CAPITOLUL I

CONDENSATOARE ELECTRICE

Condensatoarele, dispozitive destinate īnmagazinarii de cantitati de electricitate, sunt formate din doua armaturi conductoare separate printr-un izolant numit dielectric. Armaturile lor pot fi placi plane, suprafete curbe etc. sau sisteme de placi conductoare.

Clasificarea condensatoarelor poate fi facuta din mai multe puncte de vedere: cele mai īntrebuintate clasificari sunt cele relative la forma armaturilor, la variatia valorilor capacitatilor sau referitoare la dielectricul īntrebuintat.

Dupa forma armaturilor putem avea condensatoare plane, sferice, cilindrice, etc.

Din punct de vedere al variatiei valorii capacitatilor, avem:

condensatoare fixe, acelea care odata construite, nu mai dau posibilitatea practica de a varia capacitatea lor, armaturile condensatorului fiind fixe.

condensatoare variabile, acelea la care una din armaturi este mobila, capacitatea putānd fi variata īntre orice valori cuprinse īntre doua limite, minima si maxima; de obicei la ele se indica valoarea maxima si īn unele cazuri valoarea minima a capacitatii numita si reziduala

condensatoare ajustabile (trimeri). Sunt c 19219l1110t ondensatoare semivariabile; li se poate fixa o anumita valoare a capacitatilor, de obicei īntre limite destul de mici dupa care pot fi considerate fixe.

La condensatoarele fixe, ca dielectric se īntrebuinteaza adesea mica īn foi, hārtie impregnata, radioceramica, pelicula de polistiren sau oxidul de aluminiu.

La condensatoarele variabile se pot īntrebuinta aceiasi dielectrici, īnsa de obicei se prefera aerul.

1.1. SIMBOLIZAREA CONDENSATOARELOR

a. b. c. d. e. f. g. h. i

fig1.

Condensatoarele electrice se reprezinta īn diferite moduri corespunzatoare destinatiei lor. Īn fig.1 sunt redate simbolurile prin care se reprezinta condensatoarele īn schemele electrice.

Fiecare simbol are semnificatia urmatoare:

a) - condensator fix īn general;

b) - condensator cu capacitate variabila;

c) si d) - condensator ajustabil (trimer);

e), f) si g) - condensator electrolitic;

h) - bloc de condensatoare cu capacitate variabila;

i) - condensator de trecere.

Pentru cresterea capacitatii electrice a unui condensator, se introduce īntre armaturile acestuia un dielectric (material electroizolant).

Daca dielectricul are permitivitatea relativa e_r, capacitatea va creste de e_r conform relatiei:

C=e_rC₀ , īn care:

C - este capacitatea condensatorului cu dielectric e_r

e - permitivitatea relativa a dielectricului

1.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR (CODUL CULORILOR)

Marcarea īn codul culorilor este aplicata mai ales condensatoarelor ceramice. Citirea indicatiilor colorate pentru condensatoarele ceramice tip "disc" sau "placheta" se face īncepānd de la terminale; pentru condensatoarele ceramice tip "tubular" citirea se face de la inelul sau banda mai groasa sau mai apropiata de extremitatea corpului condensatorului.

Codul culorilor pentru marcarea condensatoarelor

1.3. LEGAREA CONDENSATOARELOR

Condensatoarele electrice se leaga īn diferite moduri dar uzual se īntrebuinteaza legarea serie si legarea paralel.

C1

C1 C2

C2

a.                                     b.

