Sa
aratam ca principiul lui Hamilton (II.14) este echivalent cu un
sistem de ecuatii
diferentiale de ordinul al doilea. Vom calcula variatia
a integralei de
actiune atunci când coordonatele si vitezele generalizate sufera
variatiile
si
de la traiectoria
reala la una virtuala, infinit învecinata, la momentul
.
|
(II.15) 414h73e |
Dar
|
(II.16) |
(operatorii si
sunt comutativi)
astfel ca (II.15) 414h73e devine:
|
(II.17) |
Consideram integrala a II-a si o rezolvam prin parti:
Ţinând seama de relatiile (II.13) primul termen este nul deci (II.17) devine:
|
(II.18) |
Variatiile
sunt arbitrare si
independente deci integrala se va anula daca toti integranzii sunt
nuli:
|
|
(II.19) |
Acesta
este sistemul ecuatiilor Lagrange.
El este un sistem de ecuatii
diferentiale de ordinul al doilea cu necunoscutele
.
Rezolvarea
sistemului conduce la aparitia a constante de integrare
care se pot determina din conditiile initiale ale problemei -
adica din cunoasterea coordonatelor generalizate si a vitezelor
generalizate la un moment dat:
|
(II.20) |
a)
Functia Lagrange este aditiva: daca un sistem mecanic este
compus din mai multe subsisteme care nu interactioneaza între ele,
fiecare caracterizat de functia Lagrange , atunci functia Lagrange a întregului sistem va fi
suma:
|
(II.21) |
Aceasta relatie exprima faptul ca ecuatiile de miscare ale unui subsistem nu contin parametri ce caracterizeaza miscarea unui alt subsistem;
b) Multiplicând functia Lagrange cu o constanta, ecuatiile de miscare (II.19) nu se vor modifica. Acest fapt nu indica o nedeterminare a functiei Lagrange ci reflecta posibilitatea alegerii în mod arbitrar a sistemului de unitati de masura;
c) Functia Lagrange este determinata pâna la derivata totala în raport cu timpul a unei functii arbitrare de coordonate si timp.
Într-adevar,
fie doua sisteme caracterizate de functiile Lagrange si
cu proprietatea:
|
(II.22) |
unde este o functie
arbitrara de coordonatele generalizate si de timp.
Atunci
integrala de actiune va fi:
iar
deci ecuatiile de miscare vor fi identice;
d) Pentru
un sistem închis nu depinde explicit de
timp - proprietate care decurge din uniformitatea timpului.
Consideram
un sistem de puncte materiale sub
actiunea unui sistem de forte cu rezultanta
. Daca sistemul nu este afectat de legaturi vor
exista
coordonate
independente (proiectiile vectorilor de pozitie pe axele carteziene),
,
iar legea a II-a a
dinamicii se scrie:
|
|
(II.23) |
Energia cinetica a sistemului:
cu proprietatea , deci (II.23) devine:
|
(II.24) |
Daca
fortele sunt conservative ele provin dintr-un potential :
|
(II.25) |
Comparând (II.24) cu (II.25) rezulta:
|
|
(II.26) |
Trecând de
la coordonatele la coordonatele
generalizate
(când exista
legaturi) prin relatiile:
|
|
(II.27) |
calculam:
Se observa ca:
astfel ca:
|
(II.28) |
Al doilea termen din paranteza se scrie:
iar (II.28) devine:
|
(II.29) |
Definind fortele generalizate prin relatia:
|
|
(II.30) |
relatia (II.29) se scrie:
|
|
(II.31) |
Pentru un sistem conservativ de forte, din (II.30) se obtine:
|
|
[în se poate trece la
coordonatele generalizate prin relatiile (II.27)], astfel ca
relatiile (II.31) se scriu:
|
|
(II.32) |
Comparata
cu relatia (II.26) în coordonate carteziene se observa ca la
trecerea de la coordonatele carteziene la cele generalizate apare termenul
suplimentar , care nu are echivalent în spatiul euclidian (energia
cinetica depinde doar de viteze). Termenii de tipul
sunt legati de
curbura suprafetelor în spatiul de configuratie.
Comparând
acum relatiile (II.32) cu ecuatiile Lagrange (II.19), (cu
observatia ca functia depinde numai de
coordonatele generalizate, nu si de vitezele generalizate), vedem ca
ar fi identice daca:
|
(II.33) |
Aceasta
este expresia functiei Lagrange
pentru un sistem de puncte materiale cu
grade de libertate,
sub actiunea unui sistem de forte conservative.
Pentru un
sistem de puncte materiale în
interactie:
care, prin schimbarile
de variabile (II.27) si devine:
|
(II.34) |
Pentru un
sistem neînchis care
interactioneaza cu un sistem
aflat în miscare,
se poate considera ca
se misca
într-un câmp exterior creat de sistemul
. Acum
va constitui un sistem
închis, deci:
astfel ca pentru
sistemul :
|
(II.35) |
deci sistemul neînchis este descris de o
functie Lagrange de tip obisnuit, cu diferenta ca energia
potentiala poate sa depinda explicit de timp.
|