CAPITOLUL I

CONDENSATOARE ELECTRICE

Condensatoarele, dispozitive destinate înmagazinarii de cantitati de electricitate, sunt formate din doua armaturi conductoare separate printr-un izolant numit dielectric. Armaturile lor pot fi placi plane, suprafete curbe etc. sau sisteme de placi conductoare.

Clasificarea condensatoarelor poate fi facuta din mai multe puncte de vedere: cele mai întrebuintate clasificari sunt cele relative la forma armaturilor, la variatia valorilor capacitatilor sau referitoare la dielectricul întrebuintat.

Dupa forma armaturilor putem avea condensatoare plane, sferice, cilindrice, etc.

Din punct de vedere al variatiei valorii capacitatilor, avem:

condensatoare fixe, acelea care odata construite, nu mai dau posibilitatea practica de a varia capacitatea lor, armaturile condensatorului fiind fixe.

condensatoare variabile, acelea la care una din armaturi este mobila, capacitatea putând fi variata între orice valori cuprinse între doua limite, minima si maxima; de obicei la ele se indica valoarea maxima si în unele cazuri valoarea minima a capacitatii numita si reziduala

condensatoare ajustabile (trimeri). Sunt c 19219l1110t ondensatoare semivariabile; li se poate fixa o anumita valoare a capacitatilor, de obicei între limite destul de mici dupa care pot fi considerate fixe.

La condensatoarele fixe, ca dielectric se întrebuinteaza adesea mica în foi, hârtie impregnata, radioceramica, pelicula de polistiren sau oxidul de aluminiu.

La condensatoarele variabile se pot întrebuinta aceiasi dielectrici, însa de obicei se prefera aerul.

1.1. SIMBOLIZAREA CONDENSATOARELOR

a. b. c. d. e. f. g. h. i

fig1.

Condensatoarele electrice se reprezinta în diferite moduri corespunzatoare destinatiei lor. În fig.1 sunt redate simbolurile prin care se reprezinta condensatoarele în schemele electrice.

Fiecare simbol are semnificatia urmatoare:

a) - condensator fix în general;

b) - condensator cu capacitate variabila;

c) si d) - condensator ajustabil (trimer);

e), f) si g) - condensator electrolitic;

h) - bloc de condensatoare cu capacitate variabila;

i) - condensator de trecere.

Pentru cresterea capacitatii electrice a unui condensator, se introduce între armaturile acestuia un dielectric (material electroizolant).

Daca dielectricul are permitivitatea relativa e_r, capacitatea va creste de e_r conform relatiei:

C=e_rC₀ , în care:

C - este capacitatea condensatorului cu dielectric e_r

e - permitivitatea relativa a dielectricului

1.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR (CODUL CULORILOR)

Marcarea în codul culorilor este aplicata mai ales condensatoarelor ceramice. Citirea indicatiilor colorate pentru condensatoarele ceramice tip "disc" sau "placheta" se face începând de la terminale; pentru condensatoarele ceramice tip "tubular" citirea se face de la inelul sau banda mai groasa sau mai apropiata de extremitatea corpului condensatorului.

Codul culorilor pentru marcarea condensatoarelor

1.3. LEGAREA CONDENSATOARELOR

Condensatoarele electrice se leaga în diferite moduri dar uzual se întrebuinteaza legarea serie si legarea paralel.

C1

C1 C2

C2

a.                                     b.

Capacitatea echivalenta a doua condensatoare legate în serie este:

C_e=

Iar capacitatea lor echivalenta când sunt legate în paralel este:

C_e=C₁+C₂

Condensatoarele electrice se utilizeaza în circuite de curent continuu dar sunt mai raspândite în circuite de curent alternativ,. În curent continuu, condensatorul electric separa circuitul electric dar în curent alternativ se comporta ca o "rezistenta"ce se opune trecerii curentului. Aceasta rezistenta se numeste reactanta capacitiva (simbol X_c) si se masoara în ohmi (W). Expresia matematica a acestei marimi este:

X_c=, în care:

X_c - este reactanta capacitiva a condensatorului din circuit;

W=2f - pulsatia sau frecventa unghiulara a curentului alternativ; f - frecventa curentului alternativ;

C - capacitatea condensatorului electric.

În aplicatiile practice de electronica s-a observat ca nici un condensator nu este ideal. Acesta este însotit de pierderi de energie electrica echivalente unor rezistente electrice parazite, de acumulari de energie magnetica echivalente unor inductivitati electrice parazite sau acumulari de sarcini electrice suplimentare, corespunzatoare unor capacitati electrice parazite.