Capacitatea echivalenta a doua condensatoare legate īn serie este:

C_e=

Iar capacitatea lor echivalenta cānd sunt legate īn paralel este:

C_e=C₁+C₂

Condensatoarele electrice se utilizeaza īn circuite de curent continuu dar sunt mai raspāndite īn circuite de curent alternativ,. Īn curent continuu, condensatorul electric separa circuitul electric dar īn curent alternativ se comporta ca o "rezistenta"ce se opune trecerii curentului. Aceasta rezistenta se numeste reactanta capacitiva (simbol X_c) si se masoara īn ohmi (W). Expresia matematica a acestei marimi este:

X_c=, īn care:

X_c - este reactanta capacitiva a condensatorului din circuit;

W=2f - pulsatia sau frecventa unghiulara a curentului alternativ; f - frecventa curentului alternativ;

C - capacitatea condensatorului electric.

Īn aplicatiile practice de electronica s-a observat ca nici un condensator nu este ideal. Acesta este īnsotit de pierderi de energie electrica echivalente unor rezistente electrice parazite, de acumulari de energie magnetica echivalente unor inductivitati electrice parazite sau acumulari de sarcini electrice suplimentare, corespunzatoare unor capacitati electrice parazite.

1.4. CARACTERISTICILE CONDENSATOARELOR

Caracteristicile condensatoarelor sunt urmatoarele:

C_n - capacitatea nominala a condensatorului a carui valoare se scrie sau se marcheaza īn codul culorilor pe corpul condensatorului (F);

% - toleranta capacitatii nominale;

U_n - tensiunea nominala care se poate aplica īn mod continuu la bornele condensatorului īntr-un anumit domeniu de temperatura (V);

T_n - temperatura nominala - temperatura ambianta maxima la care se poate aplica tensiunea nominala īn mod permanent (⁰C);

R_iz - rezistenta de izolatie - raportul dintre tensiunea continua aplicata condensatorului si curentul ce trece prin el, masurat dupa un anumit timp si la o anumita temperatura precizata (W

I_f - curentul de fuga - curentul de inductie care trece prin condensator īn regim permanent, atunci cānd o tensiune continua este aplicata la bornele sale (A); cu cāt curentul de fuga este mai mic, cu atāt mai mult se pastreaza un condensator cu sarcina electrica dupa ce a fost īncarcat;

V_cc - rigiditatea dielectrica - valoarea tensiunii continue maxime pe care trebuie sa o suporte condensatorul timp de un minut fara sa apara strapungeri sau conturari (V);

tgd - tangenta unghiului de pierderi - raportul dintre puterea disipata īn condensator si puterea reactiva furnizata de acesta, cānd i se aplica o tensiune sinusoidala de frecventa precizata (exemplu: 1kHz) la o temperatura precizata (de exemplu: 20⁰).

Acest parametru indica pierderile īn dielectricul condensatorului. Din cauza acestor pierderi, curentul din condensator nu mai este defazat cu 90⁰ īnaintea tensiunii aplicate; unghiul de defazare este mai mic (fig.3) si egal cu .

= 90⁰-

Īntre factorul de calitate Q_c si tangenta unghiului de pierderi tgd ale unui condensator, exista relatia:

Q_c=

Asupra marimii pierderilor, o influenta semnificativa a au temperatura, umiditatea si frecventa; cu cresterea acestor factori, pierderile īn condensatoare cresc. Condensatoarele actuale - cu exceptia condensatoarelor electrolitice - au pierderi foarte mici; tgd 0,1)%; Q_c=100

O alta caracteristica este constanta de timp a condensatorului;

G - constanta de timp este produsul dintre rezistenta de izolatie R_iz si capacitatea nominala C_n a condensatorului (s).

Altfel exprimat, constanta de timp G reprezinta timpul - masurat īn secunde - īn care se īncarca un condensator de capacitate nominala C_n cu 63% din tensiunea aplicata la borne. Aceasta marime se mai defineste si īn alt mod: tensiunea aplicata la bornele unui condensator devine egala cu tensiunea sursei de alimentare dupa 5G de la aplicare.

Considerānd schema echivalenta serie a unui condensator alimentata dintr-o sursa de tensiune electromotoare E, se determina constanta de timp G cu expresia:

G=R_izC_n, īn care:

R_iz - este rezistenta de izolatie a condensatorului;

C_n - capacitatea nominala a condensatorului.

