VALORIFICAREA PROBELOR INTR-UN CAZ PRIVIND UN INCULPAT CARE A COMIS DOUA OMORURI LA UN INTERVAL MARE DE TIMP

VALORIFICAREA PROBELOR ÎNTR-UN CAZ PRIVIND UN INCULPAT CARE A COMIS DOUA OMORURI LA UN INTERVAL MARE DE TIMP

Infractiunile contra vietii au o rezonanta deosebita n special n cazul celor comise prin cruzimi, astfel nc t descoperirea operativa a autorilor este importanta at t prin prisma realizarii preventiei speciale c t si a determinarii relatiilor sociale.

Un exemplu n acest sens l constituie cazul inculpatului C.F. care a fost trimis n judecata la 17.X.1996 la Tribunalul Tulcea pentru sav rsirea unei infractiuni de omor calificat n anul 1983 si pentru complicitate la infractiunea de omor deosebit de grav, fapta comisa n luna octombrie 1995.

La data de 25.X.1995 n cursul diminetii numitul I.C. din corn. Maliuc, sat Partizani, jud. Tulcea a descoperit n apele Dunarii pe Bratul Sulina cadavrul unei persoane fara extremitatea cefalica n scurt timp, la fata locului s-a deplasat o echipa operativa în vederea efectuarii primelor cercetari.

Cu ocazia cercetarii la fata locului s-a constatat ca respectivul cadavru a apartinut unei persoane de sex masculin, mbra­cata ntr-un chilot si un maiou, av nd detasata extremitatea cefalica n conditiile n care cadavrul nu putea fi identificat datorita lipsei capului si oricaror semne particulare si fiind avuta n vedere si starea avansata de putrefactie, organele de cercetare penala trebuiau sa clarifice cu exactitate identitatea cadavrului, motive pentru care s-a recurs la prelevarea amprentei papilare a dege­tului mare de la m na dreapta, singura urma ce putea fi prelevata si prelucrata apoi cu succes.

n acest scop a fost ntocmita fisa monodactilara si n temeiul ordonantei data de procuror, Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Tulcea a procedat la efectuarea de comparatii n cartoteca monodactilara locala

Trebuie precizat ca n legatura cu identitatea cadavrului si locul unde a avut loc infractiunea s-au emis mai multe ipoteze, concretizate n planul de urmarire penala, fiind avute n veder n principal doua si anume: fie ca infractiunea s-a comis la bordul unei nave aflate n tranzit pe canalul Sulina, conditie n care aruncarea n apele Dunarii a cadavrului ar fi fost posibila undeva n apropierea localitatii mentionate si ar fi fost posibil ca acest cadavru sa apartina unui cetatean rom n sau strain, fie aruncarea n apa a cadavrului a fost facuta n aval n zona portului Tulcea sau undeva n localitatile riverane canalului navigabil mentionat.

n urma valorificarii cartotecii monodactilare, Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Tulcea a concluzionat ca impresiunea digitala a degetului mare de la m na dreapta apartin nd cadavrului cu identitate necunoscuta descoperit pe raza localitatii Partizani apartine numitului PI. din loc. Madarjac, jud. lasi. Pentru comparatie fiind descoperita si folosita fisa monodactilara a lui PI. ntocmita n Arestul I.P.J. Tulcea unde PI. a fost ncarcerat la 4.07.1991 n executarea unei pedepse privative de libertate pen­tru sav rsirea unei infractiuni de furt calificat.

Trebuie precizat ca n acest caz identificarea C.I.N. dupa fisa monodactilara a dat rezultate deosebite nsa verificarile si com­paratiile ntreprinse au presupus un volum foarte mare de munca si o perioada de timp destul de ndelungata n absenta unor mijloace de evidenta computerizata si a unei baze de date corespunzatoare.

Concluziile raportului de expertiza medico-legala dispusa de catre procuror au constat n aceea ca moartea barbatului nei-dentificat la data efectuarii necropsiei identificat ulterior ca fiind PI. s-a putut datora politraumatismului cranio-cerebral acut, cu leziuni meningo-cerebrale, posibil produse cu corp taietor-despicator.

