Arhitectura unui SIAD
Structura sistemelor de asistare a deciziilor trebuie sa reflecte modul in care se realizeaza combinarea elementelor componente, interdependenta dintre ele, ansamblul de date externe si interne gestionate in cadrul organizatiei, bazele de date, modelele, instrumentele software, utilizate la diferite niveluri ale firmei.
Pentru conceperea arhitecturii unui SIAD trebuie sa avem in vedere:
- compatibilitatea sistemului ceea ce presupune ca resursele acestuia sa poata fi partajate de toti utilizatorii implicati in procesul decizional;
- inter-operabilitatea sistemulu, care asigura posibilitati suplimentare 131i81b de manipulare si gestionare a informatiilor in cadrul sistemului;
- evolutivitatea sistemului in sensul ca acele componente care indeplinesc o singura functie in structura sistemului nu trebuie sa constituie un obstacol in dezvoltarea viitoare a organizatiei.
Un prim model de arhitectura al SIAD a fost elaborat in 1982 de Sprague si Carlson. Acestia considerau ca elementele componente sunt:
- componenta de gestiune a datelor;
- componenta de gestiune a modelelo;
- componenta de gestiune a dialogului cu utilizatorul.
De asemenea au identificat urmatoarele stiluri de dialog:
- interfata de tip " linie de comanda
- interfata meniu;
- interfata de tip intrebare - raspuns;
- interfata bazata pe forme.
Power abordeaza SIAD-ul prin prisma a 4 componente:
- interfata, perceputa ca fiind elementul esential al structurii;
- subsistemul bazei de date care cuprinde atat baza de date cat si sistemul de gestiune al acesteia. SIAD-urile orientate pe date apeleaza la depozitele de date iar procesul de extragere, prelucrate, incarcare si indexate implica activitati destul de complexe;
- setul de modele si instrumente analitice care sunt o componenta importanta mai ales pentru SIAD-urile orientate pe modele in acest caz software-ul pentru gestiunea modelelor poate fi stocat pe acelasi server cu bazele de date;
- componenta pentru asigurarea comunicatiei are in vedere modul cum sunt organizate resursele hardware cum sunt distribuite software-ul si datele in sistem, precum si modalitatile de integrare si conectare fizica a componentelor sistemului.
In viitor perfectionarea tehnologiilor aferente SIAD trebuie sa aiba drept obiectiv principal imbunatatirea interactiunii dintre decident si SIAD.
4.1. Gestiunea datelor
Aceasta presupune incarcare, stocarea, organizarea si actualizarea datelor relevante, controlul securitatii datelor si a modului de acces la acestea, proceduri de integrare si administrare. Intr-un SIAD bazele de date nu au doar functia de stocare pasiva a informatiilor ci participa activ la functionarea acestuia.
Initial bazele de date inregistreaza informatii brute. Acestea sunt structurate si gestionate pentru o prelucrare ulterioara prin intermediul SIAD-ului.
Intr-un mediu decizional de faceri utilizarea eficienta a resurselor informationale depinde de relatiile existente intre date informationale si cunostinte. In acest context putem considera informatia ca acea data care aduce noi cunostinte utilizatorilor sai, care modifica perceptia asupra realitatii si reduce gradul de incertitudine. Datele devin informatii doar prin prisma unui model interpretativ propriu receptorului. De ex: datele din bilantul contabil devin informatii doar pt cel ce cunoaste modelul contabil.
Relatiile dintre cele 3 elemente: date, informatii si decizii apar sub diverse forme astfel:
1. date - cunostinte - informatii atunci cand avem nevoie de cunostinte pentru a procesa datele in informatii;
2. cunostinte - date - informatii situatia care poate exista numai daca se admite ca se stie unde trebuie cautate datele ce produc informatia ceruta;
3. informatii - date - cunostinte caz in care informatia este prelucrata si se stabileste decizia iar manifestarea ei poate conduce la noi cunostinte.
Exemple de date: empirice, neprocesate, valabile din experiente anterioare, rezultate ale procesului decizional curent.
Exemple de informatii:interne obtinute din procesarea datelor sau din alte surse informationale, externe organizatiei.
Exemple de cunostinte: acumulate si valabile la inceputul procesului decizional, obtinute din transformarea datelor brute in informatii, extrase din informatii achizitionate in timpul procesului decizional.
O conditie esentiala a SIAD-urilor moderne este existenta unei baze de date cu o structura bine definita si cu informatii de calitate superioara.
Factorii care diferentiaza datele operationale si datele pentru suportul decizional sunt:
1. Structura datelor. La nivel operational datele sunt stocate in baze de date relationale in cadrul carora relatia este normalizata pentru eliminarea eventualelor anomalii. Datele folosite in informatia decizionala au o structura integrala si nu intra in detalii ele reprezinta doar agregari ale datelor operationale.