Pentru masurarea exacta a valorii capacitatii condensatoarelor, se recomanda respectarea conditiilor de lucru. Daca aceste conditii nu influenteaza valoarea capacitatii, se pot adopta si alte conditii īn care sa se faca masurarea mai simplu. Totusi, īn orice situatie este important sa se tina seama de urmatoarele:

prezenta īn apropiere a unui aparat, māna operatorului, corpuri metalice etc. influenteaza capacitatea unui condensator iar daca masurarea se face īn apropierea pamāntului, situatia se complica si mai mult; adeseori se foloseste - ca remediu - ecranarea condensatorului astfel ca ecranul sa īmbrace complet armaturile condensatorului ;

pentru eliminarea influentei firelor de conexiune se utilizeaza masurarea dubla cu si fara condensator (pentru C<10000pF); cānd se folosesc conectoare speciale nu mai este necesara aceasta precautie.

Pierderile condensatoarelor sunt puternic influentate de frecventa; se impune utilizarea materialelor electroizolante ca dielectric pentru condensatoare īn functie de frecventa.

O categorie foarte utilizata īn practica este reprezentata de condensatoarele electrolitice. Dielectricul acestor condensatoare este depus pe anozi si realizat dintr-un strat de oxid de aluminiu - pentru condensatoarele cu aluminiu - sau de pentoxid de tantal, la cele cu tantal. Celalalt electrod - catodul - consta dintr-un electrolit pastrat īntr-o hārtie poroasa respectiv dintr-un semiconductor obtinut din bioxid de magneziu la cele cu tantal. Stratul de oxid al condensatoarelor electrolitice polarizate are proprietati electroizolante numai cānd tensiunea se aplica cu plusul pe anod si cu minusul pe catod. Daca se inverseaza polaritatea, se produce oxidarea catodului printr-un proces electrochimic, condensatorul se īncalzeste si apoi se distruge. Exista totusi o tensiune de polaritate inversa critica pentru care nu se oxideaza catodul. Aceasta proprietate permite folosirea condensatoarelor electrolitice la filtrarea tensiunii redresate; acestea suporta pe lānga componenta continua - care le polarizeaza normal - si o componenta alternativa.

Pentru utilizarea si īn curent alternativ s-au realizat condensatoare electrolitice nepolarizate; īn acest caz, ambele armaturi au aceeasi structura. Īn aplicatii sau īn proiectari de circuite electrice, intereseaza schema electrica echivalenta a condensatorului electrolitic. Elementele de circuit din schema au urmatoarele semnificatii:

C_s - reprezinta capacitatea serie a condensatorului;

R_iz - rezistenta de izolatie a condensatorului;

R_s - rezistenta echivalenta serie care include rezistentele terminalelor, contactelor, armaturilor dielectricului si electroliticului;

L - inductivitatea condensatorului;

D - dioda prin care se reprezinta caracterul unidirectional pentru dielectric; rezistenta de izolatie a dielectricului devine zero daca se inverseaza polaritatea tensiunii aplicate.

D

R_s L

C_s

R_iZ

1.5. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE CONDENSATOARELOR

Utilizarea īn tehnica a condensatoarelor este determinata de caracteristicile constructive si īn primul rānd de natura dielectricului. Grupate dupa acest criteriu, condensatoarele se īmpart īn mai multe categorii.

Condensatoare cu dielectric din hārtie: se īntrebuinteaza īn circuite de curent continuu, radioreceptoare si televizoare pentru cuplari, decuplari, filtre, circuite de baleiaj pe orizontala, instalatii de iluminat cu lampi cu descarcari īn gaze, circuite de redresare, pornirea si functionarea motoarelor asincrone monofazate, antiparazitarea micromotoarelor (bormasini, ventilatoare etc.) antiparazitarea instalatiilor de alimentare a aparaturii de radiocomunicatii, circuite de defazare pentru motoare asincrone monofazate, circuite de deflexie din televiziune.