1.4. CARACTERISTICILE CONDENSATOARELOR

Caracteristicile condensatoarelor sunt urmatoarele:

C_n - capacitatea nominala a condensatorului a carui valoare se scrie sau se marcheaza în codul culorilor pe corpul condensatorului (F);

% - toleranta capacitatii nominale;

U_n - tensiunea nominala care se poate aplica în mod continuu la bornele condensatorului într-un anumit domeniu de temperatura (V);

T_n - temperatura nominala - temperatura ambianta maxima la care se poate aplica tensiunea nominala în mod permanent (⁰C);

R_iz - rezistenta de izolatie - raportul dintre tensiunea continua aplicata condensatorului si curentul ce trece prin el, masurat dupa un anumit timp si la o anumita temperatura precizata (W

I_f - curentul de fuga - curentul de inductie care trece prin condensator în regim permanent, atunci când o tensiune continua este aplicata la bornele sale (A); cu cât curentul de fuga este mai mic, cu atât mai mult se pastreaza un condensator cu sarcina electrica dupa ce a fost încarcat;

V_cc - rigiditatea dielectrica - valoarea tensiunii continue maxime pe care trebuie sa o suporte condensatorul timp de un minut fara sa apara strapungeri sau conturari (V);

tgd - tangenta unghiului de pierderi - raportul dintre puterea disipata în condensator si puterea reactiva furnizata de acesta, când i se aplica o tensiune sinusoidala de frecventa precizata (exemplu: 1kHz) la o temperatura precizata (de exemplu: 20⁰).

Acest parametru indica pierderile în dielectricul condensatorului. Din cauza acestor pierderi, curentul din condensator nu mai este defazat cu 90⁰ înaintea tensiunii aplicate; unghiul de defazare este mai mic (fig.3) si egal cu .

= 90⁰-

Între factorul de calitate Q_c si tangenta unghiului de pierderi tgd ale unui condensator, exista relatia:

Q_c=

Asupra marimii pierderilor, o influenta semnificativa a au temperatura, umiditatea si frecventa; cu cresterea acestor factori, pierderile în condensatoare cresc. Condensatoarele actuale - cu exceptia condensatoarelor electrolitice - au pierderi foarte mici; tgd 0,1)%; Q_c=100

O alta caracteristica este constanta de timp a condensatorului;

G - constanta de timp este produsul dintre rezistenta de izolatie R_iz si capacitatea nominala C_n a condensatorului (s).

Altfel exprimat, constanta de timp G reprezinta timpul - masurat în secunde - în care se încarca un condensator de capacitate nominala C_n cu 63% din tensiunea aplicata la borne. Aceasta marime se mai defineste si în alt mod: tensiunea aplicata la bornele unui condensator devine egala cu tensiunea sursei de alimentare dupa 5G de la aplicare.

Considerând schema echivalenta serie a unui condensator alimentata dintr-o sursa de tensiune electromotoare E, se determina constanta de timp G cu expresia:

G=R_izC_n, în care:

R_iz - este rezistenta de izolatie a condensatorului;

C_n - capacitatea nominala a condensatorului.

Pentru masurarea exacta a valorii capacitatii condensatoarelor, se recomanda respectarea conditiilor de lucru. Daca aceste conditii nu influenteaza valoarea capacitatii, se pot adopta si alte conditii în care sa se faca masurarea mai simplu. Totusi, în orice situatie este important sa se tina seama de urmatoarele:

prezenta în apropiere a unui aparat, mâna operatorului, corpuri metalice etc. influenteaza capacitatea unui condensator iar daca masurarea se face în apropierea pamântului, situatia se complica si mai mult; adeseori se foloseste - ca remediu - ecranarea condensatorului astfel ca ecranul sa îmbrace complet armaturile condensatorului ;

pentru eliminarea influentei firelor de conexiune se utilizeaza masurarea dubla cu si fara condensator (pentru C<10000pF); când se folosesc conectoare speciale nu mai este necesara aceasta precautie.

Pierderile condensatoarelor sunt puternic influentate de frecventa; se impune utilizarea materialelor electroizolante ca dielectric pentru condensatoare în functie de frecventa.

