Am
mentionat ca integrarea ecuatiilor Hamilton (sau Lagrange)
pentru un sistem cu grade de libertate
duce la aparitia a
constante arbitrare,
astfel ca solutiile ecuatiilor Hamilton se vor prezenta sub
forma:
|
|
(II.55) |
Pentru
sistemele izolate sau situate în câmpuri de forte constante în timp, toate
momentele sunt echivalente, deci se poate lua drept una din constante momentul
initial , care poate fi ales arbitrar. Rezulta: 252c25c
|
|
(II.56) |
Eliminând
timpul din aceste relatii, se pot exprima cele constante arbitrare
ramase ca functii de variabilele canonice, independente de timp:
|
|
(II.57) |
Aceste functii de variabilele canonice care îsi pastreaza valoarea constanta în timpul miscarii se numesc integrale prime ale miscarii si satisfac conditiile:
|
(II.58) |
Din relatia (II.51) se deduce:
|
|
(II.59) |
deci paranteza Poisson a
functiei Hamilton cu o integrala prima a miscarii este
nula. Reciproca este si ea valabila: orice functie de
variabilele canonice care nu depinde explicit de timp si a carei
paranteza Poisson cu functia Hamilton este nula, este o
integrala prima a miscarii.
În legatura cu integralele prime ale miscarii se poate enunta si demonstra [1], [2], [7] teorema lui Poisson:
Daca
doua functii si
sunt integrale prime
ale miscarii, atunci si paranteza lor Poisson este tot
integrala prima a miscarii.
Cunoscând integralele prime ale miscarii - adica marimile fizice care ramân constante în cursul evolutiei sistemului - putem caracteriza comportarea sistemelor în urma interactiilor.
Aceasta
lege decurge din uniformitatea curgerii timpului. Din aceasta proprietate
rezulta ca ecuatiile de miscare pentru un sistem închis sau
în câmpuri de forte constante în timp sunt invariante la o translatie
în timp, deci functia Lagrange si functia Hamilton nu depind
explicit de timp, adica
Cum din (II.51) rezulta ca:
|
(II.60) |
iar (proprietatea 3 a
parantezelor Poisson), rezulta:
|
(II.61) |
Aceasta
lege poate fi demonstrata si cautând , tinând cont ca
nu contine
explicit timpul:
|
(II.62) |
Din ecuatiile Lagrange:
iar (II.62) devine:
sau
|
(II.63) |
de unde
|
(II.64) |
Fiindca
energia potentiala nu depinde de vitezele
generalizate
|
(II.65) |
si folosind relatia (II.47) obtinem:
|
(II.66) |
Atunci relatia (II.64) devine:
sau
|
(II.67) |
Aceasta
lege decurge din proprietatea de omogeneitate a spatiului. Din
aceasta proprietate rezulta ca starea mecanica a unui
sistem închis nu se schimba în urma unei translatii infinitesimale cu
a tuturor punctelor
sistemului. O astfel de translatie va lasa nemodificata
hamiltoniana sistemului, deci variatia functiei
la translatia cu
este nula:
, de unde
|
(II.68) |
Consideram
proprietatea 6) b) a parantezelor Poisson în care
|
|
(II.69) |
Sumând în ambii membri ai egalitatii (II.69) pentru toate particulele sistemului:
|
(II.70) |
Dar - impulsul total al
sistemului si din (II.70) rezulta:
|
(II.71) |
Cum pentru
sisteme izolate nu depinde explicit de
timp, rezulta ca:
|
(II.72) |
Conservarea momentului cinetic al unui sistem rezulta din proprietatea de izotropie a spatiului: proprietatile mecanice ale unui sistem închis nu se schimba în cursul unei rotatii de ansamblu, în spatiu, a sistemului.
Sa consideram un punct material care efectueaza o miscare de rotatie în jurul axei Oz (fig.II.3)
Fie unghiul de
rotatie corespunzator deplasarii elementare
.
Se defineste vectorul de rotatie
infinitesimala ca vectorul perpendicular
pe planul traiectoriei, având sensul dat de regula burghiului si modulul
.
Fig.II.3 |
Din figura
II.3 se observa ca si date fiind
orientarile vectorilor
si
se poate scrie:
|
(II.73) |
Rotatia
modifica si vectorul viteza al particulei cu cantitatea care satisface
relatia
|
(II.74) |
deci si impulsul va varia cu
|
(II.75) |
Consideram
un sistem de puncte materiale care
efectueaza o rotatie cu acelasi unghi
. Din invarianta la o asemenea rotatie a
proprietatilor mecanice ale sistemului rezulta invarianta
functiei Hamilton (si a functiei Lagrange), deci:
|
(II.76) |
|
(II.77) |
Folosind proprietatea produsului mixt
obtinem:
|
(II.78) |
Din proprietatile 6) a) si 6) b) ale parantezelor Poisson avem:
iar (II.78) devine:
|
(II.79) |
Proprietatea
5) a parantezelor Poisson scrisa pentru trei functii vectoriale face ca expresia
(II.79) sa devina:
|
(II.80) |
sau
|
(II.81) |
În
expresie apare momentul cinetic al punctului material si momentul
cinetic total al sistemului
, deci (II.81) se poate scrie:
|
(II.82) |
si cum pentru un
sistem închis momentul cinetic nu depinde explicit de
timp
, rezulta:
|
(II.83) |
deci momentul cinetic total se conserva.
|