Condensatoare cu dielectric din plastic - se utilizeaza īn radioreceptoare, televizoare si aparatura industriala si de telecomunicatii, antiparazitarea autovehiculelor, automatizari, telecomunicatii, radioelectronica.

Condensatoare electrolitice cu aluminiu si tantal se folosesc īn circuite de cuplare si decuplare īn aparatura speciala, radioreceptoare si televizoare, circuite de filtrare ale redresoarelor pentru alimentarea aparaturii tranzistorizate, circuite de filtrare ale redresoarelor de īnalta tensiune, pentru implantare.

Condensatoare ceramice se folosesc īn echipamente de telecomunicatii electronice, īn domeniul radiofrecventelor (au pierderi mici si stabile cu temperatura) īn circuite īn care se cer gabarite reduse ale componentelor.

Condensatoare cu mica - pentru ca au pierderi reduse si capacitate stabila - se folosesc īn circuite de radiofrecventa, īn circuite de blocare, de decuplare, de filtrare, de cuplaj etc.

Condensatoare variabile; sunt larg raspāndite īn constructia radioreceptoarelor, radioemitatoarelor, aparatelor de masura si control. Dielectricul la aceste condensatoare poate fi aerul, mica, pertinaxul, stiroflexul etc.

Condensatoare ajustabile (trimeri); sunt utilizate mai ales īn domeniul radiotehnicii. Asupra lor se actioneaza foarte rar, cu ajutorul unei surubelnite sau chei speciale. Se folosesc mai ales pentru compensarea capacitatilor parazite sau īn circuitele oscilante din etajele de radiofrecventa ale emitatoarelor de mica putere.

CAPITOLUL II

UNITĂŢI DE MĂSURĂ

Valoarea capacitatii electrice se exprima cu ajutorul urmatoarelor unitati de masura:

farad (simbol F) este capacitatea unui condensator electric care sub o tensiune de un volt īntre armaturile lui se īncarca cu o sarcina electrica de un coulomb.

1farad= sau 1F=

Īn sistemul International SI este unitate derivata.

Submultiplii farad-ului sunt:

milifarad (simbol mF); este egal cu 10^-3F,

1mF=10^-3F;

- microfarad (simbol mF); este egal cu 10^-6F,

1mF=10^-6F;

nanofarad (simbol nF); este egal cu 10^-9,

1nF=10^-9F;

picofarad (simbol pF); este egal cu 10^-12F.

2.1.MIJLOACE DE MĂSURAT ALE CAPACITĂŢILOR ELECTRICE

Capacitatea condensatoarelor electrice se masoara - ca si inductivitatile electrice - cu diverse mijloace si aparate de masurat.

2.1.1. CONDENSATOARE ETALON

Se īntrebuinteaza la verificarea instrumentelor de masurat, la compararea lor cu condensatoare a caror capacitate trebuie determinata.

Capacitatea condensatoarelor etalon trebuie sa prezinte o buna stabilitate la variatii de temperatura si de frecventa. Pentru eliminarea acestor influente nedorite se adopta diferite solutii constructive (dielectrici de calitate, ecranarea condensatoarelor etalon etc.).

Din punct de vedere al dielectricului īntrebuintat, condensatoarele etalon sunt cu dielectric gazos si dielectric solid. Stabilitatea acestora īn timp este determinata de deformarile armaturilor, pieselor de sustinere etc. sau de schimbarea compozitiei si proprietatilor gazului dielectric precum si de alterarea suprafetelor armaturilor metalice.