Fiind evidentiata identitatea cadavrului si cauzele decesului pentru organele de urmarire penala s-a nascut ntrebarea fireasca: unde s-a comis infractiunea?

n functie de locul unde a fost gasit cadavrul si starea de putrefactie a acestuia s-a ajuns la concluzia ca PI. fusese decapi­tat si aruncat n apele Dunarii fie ntr-una din localitatile aflate n aval, fie de la bordul unei nave situate sau aflate n mars n aval cam cu 3-4 M m si n urma cu aproximativ 3 saptam ni.

Verificarile ntreprinse la Capitania Portului Tulcea au dat rezultate negative, PI. nefiind mbarcat pe nici o nava

n schimb, action ndu-se pentru determinarea ocupatiei lui PI. si ultimului domiciliu, notele de investigatii aveau sa releve ca PI. locuise ultima oara n Suburbia Tudor Vladimirescu aflata vis-a-vis de Portul Tulcea si unde traia n concubinaj cu numita CE. Aceste informatii obtinute de catre procuror s-au coroborat cu datele obtinute de la Serviciul Evidenta Operativa al Politiei, put ndu-se astfel stabili cu certitudine ca ultima locuinta a lui PI., fara ocupatie n acea perioada, a fost n Tudor Vladimirescu.

n continuarea cercetarii au fost audiati n calitate de martori concubina CE. si numitul CA. care au fost gasiti la ultima locuinta a lui PI., fiind relevate aspecte legate de faptul const nd n aceea ca de aproximativ o luna de zile CE. nu sesizase dis­paritia victimei, aceasta preciz nd ca PI. ar fi plecat sa munceasca n afara granitelor tarii. De asemenea, CA. a precizat ca PI. plecase la munca n Serbia dar nu a putut preciza data plecarii, timpul c nd acesta a plecat si nu a putut furniza date cu privire la obiectele ce le avea asupra sa, mbracamintea, cele doua persoane audiate amanuntit d nd practic relatii contradictorii.

Fiind audiati ca martori si vecinii lui PI. s-a ajuns la concluzia ca ntre PI. si CE. exista o stare conflictuala ce persista de mai multa vreme, totodata unii din martori nu s-au aratat deloc surprinsi de faptul ca CE. se afla n concubinaj cu CA. De la vecinii lui CE., organul de urmarire penala a aflat dupa audierea amanuntita a acestora ca de fapt si primul sot al lui CE. dis­paruse n conditii suspecte nca din 1983, cu toate ca aveau doi copii mpreuna si acesta avea un loc de munca stabil.

i.

Dupa audierea martorilor organul de urmarire penala a constatat ca CE. si CA., pe l nga faptul ca au dat declaratii contra­dictorii nu au relatat realitatea privind unele stari conflictuale, motive pentru care procurorul a procedat la reaudierea acestora, noile declaratii date de catre cei doi contrazic ndu-le pe primele. n acest moment, s-a constatat ca este posibil ca locul sav rsirii infractiunii sa fie locuinta lui CE. si ca urmare aceasta sa nu fie straina de sav rsirea infractiunii cercetate.

Av ndu-se n vedere declaratiile vadit contradictorii cu situatia de fapt stabilita de catre procuror, at t CE. c t si CA. au fost testati pe baza acordului lor cu tehnica de detentie a comportamentului simulat n cadrul Laboratorului I.P.J. Constanta, remar-c ndu-se ca n raspunsurile date cu ocazia testarii s-au creat note specifice comportamentului simulat, fiind create astfel indicii de sav rsire a infractiunii de catre CE. si CA.

