Caracteristica amplitudine-frecventa utilizeaza:

a)      scara logaritmica numai pe abscisa;

b)     scara logaritmica numai pe ordonata;

c)      scara liniara atat pe abscisa cat si pe ordonata;

d)     scara logaritmica atat pe abscisa cat si pe ordonata. CORECT

Pe scarile logaritmice ”decada” semnifica intervalul:

a)      [f 2f] ;

b)     [f 8f] ;

c)      [f 10f] ; CORECT

d)     [f 10²f].

Pe scarile logaritmice ”octava” semnifica intervalul:

a)      [f 2f] ; CORECT

b)     [f 8f] ;

c)      [f 10f] ;

d)     [f 10²f].

Panta intr-un plan cu scari liniare se transforma in panta:

a)      -6dB/decada in planul diagramei Bode de amplitudine;

b)     -10dB/decada in planul diagramei Bode de amplitudine;

c)      -20dB/decada in planul diagramei Bode de amplitudine; CORECT

d)     -3dB/decada in planul diagramei Bode de amplitudine

Panta intr-un plan cu scari liniare se transforma in panta:

a)      de aproximativ +6dB/decada in planul diagramei Bode de amplitudine;

b)     de aproximativ +10dB/decada in planul diagramei Bode de amplitudine;

c)      de aproximativ +20dB/decada in planul diagramei Bode de amplitudine; CORECT

d)     de aproximativ +3dB/decada in planul diagramei Bode de amplitudine

Panta intr-un plan cu scari liniare se transforma in panta:

a)      de aproximativ -3dB/octava in planul diagramei Bode de amplitudine;

b)     de aproximativ -6dB/octava in planul diagramei Bode de amplitudine; CORECT

c)      de aproximativ -10dB/octava in planul diagramei Bode de amplitudine;

d)     de aproximativ -20dB/octava in planul diagramei Bode de amplitudine.

Panta intr-un plan cu scari liniare se transforma in panta:

a)      de aproximativ +3dB/octava in planul diagramei Bode de amplitudine;

b)     de aproximativ +6dB/octava in planul diagramei Bode de amplitudine; CORECT

c)      de aproximativ +10dB/octava in planul diagramei Bode de amplitudine;

d)     de aproximativ +20dB/octava in planul diagramei Bode de amplitudine.

Raportul devine, exprimat in dB, aproximativ:

a)      –3 dB; CORECT

b)     +3 dB;

c)      -10 dB;

d)     +10 dB.

Frecventa corespunzatoare unui zero se constituie intr-o frecventa de frangere care determina:

a)      crestere de 10 dB/decada;

b)     scadere de 10 dB/decada;

c)      crestere de 20 dB/decada; CORECT

d)     scadere de 20 dB/decada.

Frecventa corespunzatoare unui pol se constituie intr-o frecventa de frangere care determina:

a)      crestere de 10 dB/decada;

b)     scadere de 10 dB/decada;

c)      crestere de 20 dB/decada;

d)     scadere de 20 dB/decada. CORECT

Fie functia: . Presupunand ca toti polii si zerourile sunt situate in semiplanul negativ pe axa si ca intre zerouri si poli exista relatia de ordine z₁<p₁<<p₂<z₂<p₃, diagrama asimtotica arata ca in figura:

a.)

b.)

c.)

d.)

  CORECT

Fie functia: . Presupunand ca toti polii si zerourile sunt situate in semiplanul negativ pe axa si ca intre zerouri si poli exista relatia de ordine z₁<p₁<<p₂, diagrama asimtotica arata ca in figura:

a.)

b.)

c.)

d.)

  CORECT

Fie functia:. Presupunand ca zeroul este situat in semiplanul negativ pe axa, diagrama asimtotica arata ca in figura:

a.)

b.)

  CORECT

c.)

d.)

Fie functia: . Presupunand ca polul este situat in semiplanul negativ pe axa, diagrama asimtotica arata ca in figura:

a.)

b.)

c.)   CORECT

d.)

Pentru estimarea frecventei superioare de lucru, metoda constantelor de timp in gol foloseste formula:

a)      ;

b)     ; CORECT

c)      ;

d)     .

unde   cu

constanta de timp in gol asociata condensatorului j

R_jo rezistenta echivalenta de la bornele codensatorului C_j in situatia in care toti ceilalti condensatori sunt intrerupti (eliminati din circuit)

Fie etajul emitor comun prezentat in figura 1

Figura 1

Schema echivalenta de inalta frecventa a circuitului este:

a.)

b.)

unde   CORECT

c.)

unde

d.)

