Laborator DCE - 31.10.2002
Tranzistorul bipolar în regim continuu
Scopul lucrarii
Lucrarea are ca scop ridicarea caracteristicilor statice ale tranzistorului bipolar în conexiunile emitor-comun (EC) si baza-comuna (BC), precum si determinarea unor parametri de cur 22222d311w ent continuu ai acestuia.
Teoria lucrarii
În figura alaturata este reprezentat simbolul
unui tranzistor npn cu precizarea
sensului curentilor si tensiunilor. Pentru aceste marimi se pot
scrie relatiile:
(1) si
(2)
Comportarea tranzistorului
bipolar în regim continuu este
definita de relatiile ce descriu dependenta curentilor si
de tensiunile aplicate
la bornele celor doua jonctiuni
si
.
În regiunea activa normala, jonctiunea emitor-baza este polarizata direct iar jonctiunea colector-baza este polarizata invers. Relatiile de baza pentru curentii unui tranzistor npn sunt:
(3) si
(4),
unde este suprafata
jonctiunii baza-emitor,
este constanta de
difuzie a purtatorilor minoritari din baza (electronii) a caror
concentratie este
,
la temperatura
camerei, iar
este grosimea
efectiva a bazei.
Marimea w este data de (5), unde d este
grosimea fizica a bazei,
este bariera de
potential a jonctiunii colector-baza dependenta de
concentratiile de purtatori majoritari din baza
si din colector
, iar
este permeativitatea
electrica a materialului din care este confectionat tranzistorul. Se
constata ca, la cresterea tensiunii de polarizare inversa a
jonctiunii baza-colactor, grosimea efectiva a bazei scade.
Parametrul , factorul de curent al tranzistorului în conexiunea baza
comuna, depinde de tensiunea colector baza prin intermediul lui
si are expresia
aproximativa
(6), unde
si
sunt lungimile de
difuzie ale electronilor (în baza) respectiv ale golurilor (în emitor) iar
si
sunt
conductivitatile electrice ale bazei, respectiv emitorului.
Din punct de vedere practic, pentru determinarea regimului de functionare în curent continuu, este necesara cunoasterea caracteristicilor statice de intrare, de transfer direct si de iesire (numai doua dintre ele sunt independente), cu particularitati specifice fiecarui mod de conexiune
Caracteristica de
intrare a tranzistorului în conexiunea BC, , se deduce din relatia (3), în care se înlocuieste
. Reprezentarea grafica este data în figura de mai
jos, unde s-a considerat ca parametru tensiunea
.
Se constata caracterul exponential al caracteristicii
de intrare si influenta mica a tensiunii de colector asupra
caracteristicii de intrare. Exponentul poate fi afectat de coeficientul
, ca la dioda semiconductoare, determinarea lui
experimentala facându-se în acelasi mod.
Caracteristica de transfer a tranzistorului în conexiunea BC, este descrisa de
ecuatia (4) si este reprezentata grafic în figura de mai jos
(stânga). Factorul de curent
, care da panta acestei drepte, variaza foarte
putin cu tensiunea uCB (prin intermediul lui w) si cu curentul de colector
(scadere atât la curenti mici cât si la curenti mari,
dependenta care nu rezulta din teoria elementara a
tranzistorului).
Factorul de curent al tranzistorului în conexiunea baza comuna, a , poate fi calculat cu relatia (7), unde ICB0
este curentul jonctiunii colector-baza polarizate invers cu emitorul
în gol, de valoare foarte mica pentru tranzistoarele realizate din siliciu
si dependent de tensiunea uCB.
![]() | ![]() |
||
Caracteristicile de iesire a tranzistorului în conexiunea BC, , sunt determinate de relatiile (4) si (5) si
sunt reprezentate grafic în figura de mai sus. Se constata dependenta
foarte mica a curentului de colector de tensiunea
în regiunea
activa normala, caracteristicile fiind practic orizontale si
echidistante, pentru trepte constante ale curentului de emitor (ceea ce
confera tranzistorului în conexiunea BC caracterul de generator de
curent). Pentru tensiuni
, curentul de colector scade datorita polarizarii
în conductie directa a jonctiunii colector-baza, ceea ce
duce la functionarea tranzistorului în regiunea de saturatie.
Punctul static de functionare se determina din
circuitul elementar din figura alaturata,
prin rezolvarea grafo-analitica a sistemului de ecuatii:
(8),
unde valoarea curentului de emitor este fixata de circuitul de intrare (în lucrare, de catre generatorul de curent).
În planul caracteristicilor statice se traseaza drepte de sarcina
si, pentru , se obtine punctul static de functionare
.
Caracteristica de intrare a tranzistorului în
conexiunea EC, reprezentata grafic în figura alaturata, este data de functia care are ca parametru
tensiunea
, ce intervine, în principal, prin parametrul
. Ecuatia acestei caracteristici se obtine din
relatiile (1), (3) si (4) sub forma
(9).
Se constata forma exponentiala a
carateristicii, cu o influenta redusa a tensiunii
(prin intermediul
variatiei grosimii efective a bazei
) si anularea curentului de baza pentru o valoare
diferita de 0 a tensiunii
.
