Tanarul Savant
"Stiinta este un lucru minunat atata timp cat nu trebuie sa castigi ceva
din asta"
A. Einstein
Dupa terminarea facultatii Einstein se va vedea obligat sa-si gaseasca undeva de lucru. La Institutul Politehnic din Zürich nici nu incapea vorba din cauza conflictelor sale cu profesorii. In timpul anilor de studentie Einstein primea 100 de franci de la o matusa din Genova, insa odata cu diploma, ajutorul bunici a incetat sa-i mai parvina, tanarul vazandu-se astfel nevoit sa-si castige singur traiul. Pentru scurt timp a efectuat calcule pentru Observatorul federal din Zürich, fiind platit pentru prestatia muncii sale cu sume mai mult decat simbolice. Aflandu-se mereu 818c21i in cautarea unui loc de munca, Einstein va ajunge in curand la concluzia ca aceasta i s-ar oferi mai lesne daca ar fi deveni cetatean elvetian.
Sacrificandu-si ultimele economii, Einstein va capata cetatenia elvetiana in februarie 1901. Suferind de platffuss si de o proasta circulatie a sangelui, noul cetatean al Elvetiei va avea norocul de a nu fi inrolat in armata. In speranta obtinerii unui post la vreo universitate din Italia, Einstein se va muta pentru cateva luni la parintii sai din Milano. Aflandu-se aici, in scurt timp de la sosire, va primi o scrisoare de acasa in care i se oferea un post timp de doua luni la o scoala tehnica din Winterthur. Profesorul de matematica al scolii, fiind nevoit sa-si efectueze stagiul militar, va lasa catedra vacanta pentru cateva luni, perioada in care titlul de profesor ii va reveni lui Einstein.
Aflat in culmea fericirii, Albert ii va scrie profesorului Alfred Stern din Zürich: "Mi-a fost oferit un post la o scoala tehnica din Winterthur in perioada 15 mai-15 iulie, unde voi preda matematica, pana cand profesorul titular isi va satisface stagiul militar. Am fost nebun de fericire cand am primit astazi confirmarea definitiva. N-am nici o idee cine a fost omul acela bun care m-a recomandat, deoarece nu am fost niciodata pe placul profesorilor mei, si totusi m-i s-a oferit acest post, fara ca eu sa-l fi solicitat. Cert este ca nimeni nu mi-a oferit o mana de ajutor ca dumneavoastra si ca, poate de multe ori s-a intamplat sa va vizitez prost dispus sau ingandurat, dar de fiecare data mi-am gasit bucuria si linistea interioara. Ca sa nu radeti de mine, trebuie sa mentionez ca stiu foarte bine ca sunt un paria bine dispus si ca fara o durere de stomac ori ceva de genul acesta nu am nici o predispozitie la melancolie.Maine sau poimaine voi porni pe jos spre Splügen, ca sa combin placerea cu o obligatie agreabila".
Spre toamna lui 1901, Einstein va ramane din nou fara o ocupatie stabila. Urmatorul post il va obtine cu ajutorul lui Conrad Habicht, un vechi amic din timpul studentiei, la un pension particular, unde se pregateau elevii in vederea examenului de bacalaureat. In scurt timp, intrand in conflict cu rectorul pensionului, Dr. Jakob Nüesch, asupra metodei de predare, Einstein isi va da demisia.
Gasindu-se din nou pe drumuri, Albert va face o noua calatorie spre Milano, unde va trimite diverse cereri de inscriere la universitati in calitate de asistent.
Si de aceasta data ajutorul ii va veni din partea unui alt amic de-al sau, pe nume Marcel Grossmann, mai concret, prin intermediul tatalui acestuia, care-i va gasi lui Einstein un post la Biroul de brevete din Berna. Directorul institutului, Friedrich Haller, era bun prieten cu tatal lui Marcel, astfel incat i-a oferit fara prea multa bataie de cap acest favor tanarului fizician. Instiintat de demersurile facute de prietenul sau, Einstein ii va scrie lui Marcel in aprilie 1902: "Draga Marcel! Scrisoarea pe care am primit-o seara trecuta m-a impresionat prin devotament si prin bunatatea care te-au determinat sa nu-l uiti pe nefericitul tau amic. Nici nu-ti pot spune ce ar insemna pentru mine daca as capata un asemenea domeniu de activitate; m-as stradui din plin sa fiu demn de recomandarea pe care mi-ai facut-o. Sunt la parinti de trei saptamani, incercand sa obtin un post la vreo universitate. Daca nu ar fi mana lui Weber, mi-as fi gasit cu siguranta de mult un post. Dar in ciuda acestora incerc pe cat pot sa nu-mi pierd simtul umorului.Dumnezeu l-a facut pe magar si i-a dat o piele groasa. Aici a venit primavara si e minunat. Toti te privesc cu un zambet cald pe buze si fara sa vrei te vindeci de ipohondrie. In plus, intrunirile muzicale ma feresc de amaraciune. In ce priveste stiinta, am unele idei bune, dar mai trebuie sa le clocesc."
Cand Einstein s-a intors la Berna, Haller, care primise recomandarea, a discutat indelung cu el si in scurt timp s-a convins de uriasul potential al tanarului. Albert Einstein va deveni expert tehnic de gradul 3, cu un salariu anual de 3500 de franci.
Odata stabilit in capitala Elvetiei, si avand un serviciu satisfacator, Einstein o va chema pe prietena sa (de origine sarba), Mileva Marici, la Berna. Aici vor inchiria un apartament impreuna, din care se vor muta in scurt timp, pentru a se stabili in cele din urma intr-o noua locuinta (Arhivstrasse, 8). Dorind sa se casatoreasca cat mai repede, cei doi vor intampina insa o puternica opozitie mai ales din parte parintilor lui Einstein, care nu erau multumiti cu alegerea fiului lor.
Sotii Einstein
In cele din urma, aflat pe patul de moarte, Hermann ii va da binecuvantarea sa si ziua nunti se va stabili la data de 6 ianuarie 1903. Aflandu-se la un restaurant, cuplul inconjurat de noii prieteni din Berlin va petrece pana dimineata, la intoarcere Einstein constatand ca si-a uitat pe undeva cheile de la casa.
|