Fie etajul emitor comun prezentat in figura 1. Schema echivalenta de medie frecventa a circuitului este:

a.)

b.)

unde

c.)

unde   CORECT

d.)

Fie etajul emitor comun prezentat in figura 1. Schema echivalenta de joasa frecventa a circuitului este:

a.)

  CORECT

b.)

unde

c.)

unde

d.)

Schema echivalenta din figura 2 pune in evidenta doi condensatori: C_p si C_m

Figura 2

Determinarea frecventei superioare de lucru prin metoda constantelor de timp in gol se reduce la calculul rezistentelor echivalente R_po si R_mo care se vad la bornele acestor condensatori. Calculul lui R_po se face cu ajutorul schemei din figura:

a.)

b.)

c.)

d.)

CORECT

Schema echivalenta din figura 2 pune in evidenta doi condensatori: C_p si C_m. Determinarea frecventei superioare prin metoda constantelor de timp in gol reduce la calculul rezistentelor echivalente R_po si R_mo care se vad la bornele acestor condensatori. Calculul lui R_mo se face cu ajutorul schemei din figura:

a.)

b.)

c.)

  CORECT

d.)

Frecventa superioara de lucru pentru un etaj emitor comun poate fi estimata prin:

a)     

b)    

c)        CORECT

d)    

Pentru estimarea frecventei inferoare de lucru, metoda constantelor de timp in scurtcircuit foloseste formula:

a)     

b)       CORECT

c)     

d)    

unde   cu

constanta de timp in scurtcircuit asociata condensatorului j

R_jo rezistenta echivalenta de la bornele codensatorului C_j in sotuatia in care toti ceilalti condensatori sunt scurtcircuitati

Etajul emitor comun prezentat in figura 1, pune in evidenta existenta a 3 condensatori, C₁, C₂, C_E.  Determinarea frecventei inferioare de lucru prin metoda constantelor de timp in scurtcircuit se reduce la calculul rezistentelor echivalente R_C1sc, R_C2sc si R_CEsc care se vad la bornele acestor condensatori. Calculul lui R_C1sc se face cu ajutorul schemei din figura:

a.)

b.)

c.)

  CORECT

d.)

Etajul emitor comun prezentat in figura 1 pune in evidenta existenta a 3 condensatori, C₁, C₂, C_E. Determinarea frecventei inferioare de lucru prin metoda constantelor de timp in scurtcircuit se reduce la calculul rezistentelor echivalente R_C1sc , R_C2sc si R_CEsc care se vad la bornele acestor condensatori. Calculul lui R_C2sc se face cu ajutorul schemei din figura:

a.)

b.)

  CORECT

c.)

d.)

Etajul emitor comun prezentat in figura 1 pune in evidenta existenta a 3 condensatori, C₁, C₂, C_E. Determinarea frecventei inferioare de lucru prin metoda constantelor de timp in scurtcircuit se reduce la calculul rezistentelor echivalente R_C1sc , R_C2sc si R_CEsc care se vad la bornele acestor condensatori. Calculul lui R_CEsc se face cu ajutorul schemei din figura:

a.)

CORECT

b.)

c.)

d.)

Valoarea rezistentei echivalente R_C1sc care se ”vede” intre bornele notate A si B din figura 3 este:

Figura 3

a)     

b)    

c)     

d)       CORECT

Valoarea rezistentei echivalente R_C2sc care se ”vede” intre bornele notate A si B din figura 4 este:

Figura 4

a)     

b)       CORECT

c)     

d)    

Valoarea rezistentei echivalente R_CEsc care se ”vede” intre bornele notate A si B din figura 5 este:

Figura 5

a)        CORECT

b)    

c)     

d)    

In situatii de laborator se poate utiliza un semnal dreptunghiular (figura 6) pentru determinarea frecventelor inferiora si superioara de lucru. Relatia care permite estimarea frecventei superioare este:

Figura 6

a)     

b)       CORECT

c)     

d)    

In situatii de laborator se poate utiliza un semnal dreptunghiular (figura 6) pentru determinarea frecventelor inferiora si superioara de lucru. Relatia care permite estimarea frecventei inferioare este:

a)        CORECT

b)    

c)     

d)