Se pune īntrebarea daca viteza luminii īn vid c poate fi depasita. Pentru determinarea vitezei maxime de transmitere a interactiilor s-au efectuat experiente de c& 111e49b #259;tre Kaufmann si de catre Bertozzi.
Īn experienta Bertozzi s-a determinat viteza electronilor accelerati īntr-o diferenta de potential cunoscuta, reprezentāndu-se grafic patratul vitezei īn functie de energia lor cinetica.(figura I.3).
|
Fig.I.3 |
Pe baza
mecanicii nerelativiste 
, deci graficul teoretic ar fi o dreapta. Se
observa ca pentru energii mai mari decāt 
graficul experimental
difera mult de cel teoretic, deci electronii, desi absorb energia
corespunzatoare cāmpului de accelerare, nu-si maresc viteza
peste o anumita limita. Saturarea curbei indica o viteza
limita de aproximativ 
.
Din sintetizarea rezultatelor experimentale s-au desprins urmatoarele concluzii:
1. Un front de unda sferic, emis de o sursa punctiforma īntr-un sistem de referinta inertial īsi va mentine forma sferica pentru un observator situat īn orice alt sistem de referinta inertial, deci viteza luminii este un invariant fata de toate sistemele de referinta inertiale.
2. Viteza luminii īn vid, c, este viteza maxima de propagare a interactiilor.
3. Transformarile Galilei sunt inadecvate pentru viteze comparabile cu viteza luminii.
Se impunea deci necesitatea elaborarii unei noi teorii pe baza unor principii īn concordanta cu datele experimentale, teorie care sa scoata fizica din criza īn care se afla la īnceputul secolului al XX-lea.
Lucrarile lui Albert Einstein prin care s-au pus bazele teoriei relativitatii restrānse au marcat īnceputul unei noi epoci īn fizica.
|