La condensatoarele neīnchise etans, cu dielectric aer, o influenta nefavorabila asupra modificarii capacitatii o are aerul. Pentru alti dielectrici gazosi, condensatoarele etalon se ermetizeaza si se pastreaza īn īncaperi fara variatii de temperatura. Cele mai bune condensatoare etalon cu dielectric gazos sunt realizate din aliaje care nu se dilata - invar - īnchise etans si umplute cu azot uscat. Precizia condensatoarelor etalon cu dielectric este ridicata, variind cu frecventa, temperatura si īn timp prin procesul de īmbatrānire.

Condensatoarele etalon cu dielectric solid sunt caracterizate printr-o stabilitate ridicata, variatia redusa īn functie de temperatura si a unghiului de pierderi īn functie de frecventa. Daca sunt neetanse, se observa o influenta mare a umiditatii asupra capacitatii condensatorului care se constata dupa doua zile sau saptamāni. Ca materiale dielectrice se īntrebuinteaza mica, polistiren plasticizat (stiroflex), cuart topit. De exemplu, condensatoarele cu dielectric constituit din cuart topit prezinta valori de la 10pF la 100pF si o stabilitate anuala de 10⁶.10^-7. Din acest motiv se īntrebuinteaza ca etaloane de mare precizie īn laboratoare de metrologie.

O atentie deosebita trebuie acordata constructiei condensatoarelor etalon pentru frecvente īnalte. Aceste condensatoare etalon trebuie sa nu prezinte inductante parazite iar conectarea lor īn circuit trebuie facuta cu multa grija pentru īnlaturarea capacitatilor parazite. Se foloseste īn acest scop un conector coaxial de precizie cu capacitate parazita foarte mica.

2.1.2. CUTII DE CAPACITĂŢI

Sunt realizate din serii de capacitati cu valoare mica dispuse decadal. Combinatia de valori se realizeaza prin intermediul unor comutatoare cu zece pozitii.

Dielectricul condensatoarelor din cutie este constituit din mica iar armaturile din argint depus pe placutele de mica.

Laboratorul de metrologie utilizeaza o cutie decadica de capacitati produsa de firma GenRad din S.U.A. Domeniul de masura este cuprins de la 1,11111mF. Prezinta o stabilitate anuala de (0,01%+0,1pF). Se īntrebuinteaza īntr-un domeniu de frecvente de la 0 la 1MHz. Are sase decade cu urmatorii pasi: 1, 10, 100, 1000pF si 0,01; 0,1mF.

2.1.3. FARADMETRUL

Este aparat electric de tip logometric asemanator megaohmmetrului. Aparatul indicator de tip logometric este alcatuit din doua bobine cu miezurile mobile fixate pe acelasi ax cu acul indicator; īn serie cu o bobina se monteaza un condensator etalon iar pe aparat se afla bornele pentru conectarea īn serie cu cealalta bobina a condensatorului de capacitate necunoscuta.

Unghiul de deviatie a al echipajului mobil este functie de raportul curentilor din bobine I₁ si I₂.

Dar:

I₁=UC_xw si I₂=UC₀w īn care:

U - este tensiunea alternativa a sursei de alimentare;

w - pulsatia tensiunii alternative;

C₀ - capacitatea condensatorului etalon;

C_x - capacitatea condensatorului necunoscut.

Rezulta: a w sau

a=f(C_x)

Aparatul are scara gradata īn microfarazi (mF).

2.1.4. CAPACIMETRU

Este alimentat dintr-o sursa G₁ de joasa frecventa (50.120Hz) care genereaza o tensiune īn dinti de fierastrau. Aceasta tensiune se aplica condensatorului de masurat C_x la bornele inversoare ale unui amplificator operational cu montaj derivativ. Tensiunea u₀ de la iesirea aparatului - de forma dreptunghiulara - are amplitudinea proportionala cu C_x si cu suma pantelor de crestere m₁ si descrestere m₂ a tensiunii īn dinti de ferastrau:

u₀=(m₁+m₂)RC_x=KC_x

Tensiunea u₀ se pastreaza pe condensatoarele C₁ si C₂ fiind transmisa prin īntrerupatoarele 1 si 2 constituite din tranzistoare cu efect de cāmp, comandate sincron de semnalul furnizat de sursa de alimentare. Cu ajutorul acestui instrument se pot masura capacitati de la 0,01pF la 200mF cu o precizie de 0,1 la 1%.