Ulterior, indiciile obtinute cu ocazia biodetectiei comportamentului simulat au fost convertite n mijlocul clasic de probatiune, respectiv declaratiile nvinuitilor CE. si CA. care au recunoscut comiterea omorului a carui victima a fost P.l. declar nd ca n dupa-amiaza zilei de 13.X.1995, P.l. si CA. au consumat bauturi alcoolice, cei doi cunosc ndu-se n timpul detentiei. Sub influ­enta bauturilor alcoolice si pe fondul conflictual preexistent ntre P.l. si CE., P.l. a njunghiat-o pe CE. si a ncercat sa o loveasca în continuare, nsa datorita interventiei lui CA., P.l. a ncetat agresiunea. n jurul orelor 20,00 P.l. a adormit, mprejurare n care CE. a iesit n curtea locuintei de unde a luat un topor si apoi i-a cerut lui CA. sa-i suprime viata lui P.l. Acesta a fost de acord si deplas ndu-se n camera n care dormea P.l. n timp ce acesta era culcat n pat, i-a aplicat doua lovituri cu muchia toporului n zona temporala st nga n jurul orelor 22,00 asigur ndu-se ca P.l. a decedat, cei doi, folosind patura pe care se gasea cadavrul, l-au transportat pe P.l. afara din locuinta si cu ajutorul unui carucior au dus cadavrul la malul Dunarii, n amonte, n dreptul Portului Industrial Tulcea unde CA. a procedat la ndepartarea cu ajutorul unui topor a extremitatii cefalice dupa care a aruncat cadavrul n apele Dunarii.

ntorsi la domiciliu, CA. si CE. s-au nteles sa spuna ca P.l. ar fi plecat n Serbia si apoi au ars ntr-o geanta de voiaj toate actele lui P.I., introduc nd geanta ntr-un cuptor aflat n afara locuintei.

n aceeasi seara, cei doi au ntretinut relatii sexuale.

n cursul cercetarilor, de pe patul unde dormise victima au fost ridicate mai multe c rpe si o bluza, obiecte care ca si toporul - corp delict - au fost trimise spre expertizare Institutului Medico-Legal Mina Minovici" Bucuresti, din buletinul de analiza nr. 1839/24.01.1996 rezult nd ca urmele biologice prezente pe obiectele ridicate sunt s nge uman apartin nd grupei A, identica cu cea a victimei.

n speta, s-a procedat la reconstituirea modului n care inculpatii au sav rsit omorul deosebit de grav, fiind ncheiat proces-verbal n acest sens si efectu ndu-se fotografii judiciare.

n cursul efectuarii reconstituirii inculpatii au redat n mod amanuntit modul n care au sav rsit infractiunea. Ca mijloc tehnic, a fost folosita cu succes nregistrarea video cu ajutorul camerei Panasonic M 40, cu toate ca la acea data nregistrarile video nu constituiau mijloc de proba, reconstituirea fiind ilustrata doar pe plansa foto, desi nregistrarea video ar fi redat cu mai multa fideli­tate modul concret n care a fost sav rsita infractiunea.

n cursul efectuarii reconstituirii, procurorul a acordat atentie si indiciilor oferite de audierea martorilor, n sensul ca si primul barbat al lui CE. disparuse n conditii suspecte.

Investigatiile efectuate ulterior si legatura cu disparitia lui CGh., primul sot al lui CE. aveau sa duca la concluzia ca si aces­ta fusese ucis.

Astfel, dupa audierea martorilor care furnizasera organului de urmarire penala informatia, s-a procedat la verificarea n evi­dentele Politiei Judiciare daca cineva sesizase disparitia lui CGh., fiind ntr-adevar gasita o fisa a acestuia.

Fiind audiata CE. cu privire la disparitia lui CGh., s-a stabilit ca victima fusese mbarcat n calitate de ofiter mecanic pe un remorcher si ca din aprilie 1983 nu l mai vazuse, pretinz nd ca acesta a plecat de acasa, av nd o destinatie necunoscuta

Cercetarile au continuat prin audierea colegilor din echipajul navei pe care fusese mbarcat CGh., acestia arat nd ca CGh. ceruse permisiunea comandantului navei de a-si petrece la domiciliu ziua onomastica, respectiv 23 apr. 1983 si de la acea data nu mai fusese vazut desi nu afirmase niciodata ca ar fi dorit sa si paraseasca locul de munca

Desi la un moment dat CE. afirmase ca CGh. a fost vazut n orasul Tulcea de colegii de serviciu, acestia au negat acest fapt precum si faptul ca ar fi purtat o discutie n acest sens cu inculpata.

Verificarile ntreprinse la Capitania Portului Tulcea n scopul de a releva eventuala mbarcare pe o alta nava maritima cu care C.Ghj. sa fi parasit Portul Tulcea sau tara, au relevat faptul c de fapt CGh. era posesorul unui singur carnet de marinar pe care nu l ridicase de la nceputul lunii aprilie 1983, data la care fusese operata mbarcarea sa pe nava pe care îsi desfasura activi­tatea naintea aparitiei.