O categorie foarte utilizata în practica este reprezentata de condensatoarele electrolitice. Dielectricul acestor condensatoare este depus pe anozi si realizat dintr-un strat de oxid de aluminiu - pentru condensatoarele cu aluminiu - sau de pentoxid de tantal, la cele cu tantal. Celalalt electrod - catodul - consta dintr-un electrolit pastrat într-o hârtie poroasa respectiv dintr-un semiconductor obtinut din bioxid de magneziu la cele cu tantal. Stratul de oxid al condensatoarelor electrolitice polarizate are proprietati electroizolante numai când tensiunea se aplica cu plusul pe anod si cu minusul pe catod. Daca se inverseaza polaritatea, se produce oxidarea catodului printr-un proces electrochimic, condensatorul se încalzeste si apoi se distruge. Exista totusi o tensiune de polaritate inversa critica pentru care nu se oxideaza catodul. Aceasta proprietate permite folosirea condensatoarelor electrolitice la filtrarea tensiunii redresate; acestea suporta pe lânga componenta continua - care le polarizeaza normal - si o componenta alternativa.

Pentru utilizarea si în curent alternativ s-au realizat condensatoare electrolitice nepolarizate; în acest caz, ambele armaturi au aceeasi structura. În aplicatii sau în proiectari de circuite electrice, intereseaza schema electrica echivalenta a condensatorului electrolitic. Elementele de circuit din schema au urmatoarele semnificatii:

C_s - reprezinta capacitatea serie a condensatorului;

R_iz - rezistenta de izolatie a condensatorului;

R_s - rezistenta echivalenta serie care include rezistentele terminalelor, contactelor, armaturilor dielectricului si electroliticului;

L - inductivitatea condensatorului;

D - dioda prin care se reprezinta caracterul unidirectional pentru dielectric; rezistenta de izolatie a dielectricului devine zero daca se inverseaza polaritatea tensiunii aplicate.

D

R_s L

C_s

R_iZ

1.5. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE CONDENSATOARELOR

Utilizarea în tehnica a condensatoarelor este determinata de caracteristicile constructive si în primul rând de natura dielectricului. Grupate dupa acest criteriu, condensatoarele se împart în mai multe categorii.

Condensatoare cu dielectric din hârtie: se întrebuinteaza în circuite de curent continuu, radioreceptoare si televizoare pentru cuplari, decuplari, filtre, circuite de baleiaj pe orizontala, instalatii de iluminat cu lampi cu descarcari în gaze, circuite de redresare, pornirea si functionarea motoarelor asincrone monofazate, antiparazitarea micromotoarelor (bormasini, ventilatoare etc.) antiparazitarea instalatiilor de alimentare a aparaturii de radiocomunicatii, circuite de defazare pentru motoare asincrone monofazate, circuite de deflexie din televiziune.

Condensatoare cu dielectric din plastic - se utilizeaza în radioreceptoare, televizoare si aparatura industriala si de telecomunicatii, antiparazitarea autovehiculelor, automatizari, telecomunicatii, radioelectronica.

Condensatoare electrolitice cu aluminiu si tantal se folosesc în circuite de cuplare si decuplare în aparatura speciala, radioreceptoare si televizoare, circuite de filtrare ale redresoarelor pentru alimentarea aparaturii tranzistorizate, circuite de filtrare ale redresoarelor de înalta tensiune, pentru implantare.

Condensatoare ceramice se folosesc în echipamente de telecomunicatii electronice, în domeniul radiofrecventelor (au pierderi mici si stabile cu temperatura) în circuite în care se cer gabarite reduse ale componentelor.

Condensatoare cu mica - pentru ca au pierderi reduse si capacitate stabila - se folosesc în circuite de radiofrecventa, în circuite de blocare, de decuplare, de filtrare, de cuplaj etc.

Condensatoare variabile; sunt larg raspândite în constructia radioreceptoarelor, radioemitatoarelor, aparatelor de masura si control. Dielectricul la aceste condensatoare poate fi aerul, mica, pertinaxul, stiroflexul etc.

Condensatoare ajustabile (trimeri); sunt utilizate mai ales în domeniul radiotehnicii. Asupra lor se actioneaza foarte rar, cu ajutorul unei surubelnite sau chei speciale. Se folosesc mai ales pentru compensarea capacitatilor parazite sau în circuitele oscilante din etajele de radiofrecventa ale emitatoarelor de mica putere.

