Determinarea fortelor de strangere

Determinarea fortelor de strangere

1. Determinarea fortelor de reglare

(vezi figura nr.1)

forta de reglare necesara

unde: k = coeficient de siguranta k = 2……2,5

adopt k = 2

μ ­= coeficient de siguranta la frecare μ ­= 0,15

2. Determinarea fortelor in regim tranzitoriu

Nu este cazul deoarece acestea apar in momentul cand piesa se misca.

3. Determinarea fortelor in regim de prelucrare

Ipoteze de calcul:

Ipoteza 1: Piesa sa nu se desprinda de pe reazem

Ipoteza 2: Piesa sa nu alunece de pe reazem

Ipoteza 3: Piesa sa nu se rastoarne

Ipoteza 1: Piesa sa nu se desprinda de pe reazem

se adopta

se adopta k = 2 (vezi fig.2)

D = 9,5mm

f = 0,20……0,36mm/rot

aleg f = 0,3mm/rot

C_F = 26; x_F = 1; y_F = 0,7

k_F = k₁ ∙ k₂ ∙ k₃ ∙ k₄ = 1 ∙ 1,08 ∙ 1 ∙ 0,75 = 0,81

C_V = 68,5;

D =9,5mm;

z_V = 0,25;

T = 18 min;

m_V = 0,125;

f = 0,3mm/rot;

y_V=0,55

k_V = k_mv ∙ k_Tv ∙ k_lv ∙ k_sv = 1 ∙ 1 ∙ 0,85 ∙ 0,9 = 0,765

Ipoteza 2: Piesa sa nu alunece de pe reazem

           

unde: P=106,3N

G=12,75N

μ= 0,15

Ipoteza 3: Piesa sa nu se rastoarne

In concluzie forta de strangere va avea valoarea data de expresia:

4. Calculul erorilor de fixare

Q    determinarea erorilor admisibile de fixare

Q    determinarea erorilor caracteristice de fixare

     

F_motor=157daN

S_R=74,85daN

Q    verificarea la presiunea de contact

;

conditia se verifica

Selectarea variantei optime

Q    criterii de selectie

C₁: costul de executie: minim;

C₂: costul de intretinere: minim;

C₃: costul de inlocuire: minim;

C₄: rigiditatea reazemului: maxim;

C₅: fiabilitatea in functionare: maxim;

C₆: marimea fortei de strangere: minim;

C₇: stabilitatea piesei pe reazem: mare

Q    stabilim o scara normala de atribuite

(1)

- acesta este simbolul optim care preia 3 grade de libertate, simbolul (7) nu se poate utiliza deoarece induce erori mari.

Dintre simbolurile ce preiau doua grade de libertate a rezultat ca fiind optim simbolul: (5)

Dintre simbolurile ce preiau un grad de libertate a rezultat ca fiind optim simbolul:

(11)

Schema de orientare rezultata ca fiind optima in urma analizei de mai sus este formata din simbolurile: (6) + (5) + (12)

(1) (5) (10)

+ +

Alegerea sau proiectarea constructiva a organologiei specifice dispozitivului concret (conform STAS)

Elementele de dispozitiv standardizate sunt urmatoarele:

Q    cepuri – STAS 8768-70

Q    surub cu cap hexagonal – STAS 4272-89

Q    bucsa schimbabila – STAS 1228/1-75

Q    bucsa de ghidare – STAS 1228/2-75

Q    inel “O” – STAS 7319-71

Q    arc elicoidal – STAS 7066-78

Q    surub cu cap inecat crestat – STAS 2571-90

Q    surub cu cap cilindric si locas hexagonal – STAS 5144-80

Q    bucsa – STAS 5756-73

Q    piulita – STAS 4071-89

Q    surub de fixare – STAS 1228/3-75

Q    bolt cilindric – STAS 5754/1-80

Q    saiba Grower – STAS 7666/2-84

Q    inel de pasla – STAS 6577-70

Q    pana – STAS 1004-81

Q    stift cilindric – STAS 1599-80

Q    stift filetat – STAS 4847/69

Q    piulita speciala – STAS 9011-71

Q    prezon – STAS 4551-80

Q    splint – STAS 1991-89

Q    saiba de siguranta – STAS 5815-91

Q    piulita KM – STAS 5816-77

Q    surub cu cap cilindric crestat – STAS 3954-87

Celelalte elemente componente ale dispozitivului au fost alese constructiv, respectandu-se totodata toate conditiile cu privire la indeplinirea rolului functional precum si cele referitoare la ergonomie si dimensiunile de gabarit.

Aceste calcule se fac dupa construirea dispozitivului (de aici pana la sfarsit.

Calcule de rezistenta

Q    verificarea tijei motorului la solicitarea de tractiune

  

(materialul tijei este 10MoCr50)

cum tija motorului rezista la solicitarea de tractiune.

Q    verificarea arcurilor

arcurile au fost bine alese.

Q    verificarea bolturilor

verificarea la solicitarea de strivire

       

unde: F – forta de aschiere

(pentru OL 50)

bolturile rezista la solicitarea de strivire.

verificarea la solicitarea de forfecare

                               

bolturile rezista la solicitarea de forfecare.