2.1.5. PUNŢI ELECTRICE

Cu ajutorul acestora se masoara capacitatile electrice; sunt punti alimentate īn curent alternativ.

Indicatorul de nul este de asemenea pentru curent alternativ.

Puntea Sauty este īntrebuintata pentru masurarea capacitatilor condensatoarelor cu pierderi mici īn dielectric.

Condensatorul de masurat se echivaleaza cu o capacitate C_x - fara pierderi - īn serie cu o rezistenta R_x echivalenta pierderilor iar condensatorul etalon C₀ - fara pierderi - se īnseriaza cu o rezistenta de precizie variabila, R₀.

Pentru echilibrarea puntii se variaza rezistenta R₀ si capacitatea C₀ dupa ce s-a fixat īn prealabil un anumit raport

La echilibrare, se obtin valorile capacitatii C_x si a rezistentei R_x:

C_x= si R_x=

Tot pentru masurarea capacitatilor electrice ale condensatoarelor se folosesc si puntile prezentate īn continuare.

Puntea Wien se recomanda a se utiliza atunci cānd se masoara capacitati ale condensatoarelor ce pierderi mijlocii īn dielectric.

Puntea Schering se foloseste la masurarea capacitatii si unghiului de pierderi al condensatoarelor de īnalta tensiune, a cablurilor, izolatoarelor, a īnfasurarilor de īnalta tensiune ale transformatoarelor, īn acest scop, puntea se alimenteaza la o sursa de īnalta tensiune.

Puntea lucreaza cu frecvente industriale, audio sau radio.

Puntea Nernst se foloseste la masurarea capacitatii condensatoarelor cu pierderi mari īn dielectric care se poate echivala printr-o capacitate C_x (fara pierderi) īn paralel cu o rezistenta R_x echivalenta pierderilor.

Puntea pentru masurarea capacitatii condensatoarelor electrolitice. Puntea se alimenteaza de la o sursa de curent alternativ G, la frecventa de 50Hz īnsotita de o componenta continua, furnizata de sursa E (sursa de polarizare).

Rolul condensatorului C este de a permite trecerea curentului alternativ, evitāndu-se astfel trecerea acestuia prin sursa de polarizare.

CAPITOLUL III

CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR

3.1. CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR PLAN

Cel mai simplu tip de condensator plan este acela format din doua placi plane, conductoare si paralele, separate īntre ele printr-un dielectric omogen.

Capacitatea unui astfel de condensator se calculeaza cu relatia:

C= (reg. rat.) īn care:

S reprezinta suprafata unei placi;

d distanta dintre ele;

Daca S se masoara īn m², iar d īn m, capacitatea C rezulta īn farazi. Īn practica se prefera calculul cu formula ce rezulta din relatia:

C=8,84e_r10 (pF)

Īn aceasta relatie, S se va lua īn cm², iar d īn cm. Daca condensatorul plan este format din n placi paralele (pentru obtinerea de capacitati mai mari), membrul drept al relatiilor de mai sus se va multiplica cu n-1. Relatiile de mai sus neglijeaza scaparile de linii de cāmp electric de la marginile armaturilor de aceea ele dau capacitati ceva mai mici decāt cele reale.

3.2. CAPACITATEA ELECTRICĂ A UNUI CONDENSATOR SFERIC

Un astfel de condensator este format din doua sfere conductoare, izolate īntre ele, sferele reprezentānd armaturile condensatorului. Se poate demonstra ca pentru calculul acestui condensator se poate īntrebuinta relatia:

C=0,5556(pF) d₁ si d₂ īn cm.