CAPITOLUL II

UNITĂŢI DE MĂSURĂ

Valoarea capacitatii electrice se exprima cu ajutorul urmatoarelor unitati de masura:

farad (simbol F) este capacitatea unui condensator electric care sub o tensiune de un volt între armaturile lui se încarca cu o sarcina electrica de un coulomb.

1farad= sau 1F=

În sistemul International SI este unitate derivata.

Submultiplii farad-ului sunt:

milifarad (simbol mF); este egal cu 10^-3F,

1mF=10^-3F;

- microfarad (simbol mF); este egal cu 10^-6F,

1mF=10^-6F;

nanofarad (simbol nF); este egal cu 10^-9,

1nF=10^-9F;

picofarad (simbol pF); este egal cu 10^-12F.

2.1.MIJLOACE DE MĂSURAT ALE CAPACITĂŢILOR ELECTRICE

Capacitatea condensatoarelor electrice se masoara - ca si inductivitatile electrice - cu diverse mijloace si aparate de masurat.

2.1.1. CONDENSATOARE ETALON

Se întrebuinteaza la verificarea instrumentelor de masurat, la compararea lor cu condensatoare a caror capacitate trebuie determinata.

Capacitatea condensatoarelor etalon trebuie sa prezinte o buna stabilitate la variatii de temperatura si de frecventa. Pentru eliminarea acestor influente nedorite se adopta diferite solutii constructive (dielectrici de calitate, ecranarea condensatoarelor etalon etc.).

Din punct de vedere al dielectricului întrebuintat, condensatoarele etalon sunt cu dielectric gazos si dielectric solid. Stabilitatea acestora în timp este determinata de deformarile armaturilor, pieselor de sustinere etc. sau de schimbarea compozitiei si proprietatilor gazului dielectric precum si de alterarea suprafetelor armaturilor metalice.

La condensatoarele neînchise etans, cu dielectric aer, o influenta nefavorabila asupra modificarii capacitatii o are aerul. Pentru alti dielectrici gazosi, condensatoarele etalon se ermetizeaza si se pastreaza în încaperi fara variatii de temperatura. Cele mai bune condensatoare etalon cu dielectric gazos sunt realizate din aliaje care nu se dilata - invar - închise etans si umplute cu azot uscat. Precizia condensatoarelor etalon cu dielectric este ridicata, variind cu frecventa, temperatura si în timp prin procesul de îmbatrânire.

Condensatoarele etalon cu dielectric solid sunt caracterizate printr-o stabilitate ridicata, variatia redusa în functie de temperatura si a unghiului de pierderi în functie de frecventa. Daca sunt neetanse, se observa o influenta mare a umiditatii asupra capacitatii condensatorului care se constata dupa doua zile sau saptamâni. Ca materiale dielectrice se întrebuinteaza mica, polistiren plasticizat (stiroflex), cuart topit. De exemplu, condensatoarele cu dielectric constituit din cuart topit prezinta valori de la 10pF la 100pF si o stabilitate anuala de 10⁶.10^-7. Din acest motiv se întrebuinteaza ca etaloane de mare precizie în laboratoare de metrologie.

O atentie deosebita trebuie acordata constructiei condensatoarelor etalon pentru frecvente înalte. Aceste condensatoare etalon trebuie sa nu prezinte inductante parazite iar conectarea lor în circuit trebuie facuta cu multa grija pentru înlaturarea capacitatilor parazite. Se foloseste în acest scop un conector coaxial de precizie cu capacitate parazita foarte mica.

2.1.2. CUTII DE CAPACITĂŢI

Sunt realizate din serii de capacitati cu valoare mica dispuse decadal. Combinatia de valori se realizeaza prin intermediul unor comutatoare cu zece pozitii.

Dielectricul condensatoarelor din cutie este constituit din mica iar armaturile din argint depus pe placutele de mica.

Laboratorul de metrologie utilizeaza o cutie decadica de capacitati produsa de firma GenRad din S.U.A. Domeniul de masura este cuprins de la 1,11111mF. Prezinta o stabilitate anuala de (0,01%+0,1pF). Se întrebuinteaza într-un domeniu de frecvente de la 0 la 1MHz. Are sase decade cu urmatorii pasi: 1, 10, 100, 1000pF si 0,01; 0,1mF.

2.1.3. FARADMETRUL

Este aparat electric de tip logometric asemanator megaohmmetrului. Aparatul indicator de tip logometric este alcatuit din doua bobine cu miezurile mobile fixate pe acelasi ax cu acul indicator; în serie cu o bobina se monteaza un condensator etalon iar pe aparat se afla bornele pentru conectarea în serie cu cealalta bobina a condensatorului de capacitate necunoscuta.