Caracteristica de transfer este
data de relatia (10), unde
este factorul de
curent în conexiune EC a carui expresie dedusa din relatiile (1)
si (4) este
(11) , iar
este curentul de
colector masurat cu baza in gol si determinat prin relatia
(12).
Factorul de curent al tranzistorului în conexiunea EC
depinde de tensiunea colector-emitor
(prin intermediul grosimii efective a bazei,
) si de curentul de colector (aceasta
dependenta este mai puternica decât a factorului de curent
) ca în figura de mai jos. Factorul de curent
se determina
din relatia (10) sub forma
(13).
Caracteristicile de iesire a tranzistorului în conexiunea EC (figura
de mai sus, dreapta) dau dependenta curentului de colector de tensiunea având ca parametru
curentul de baza,
. Acestea sunt descrise de relatia (10), dependenta
mai puternica a factorului de curent al tranzistorului,
, de
, determinând o înclinare mai puternica a
caracteristicilor fata de orizontala. În zona tensiunilor
mici, ecuatia (10)
nu mai este valabila, tranzistorul functionând în regiunea de
saturatie.
Punctul static de functionare se determina din
circuitul elementar din figura alaturata prin rezolvarea
grafo-analitica a sistemului de ecuatii:
(14),
curentul fiind determinat de
circuitul de intrare (în cazul lucrarii, prin generator de curent
constant). Punctul static de functionare este determinat pre
cizând
curentii prin tranzistor ( si
) si tensiunile la bornele sale (
si
).
Montajul folosit
Montajul consta în grupul de componente din figura de mai jos. Grupul format din tranzistoarele T1, T2, rezistentele R1, R2, R3, R4 si potentiometrul P constituie o sursa dubla de curent reglabila. Când se foloseste în montaje pentru a furniza curentii de baza necesari tranzistorului npn în conexiune EC atunci sursa se alimenteaza cu +5 V la borna 2 fata de borna de masa (borna 1) si atunci se obtine la borna 3 un curent reglabil (în sensul sagetii) între 0 mA. Pentru curentii de emitor necesari aceluiasi tranzistor npn în conexiune BC, sursa se alimenteaza cu -5V la borna 2 fata de borna 1 (borna de masa) si se obtine la borna 4 un curent reglabil între 0 50 mA.
Modul de lucru
Pentru conexiunea BC se foloseste un tranzistor de tip BD135L. Cu sursa de curent alimentata corespunzator, se traseaza caracteristicile de intrare, respectiv de transfer si iesire utilizând urmatoarele doua scheme de montaj:
![]() | ![]() |
Pentru determinarea punctului static de functionare se foloseste circuitul elementar descris mai sus. Se traseaza dreapta statica de functionare pentru Rc=3.6kΩ si Ec=12V în planul caracteristicilor de iesire si se determina coordonatele punctului static de functionare stiind ca IE=2mA. Se compara rezultatul obtinut cu cel masurat.
Se determina si parametrul de curent invers ICB0 pentru UCB=5V si IE=2mA pentru a-l calcula pe
Analog, pentru tranzistorul conectat în montaj EC, se folosesc pentru trasarea
caracteristicilor statice montajele:
![]() |
Cu montajul elementar descris anterior se determina punctul static de functionare pentru Rc=3.6kΩ, Ec=12V si IE=2mA. Se compara valoarile experimentale cu cele obtinute grafoanalitic.
Rezultate experimentale
BC - caracteristica de intrare
IE (mA) | ||||||||||
UEB (V) |
BC - caracteristica de transfer
Ucb=5V |
IE (mA) | ||||||||||
IB (mA) | |||||||||||
IC (mA) |
BC - caracteristica de iesire
IE (mA) |
Ucb (V) | |||||||
IC (mA) | ||||||||
IB mA) | ||||||||
|
BC - punctul static de functionare
Valori masurate: IC=IE-IB=2mA -16μA=1,984mA, UCB=5.1V
Din grafic: IC=1.98mA, UCB=4.85V
EC - caracteristica de intrare
UCE (V) | |||||||||||
IB mA) | |||||||||||
UBE (V) |
EC - caracteristica de transfer
UCE (V) | ||||||||
IB mA) | ||||||||
IC (mA) | ||||||||
Avem ICEo=5.6mA, valoare masurata folosita la calculul lui
EC - caracteristica de iesire
IB mA) |
UCE (V) | |||||
IC (mA) | ||||||
Observatii si concluzii
1. Caracteristicile obtinute pe cale experimentala sunt, în general, în concordanta cu cele teoretice.
2. Valorile obtinute pentru β0 sunt cuprinse între 150 si 350, valori dealtfel obisnuite. Diferentele mari între valorile obtinute la diferite masuratori se datoreaza faptului ca precizia cu care este determinat IB este mica.
3. Valoarea de aproximativ 99 obtinuta pentru se încadreaza si ea între valorile obisnuite pentru acest parametru.
4. Erorile mai mari obtinute în zonele cu valori mici ale graficelor se datoreaza variatiei regimului de functionare al tranzistorului.
|