Oscilatoare - test

Figura 1 prezinta schema bloc a unui oscilator cu reactie. Cu s-a notat:

Figura 1

a)      semnalul de intrare;

b)     semnalul de iesire;

c)      semnalul de eroare; CORECT

d)     semnalul de reactie.

Figura 1 prezinta schema bloc a unui oscilator cu reactie. Cu s-a notat:

a)      semnalul de intrare;

b)     semnalul de iesire;

c)      semnalul de eroare;

d)     semnalul de reactie. CORECT

Figura 1 prezinta schema bloc a unui oscilator cu reactie. Cu s-a notat:

a)      semnalul de intrare;

b)     semnalul de iesire; CORECT

c)      semnalul de eroare;

d)     semnalul de reactie.

Relatia lui Barkhausen este:

a)      ;

b)     ; CORECT

c)      ;

d)     .

unde:

Conditia de amplitudine ce rezulta din relatia lui Barkhausen este:

a)      ;

b)     ;

c)      ; CORECT

d)     .

unde:

Conditia de faza ce rezulta din relatia lui Barkhausen este:

a)      ;

b)     ;

c)      ;

d)     . CORECT

unde:

In oscilatoarele cu reactie in cazuri concrete, conditia de amplitudine permite:

a)      determinarea conditiei de amorsare a oscilatiei, adica valoarea minima a amplificarii amplificatorului de baza pentru a exista oscilatii; CORECT

b)     calcului frecventei de oscilatie;

c)      calculul amplitudinii;

d)     calculul nivelului de distorsiuni.

In oscilatoarele cu reactie in cazuri concrete, conditia de faza permite:

a)      determinarea conditiei de amorsare a oscilatiei, adica valoarea minima a amplificarii amplificatorului de baza pentru a exista oscilatii;

b)     calcului frecventei de oscilatie; CORECT

c)      calculul amplitudinii;

d)     calculul nivelului de distorsiuni.

Controlul automat al amplificarii (in cazul oscilatoarelor cu reactie) este una dintre metodele care permite:

a)      determinarea conditiei de amorsare a oscilatiei, adica valoarea minima a amplificarii amplificatorului de baza pentru a exista oscilatii;

b)     controlul frecventei de oscilatie;

c)      stabilizarea frecventei de oscilatie;

d)     limitarea amplitudinii la o valoare impusa. CORECT

Utilizarea unor dispozitive neliniare in reteaua de reactie (in cazul oscilatoarelor cu reactie) este una dintre metodele care permite:

a)      determinarea conditiei de amorsare a oscilatiei, adica valoarea minima a amplificarii amplificatorului de baza pentru a exista oscilatii;

b)     controlul frecventei de oscilatie;

c)      stabilizarea frecventei de oscilatie;

d)     limitarea amplitudinii la o valoare impusa. CORECT

Functionarea elementelor active din amplificator in regim neliniar (in cazul oscilatoarelor cu reactie) este una dintre metodele care permite:

a)      determinarea conditiei de amorsare a oscilatiei, adica valoarea minima a amplificarii amplificatorului de baza pentru a exista oscilatii;

b)     controlul frecventei de oscilatie;

c)      stabilizarea frecventei de oscilatie;

d)     limitarea amplitudinii la o valoare impusa. CORECT

Figura 2 prezinta schema de principiu a unui oscilator cu retea Wien in reteaua de reactie pozitiva a unui amplificator de tensiune iar figura 3 prezinta schema electrica utilizata pentru calculul functiei de transfer a retelei.

Figura 2.

Figura 3.

In aceste conditii functia de transfer a retelei Wien este:

a)      ;

b)     ;

c)      ; CORECT

d)     .

Figura 3 prezinta o retea Wien. In situatii reale se respecta conditiile R₁=R₂=R respectiv, C₁=C₂=C. In aceste conditii functia de transfer a retelei Wien este:

a)      ;

b)     ;

c)      ; CORECT

d)     .

Figura 2 prezinta schema de principiu a unui oscilator cu retea Wien in reteaua de reactie pozitiva a unui amplificator de tensiune. Stiind ca functia de transfer a retelei este:

si considerand R₁=R₂=R respectiv, C₁=C₂=C, frecventa de oscilatie este data de:

a)      ; CORECT

b)     ;

c)      ;

d)     .

Figura 2 prezinta schema de principiu a unui oscilator cu retea Wien in reteaua de reactie pozitiva a unui amplificator de tensiune. Stiind ca functia de transfer a retelei este:

si considerand R₁=R₂=R respectiv, C₁=C₂=C, conditia de amorsare a oscilatiilor impune ca  amplificarea minima a amplificatorului sa fie:

a)      a_u=1;

b)     a_u=3; CORECT

c)      a_u=29;

d)     a_u=31

Figura 4 prezinta un oscilator Wien prevazut cu un sistem automat de control al amplificarii in vederea limitarii oscilatiilor. Tranzistorul cu efect de camp cu jonctiune trebuie sa lucreze:

Figura 4

a)      in regiunea de saturatie ca generator de curent;

b)     in regiunea liniara ca rezistenta comandata; CORECT

c)      in comutatie intre regiunea de blocare si regiunea liniara;

d)     in comutatie intre regiunea de saturatie si regiunea liniara.

