.
c) Obligatia de a explica īnvinuitului sau inculpatului dreptul de a face declaratii suplimentare si de a propune probe īn aparare. Īn cazul īn care īnvinuitul sau inculpatul solicita probe noi sau formuleaza alte cereri (de exemplu, schimbarea īncadrarii juridice), procurorul este obligat sa se pronunte prin ordonanta. Daca i se ia inculpatului o declaratie sau daca se admite o proba noua ulterior, se va proceda la o noua prezentare a materialului de urmarire penala. Īntreaga procedura se consemneaza īntr-un proces-verbal ce trebuie redactat dupa regulile prevazute īn art. 89-91, c.pr.pen, acesta putānd fi folosit ca mijloc de proba īn procesul penal.
Unicul criteriu de delimitare a celor doua feluri de urmarire penala īl constituie calitatea procesuala a persoanei fata de care se efectueaza. Aceasta conceptie denota īnsasi periculozitatea abstracta a faptelor ce formeaza obiectul judecatii, precum si natura si complexitatea cauzei penale, pentru ca aprecierea asupra probelor īn sistemul normelor juridice nu īncepe odata cu judecata, ci īncepe īnca din acest stadiu al procesului penal, adica din momentul īnceperii urmaririi penale 434c22e . De aceea, urmarire penala fara actiunea penala pusa īn miscare trebuie sa constituie regula. Ea rebuie sa priveasca marea majoritate a cauzelor, iar urmarirea penala cu actiunea penala cusa īn miscare trebuie sa constituie exceptia, din doua considerente:
1) Pentru ca, īn cazul urmaririi penale 434c22e cu actiunea penala pusa īn miscare, trebuie sa existe temeiuri, ceea ce presupune īnca din cursul urmaririi penale 434c22e probe serioase, ori este neobisnuit ca īn cursul urmaririi penale 434c22e sa se produca probe serioase ce presupun o judecata de fond a cauzei.
2) Īn mod obisnuit, punerea īn miscare a actiunii penale īn cursul urmaririi penale 434c22e este ceruta imperativ de luarea celei mai grave masuri procesuale: masura arestarii preventive a inculpatului, pentru ca, atunci cānd se impune arestarea unei persoane pe o durata mai mare de 5 zile pāna la 30 de zile, este necesar sa fie pusa īn miscare actiunea penala. Ea se dispune prin ordonanta īn cursul urmaririi penale 434c22e .
O alta regula este accea potrivit careia nici o persoana nu poate sta īn fata unei instantei penale decāt daca are calitatea de parte īn proces, ceea ce presupune ca persoana fata de care s-au efectuat acte de urmarire penala sa aiba calitatatea de inculpat. Aceasta īnseamna ca daca īn cursul urmaririi penale 434c22e nu a fost pusa īn miscare actiunea penala fata de un īnvinuit prin ordonanta, atunci, īn mod obligatoriu, la sfārsitul urmaririi penale 434c22e , prin rechizitoriu, procurorul trebuie sa dispuna īn prealabil punerea īn miscare a actiunii penale. De aceea, la sfārsitul urmaririi penale 434c22e , prin rechizitoriu se va dispune, daca sunt īndeplinite conditiile legale, punerea īn miscare a actiunii penale si apoi trimiterea īn judecata a inculpatului, lucru care presupune īndeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
a) Sa existe fapta;
b) Fapta sa fie prevazuta de legea penala;
c) Fapta sa fie savārsita de catre inculpat;
d) Sa fie īndeplinite conditiile raspunderii penale;
e) Sa nu fie prezent nici unul din cazurile de īmpiedicare a trimiterii īn judecata (trimiterea īn judecata este o modalitate de sustinere a īnvinuirii sau acuzarii īn procesul penal);
f) Sa se refere la fapta si persoana cu privire la care s-a īnceput urmarirea penala. Aceasta conditie este ceruta de existenta unor limite ale obiectului judecatii (art. 313, C.pr.pen.) care se rasfrāng si asupra trimiterii īn judecata. Daca se constata ca rechizitoriul priveste alte fapte sau persoane este motiv de refacere a urmaririi penale 434c22e .
Rechizitoriul īsi produce efectele din momentul īn care este īnregistrat la secretariatul parchetului. Momentul īnceperii judecatii nu coincide cu cel al primirii si īnregistrarii dosarului penal, ci cu momentul īnregistrarii rechizitoriului la secretariatul parchetului.
|