Toate aceste date obtinute n cursul cercetarilor coroborate cu disparitia n jurul datei de 23 aprilie 1983 a lui CGh.,, precum si cu declaratiile martorilor E.l. si E.At., care au aratat ca petrecusera Sf. Gheorghe" cu familia C si ca cei doi soti ramasesera acasa, CGh. afl ndu-se n stare de ebrietate, precum si cu faptul ca CGh. nu mai intrase de 12 ani n legatura cu fiicele sale, au condus la ipoteza implicarii lui CE. ntr-o infractiune de omor anterioara celei din 15.X.1995.

Testata din nou cu echipamentul Poligraf si exist nd din nou note care atestau comportamentul simulat CE. a marturisit sav rsirea unei infractiuni de omor asupra sotului sau CGh.

CE. a relevat ca n dupa-amiaza zilei de 23.04.1983 dupa ce a ramas singura cu sotul sau CGh., care pe fondul consumului

de alcool devenea violent, dupa o scurta altercatie cu acesta, a profitat de momentul n care victima a adormit pe un scaun n bucatarie, motiv pentru care folosind un conductor electric i-a legat m inile lui CGh. astfel nc t capetele neizolate ale conduc­torului sa atinga m inile victimei, dupa care celalalt capat al conductorului l-a racordat la o priza cu tensiunea de 220 V, astep­t nd c teva minute, dupa care s-a ntors n camera unde se afla victima, constat nd ca acesta era cazut la sol, fara semne vitale. Apoi CE. a transportat cadavrul ntr-o magazie. La 24.04.1983 CE. i-a precizat fratelui sau E. at. ce facuse si l-a rugat sa o ajute sa scape de cadavru. E. at. a nsotit-o p na la salupa pe care lucra C.N. si unde CE. l-a rugat pe acesta sa o ajute sa scape de cadavru. C.N. a acceptat si mpreuna cu CE. au transportat cadavrul pe plaja din extremitatea Suburbiei Tudor Vladimirescu, unde cu ajutorul unei ambarcatiuni au transportat cadavrul p na la M. m. 35 si unde, CE. a procedat cu ajutorul unei toporisti la decapitarea cadavrului, dupa care cu ajutorul unui cutit a practicat mai multe plagi ntepate n abdomenul cadavrului, arunc ndu-l apoi n apele Dunarii.

De precizat ca acest cadavru nu a mai fost gasit niciodata

n cauza a fost efectuata reconstituirea modului de sav rsire a infractiunii, fiind folosita din nou cu succes tehnica de nregistrare video din dotare.

Av ndu-se n vedere ncadrarea juridica a faptelor precum si modul de actiune al inculpatei, detasarea unor portiuni din corpul cadavrelor, mprejurarea ca aceasta dupa sav rsirea infractiunilor avea relatii sexuale cu complicii sai, au determinat efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, din raportul de expertiza A6/7975 din 20.06.1996 al I.M.L. Mina Minovici" Bucuresti, rezult nd ca Dialogul psihiatric a evidentiat amoralitate, asocialitate absenta completa a oricaror valori morale, pe care nici nu le are engramate, impulsivitate de tip agresiv complet o viata sexuala dezordonata, fara implicatii afective, morale sau materi­ale, cu aspect mai cur nd pervers, lipsa de rezonanta afectiva fata de ideea de omor, indiferentism fata de victime (a trait linistita si bine timp de 13 ani dupa comiterea primei crime) capacitate de a se apara".

Afirm ndu-se ca n nici o alta combinatie a Eu-lui dec t cea obtinuta, individul nu este at t de putin capabil sa socializeze nevoia de agresivitate, se concluzioneaza n acelasi raport ca este profilul care se nt lneste cel mai frecvent la subiectii cu reactii criminale si ca avea capacitatea psihica de apreciere critica asupra continutului si consecintelor faptelor de care este nvi­nuita

Pentru faptele de mai sus, CE. a fost trimisa n judecata sub aspectul sav rsirii infractiunilor de omor calificat si complicitate la infractiunea de omor deosebit de grav.