3.3. CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR CILINDRIC CONCENTRIC

Un condensator cilindric concentric este alcatuit din doi cilindri conductori coaxiali, ce formeaza armaturile, separati īntre ei printr-un dielectric .

Presupunānd un astfel de condensator ca fiind foarte lung, capacitatea sa pe metrul de lungime se calculeaza cu relatia de mai jos, īn ipoteza ca diametrul sau este neglijabil fata de lungimea sa:

C=(F m) (reg. rat.)

Transformānd aceasta relatie, se ajunge la formulele practice:

C=(mF km)

C=(pF m)

Īn ultima relatie nefacāndu-se apel la logaritmul natural al raportului dintre diametrul exterior D si cel interior d ai condensatorului, ci la logaritmul zecimal.

Formulele de mai sus sunt utile la calculul capacitatii cablurilor coaxiale folosite īn īnalta frecventa.

MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

Principalele masuri de protectie a muncii sunt:

- asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin:

- amplasarea cablurilor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente electrice, la o īnaltime inaccesibila pentru om;

- izolarea electrica a conductoarelor;

- folosirea carcaselor de protectie legate la pamānt;

Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24 si 36 V) pentru sculele electrice portative. La utilizarea uneltelor portative alimentate electric, sunt obligatorii:

- verificarea atenta a uneltei, a izolatiei si a fixarii sculei īnainte de īnceperea lucrului;

- evitarea rasucirii sau a īncolacirii cablului de alimentare īn timpul mutarii uneltei dintr-un loc de munca īn altul, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;

- menajarea cablului de legatura īn timpul mutarii uneltei dintr-un loc de munca īn altul, pentru a nu fi solicitat prin īntindere sau rasucire;

- evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si īn locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin īngropare, acoperire cu scānduri sau suspendare;

- interzicerea repararii sau remedierii defectelor īn timpul functionarii motorului sau lasarea fara supravegherea a uneltei conectate la reteaua electrica.

Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare.

Mijloacele principale de protectie constau īn: clesti izolati si scule cu mānere izolate.

Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manusi, cizme, halat, salopeta), covorase de cauciuc, platforme electroizolante.

Deconectarea automata īn cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase.

Separarea de protectie care se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie.

Izolarea suplimentara de protectie care consta īn executarea unei izolari suplimentare fata de izolarea obisnuita de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice si electrice impuse izolarii de lucru.

Protectia prin legarea la pamānt este folosita pentru asigurarea personalului contra electrocutarii prin atingerea echipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolatie. Elementele care se leaga la pamānt sunt urmatoarele: carcasele si postamentele utilajelor, masinilor si ale aparatelor electrice, carcasele tablourilor de distributie si ale tablourilor de comanda, scheletelor metalice care sustin instalatiile electrice etc.

Protectia prin legarea la nul se realizeaza prin construirea unei retele generale de protectie care īnsoteste īn permanenta reteaua de alimentare cu energie electrica a utilajelor.

Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc secundar de protectie si consta si īn efectuarea unor legaturi, prin conductoare, īn toate partile metalice ale diverselor instalatii si ale constructiilor, care īn mod accidental ar putea intra sub tensiune si ar fi atinse de catre o persoana care trece prin acel loc.

BIBLIOGRAFIE

- Radoi C-tin., Svasta P., Lazarescu V., Stoichescu D., Lita I.,

"Aparate, echipamente si instalatii de electronica industriala. Automatizari". Manual pentru liceele industriale si scoli profesionale", Bucuresti 1999.

- Calin Sergiu G. - "Aparate si echipamente electrice", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1986.

- Ciobanu M., Carcu T., sa. - "Instalatii electrice. Manual de utilizare", Editura Tehnica, Bucuresti 1975.

- http\\:www.actrus.ro

- http\\:www.google.com

- R. Dobrea, C. Nitu - "Aparate si metode de masurat si control".