Unghiul de deviatie a al echipajului mobil este functie de raportul curentilor din bobine I₁ si I₂.

Dar:

I₁=UC_xw si I₂=UC₀w în care:

U - este tensiunea alternativa a sursei de alimentare;

w - pulsatia tensiunii alternative;

C₀ - capacitatea condensatorului etalon;

C_x - capacitatea condensatorului necunoscut.

Rezulta: a w sau

a=f(C_x)

Aparatul are scara gradata în microfarazi (mF).

2.1.4. CAPACIMETRU

Este alimentat dintr-o sursa G₁ de joasa frecventa (50.120Hz) care genereaza o tensiune în dinti de fierastrau. Aceasta tensiune se aplica condensatorului de masurat C_x la bornele inversoare ale unui amplificator operational cu montaj derivativ. Tensiunea u₀ de la iesirea aparatului - de forma dreptunghiulara - are amplitudinea proportionala cu C_x si cu suma pantelor de crestere m₁ si descrestere m₂ a tensiunii în dinti de ferastrau:

u₀=(m₁+m₂)RC_x=KC_x

Tensiunea u₀ se pastreaza pe condensatoarele C₁ si C₂ fiind transmisa prin întrerupatoarele 1 si 2 constituite din tranzistoare cu efect de câmp, comandate sincron de semnalul furnizat de sursa de alimentare. Cu ajutorul acestui instrument se pot masura capacitati de la 0,01pF la 200mF cu o precizie de 0,1 la 1%.

2.1.5. PUNŢI ELECTRICE

Cu ajutorul acestora se masoara capacitatile electrice; sunt punti alimentate în curent alternativ.

Indicatorul de nul este de asemenea pentru curent alternativ.

Puntea Sauty este întrebuintata pentru masurarea capacitatilor condensatoarelor cu pierderi mici în dielectric.

Condensatorul de masurat se echivaleaza cu o capacitate C_x - fara pierderi - în serie cu o rezistenta R_x echivalenta pierderilor iar condensatorul etalon C₀ - fara pierderi - se înseriaza cu o rezistenta de precizie variabila, R₀.

Pentru echilibrarea puntii se variaza rezistenta R₀ si capacitatea C₀ dupa ce s-a fixat în prealabil un anumit raport

La echilibrare, se obtin valorile capacitatii C_x si a rezistentei R_x:

C_x= si R_x=

Tot pentru masurarea capacitatilor electrice ale condensatoarelor se folosesc si puntile prezentate în continuare.

Puntea Wien se recomanda a se utiliza atunci când se masoara capacitati ale condensatoarelor ce pierderi mijlocii în dielectric.

Puntea Schering se foloseste la masurarea capacitatii si unghiului de pierderi al condensatoarelor de înalta tensiune, a cablurilor, izolatoarelor, a înfasurarilor de înalta tensiune ale transformatoarelor, în acest scop, puntea se alimenteaza la o sursa de înalta tensiune.

Puntea lucreaza cu frecvente industriale, audio sau radio.

Puntea Nernst se foloseste la masurarea capacitatii condensatoarelor cu pierderi mari în dielectric care se poate echivala printr-o capacitate C_x (fara pierderi) în paralel cu o rezistenta R_x echivalenta pierderilor.

Puntea pentru masurarea capacitatii condensatoarelor electrolitice. Puntea se alimenteaza de la o sursa de curent alternativ G, la frecventa de 50Hz însotita de o componenta continua, furnizata de sursa E (sursa de polarizare).

Rolul condensatorului C este de a permite trecerea curentului alternativ, evitându-se astfel trecerea acestuia prin sursa de polarizare.

CAPITOLUL III

CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR

3.1. CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR PLAN

Cel mai simplu tip de condensator plan este acela format din doua placi plane, conductoare si paralele, separate între ele printr-un dielectric omogen.

Capacitatea unui astfel de condensator se calculeaza cu relatia:

C= (reg. rat.) în care:

S reprezinta suprafata unei placi;

d distanta dintre ele;

Daca S se masoara în m², iar d în m, capacitatea C rezulta în farazi. În practica se prefera calculul cu formula ce rezulta din relatia:

C=8,84e_r10 (pF)

În aceasta relatie, S se va lua în cm², iar d în cm. Daca condensatorul plan este format din n placi paralele (pentru obtinerea de capacitati mai mari), membrul drept al relatiilor de mai sus se va multiplica cu n-1. Relatiile de mai sus neglijeaza scaparile de linii de câmp electric de la marginile armaturilor de aceea ele dau capacitati ceva mai mici decât cele reale.