Figura 5 prezinta schema de principiu a unui oscilator cu retea trece sus in reteaua de reactie pozitiva a unui amplificator de tensiune iar figura 6 prezinta schema electrica utilizata pentru calculul functiei de transfer a retelei.

Figura 5.

Figura 6.

In aceste conditii functia de transfer a retelei este:

a)      ;

b)     ;

c)      ; CORECT

d)     .

Figura 5 prezinta schema de principiu a unui oscilator cu retea trece sus in reteaua de reactie pozitiva a unui amplificator de tensiune. Stiind ca functia de transfer a retelei este:

frecventa de oscilatie este data de:

a)      ;

b)     ;

c)      ; CORECT

d)     .

Figura 5 prezinta schema de principiu a unui oscilator cu retea trece sus in reteaua de reactie pozitiva a unui amplificator de tensiune. Stiind ca functia de transfer a retelei este:

conditia de amorsare a oscilatiilor impune ca amplificarea minima a amplificatorului sa fie:

a)      a_u=1;

b)     a_u=3;

c)      a_u=29; CORECT

d)     a_u=31.

Figura 7 prezinta un oscilator cu retea de defazare trece sus cu amplificator de tensiune.

Figura 7

Defazajul semnalului realizat de cele doua tranzistoare este:

a)      0 grade;

b)     90 grade;

c)      180 grade; CORECT

d)     360 grade.

Figura 8 prezinta schema de principiu a unui oscilator cu reactie inductiva (Hartley), iar figura 9 prezinta schema care permite calculul castigului pe bucla.

Figura 8

Figura 9

Se observa ca la intrarea amplificatorului se introduce generatorul de test ,iar semnalul de iesire se culege la iesirea retelei de reactie si este reprezentat de tensiunea . Pentru buna functionare a oscilatorului este necesar ca intre si sa existe relatia:

a)      ;

b)     ;

c)      ;

d)     . CORECT

Figura 10 prezinta schema unui oscilator cu reactie inductiva (Hartley).

Figura 10

Frecventa de oscilatie are expresia:

a)      ;

b)     ;

c)      ;

d)     . CORECT

Figura 11 prezinta schema de principiu a unui oscilator cu reactie capacitiva (Colpitts), iar figura12 prezinta schema care permite calculul castigului pe bucla.

Figura 11

Figura 12

Se observa ca la intrarea amplificatorului se introduce generatorul de test , iar semnalul de iesire se culege la iesirea retelei de reactie si este reprezentat de tensiunea . Pentru buna functionare a oscilatorului este necesar ca intre si sa existe relatia:

a)      ;

b)     ;

c)      ;

d)     . CORECT

Figura 12 prezinta schema de principiu a unui oscilator Colpitts. Frecventa de oscilatie are expresia:

a)      ;

b)     ;

c)      ;

d)       CORECT

Cristalul de cuart este folosit in oscilatoare pentru:

a)      imbunatatirea stabilitatii amplitudinii;

b)     imbunatatirea stabilitatii frecventei; CORECT

c)      reducerea dispersiei parametrilor electrici ai elementelor active;

d)     reducerea efectelor temperaturii asupra parametrilor electrici ai elementelor active.

Utilizarea cristalului de cuart in calitate de circuit oscilant se datoreaza efectului piezoelectric care ii este caracteristic. In fapt acest efect permite transformarea:

a)      energiei electrice direct in energie mecanica si invers; CORECT

b)     energiei termice direct in energie mecanica si invers;

c)      energiei luminii direct in energie mecanica si invers;

d)     energiei luminii direct in energie electrica si invers.

Figura 13 prezinta schema echivalenta a unui cristal cu cuart, iar figura 14 prezinta variatia impedantei echivalente.

Figura 13

Figura 14.

Frecventa serie este determinata de:

a)      ; CORECT

b)     ;

c)      ;

d)     .

Figura 13 prezinta schema echivalenta a unui cristal cu cuart, iar figura 14 prezinta variatia impedantei echivalente. Frecventa paralel este determinata de:

a)      ;

b)     ; CORECT

c)      ;

d)     ..

Figura 15 prezinta un oscilator Pierce.

Figura 15

Cristalul de cuart X si condensatorul C₁ au rolul:

a)      stabilizare termica;

b)     decuplare;

c)      circuit oscilant;

d)     reactie. CORECT