3.2. CAPACITATEA ELECTRICĂ A UNUI CONDENSATOR SFERIC

Un astfel de condensator este format din doua sfere conductoare, izolate între ele, sferele reprezentând armaturile condensatorului. Se poate demonstra ca pentru calculul acestui condensator se poate întrebuinta relatia:

C=0,5556(pF) d₁ si d₂ în cm.

3.3. CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR CILINDRIC CONCENTRIC

Un condensator cilindric concentric este alcatuit din doi cilindri conductori coaxiali, ce formeaza armaturile, separati între ei printr-un dielectric .

Presupunând un astfel de condensator ca fiind foarte lung, capacitatea sa pe metrul de lungime se calculeaza cu relatia de mai jos, în ipoteza ca diametrul sau este neglijabil fata de lungimea sa:

C=(F m) (reg. rat.)

Transformând aceasta relatie, se ajunge la formulele practice:

C=(mF km)

C=(pF m)

În ultima relatie nefacându-se apel la logaritmul natural al raportului dintre diametrul exterior D si cel interior d ai condensatorului, ci la logaritmul zecimal.

Formulele de mai sus sunt utile la calculul capacitatii cablurilor coaxiale folosite în înalta frecventa.

MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

Principalele masuri de protectie a muncii sunt:

- asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin:

- amplasarea cablurilor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente electrice, la o înaltime inaccesibila pentru om;

- izolarea electrica a conductoarelor;

- folosirea carcaselor de protectie legate la pamânt;

Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24 si 36 V) pentru sculele electrice portative. La utilizarea uneltelor portative alimentate electric, sunt obligatorii:

- verificarea atenta a uneltei, a izolatiei si a fixarii sculei înainte de începerea lucrului;

- evitarea rasucirii sau a încolacirii cablului de alimentare în timpul mutarii uneltei dintr-un loc de munca în altul, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;

- menajarea cablului de legatura în timpul mutarii uneltei dintr-un loc de munca în altul, pentru a nu fi solicitat prin întindere sau rasucire;

- evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si în locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin îngropare, acoperire cu scânduri sau suspendare;

- interzicerea repararii sau remedierii defectelor în timpul functionarii motorului sau lasarea fara supravegherea a uneltei conectate la reteaua electrica.

Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare.

Mijloacele principale de protectie constau în: clesti izolati si scule cu mânere izolate.

Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manusi, cizme, halat, salopeta), covorase de cauciuc, platforme electroizolante.

Deconectarea automata în cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase.

Separarea de protectie care se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie.

Izolarea suplimentara de protectie care consta în executarea unei izolari suplimentare fata de izolarea obisnuita de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice si electrice impuse izolarii de lucru.

Protectia prin legarea la pamânt este folosita pentru asigurarea personalului contra electrocutarii prin atingerea echipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolatie. Elementele care se leaga la pamânt sunt urmatoarele: carcasele si postamentele utilajelor, masinilor si ale aparatelor electrice, carcasele tablourilor de distributie si ale tablourilor de comanda, scheletelor metalice care sustin instalatiile electrice etc.

Protectia prin legarea la nul se realizeaza prin construirea unei retele generale de protectie care însoteste în permanenta reteaua de alimentare cu energie electrica a utilajelor.

Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc secundar de protectie si consta si în efectuarea unor legaturi, prin conductoare, în toate partile metalice ale diverselor instalatii si ale constructiilor, care în mod accidental ar putea intra sub tensiune si ar fi atinse de catre o persoana care trece prin acel loc.

BIBLIOGRAFIE

- Radoi C-tin., Svasta P., Lazarescu V., Stoichescu D., Lita I.,

"Aparate, echipamente si instalatii de electronica industriala. Automatizari". Manual pentru liceele industriale si scoli profesionale", Bucuresti 1999.

- Calin Sergiu G. - "Aparate si echipamente electrice", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1986.

- Ciobanu M., Carcu T., sa. - "Instalatii electrice. Manual de utilizare", Editura Tehnica, Bucuresti 1975.

- http\\:www.actrus.ro

- http\\:www.google.com

- R. Dobrea, C. Nitu - "Aparate si metode de masurat si control".