2. Agregarea. Datele operationale pot fi agregate numai dinamic insa cele folosite pentru suportul decizional permit si analize complexe.
3. Dimensiunea datelor. Datele aferente mediului decizional sunt multidimensionale, iar datele organizationale au o singura dimensiune.
4. Orizontul de timp. Datele operationale se refera la starea tranzactiilor la momentul actual, iar cele pentru asistarea deciziei reprezinta adevarate serii de timp ale datelor organizationale.
5. Metadatele. (meta deasupra) In ceea ce priveste SIAD trebuie sa descoperim ce se afla deasupra datelor. Varietatea surselor de provenienta a datelor impune existenta unui dictionar care sa contina informatii despre structura bazelor de date, despre tipul surselor de date, formatul datelor, dimensiunea campurilor.
La nivel operational dictionarul contine mai putine elemente. Pentru administrarea, sincronizarea si coordonarea activitatii de obtinere de informatii se adauga la clasicul dictionar de date si dictionarul de metadate dar si serverul de evenimente.
Administrarea ansamblului de date se face printr-un program specializat, printr-un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) care permite:
- crearea de noi baze de date;
- actualizarea bazelor de date existente;
- asigurarea securitatii datelor;
- interogarea bazelor de date prin limbaje de interogare declarative;
- extragerea datelor din alte baze de date decat cele administrate de SIAD;
4.2 Modelele si gestiunea modelelor
Modelele reprezinta rezultatul unei analize prealabile a situatiei decizionale propuse spre rezolvare. Ele reprezinta instrumente cu ajutorul carora se prelucreaza informatia. Construirea modelelor are la baza o serie de reguli care ne ajuta sa reflectam cat mai fidel ceea ce este in interiorul sistemului sau in interiorul fenomenului asociat.
Modelele nu se limiteaza la gestionarea datelor in forma lor bruta, ci le organizeaza astfel incat sa furnizeze decidentului elemente de informare care au legatura cu preocuparile sale. Din punct de vedere al utilizatorului modelele sunt " partea vizibila " a unui SIAD, in timp ce bazele de date sunt considerate "partea ascunsa ".
Gestiunea modelelor cuprinde:
- baza de modele;
- sistemul de gestiune al acesteia;
- limbajul de modelare;
- dictionarul de modele;
- ansamblul de operatiuni necesare pentru executia, integrarea si comanda modelelor.
a) Baza de modele contine un set de modele asociate unui anumit domeniu de activitate: modele statistice, financiare, contabile etc. Modelele pot fi impartite in:
1. Modele strategice care actioneaza la nivelul strategic sunt utilizate pentru asistarea responsabilitatilor de planificare la nivel strategic, pentru dezvoltarea obiectului corporatiei si pentru achizitii la diferite niveluri.
2. Modele tactice folosite pentru middle management cu scopul de alocare si controlare a resurselor sistemului. Acestea sunt operationale doar pentru un subsistem al organizatiei.
3. Modele operationale folosite pentru gestionarea activitatii curente, pentru elaborarea programelor de productie, pentru aprobarea creditelor de o banca, pentru controlul calitatii.
4. Subrutinele - folosite independent pentru aplicatii diferite de analiza a datelor. Acestea la randul lor se pot imparti in:
modele iconice cu aceleasi caracteristici ca si obiectul studiat dar la scara diferita;
- modele analogice inlocuiesc o proprietate a obiectului cu alta identica, solutia fiind raportata la dimensiunile si proprietatile originalului;
modele matematice cand fenomenele studiate sunt reprezentate prin simboluri si legi ce administreaza sistemul.
O alta clasificare a modelelor le imparte in:
- sisteme cu caracter general asociate activitatilor frecvente;
- sisteme cu caracter particular destinate unor operatii strans legate de tipul problemei studiate.
b) Sistemele de gestiune a bazelor de modele.
Prin intermediul unui sistem informatic de gestiune a bazelor de date se asigura:
- consemnarea si identificarea modelului;
- regasirea ansamblului de variabile asociate modelului;
- comunicarea rezultatului obtinute la sfarsitul procesului de prelucrare;
- realizarea unor modele de la zero sau de la modele deja existente;
- gestionarea modelelor de utilizatori;
- corelarea modelelor prin intermediul unei baze de date si integrarea acestora in structura SIAD;
- utilizarea unor functii analogice pentru exploatarea bazei de modele.
c) Limbajul de modelare care e in general standard, desi aplicarea lui impune o anumita personalizare.
d) Dictionarul de modele care e considerat ca un catalog al tuturor modelelor existente, cu defiitii,functii si informatii despre acestea.
e) Procesorul de executie si integrare a modelelor care permite verificarea modului in care se deruleaza executia programelor.
Alegerea unui model optim presupune realizarea unei expertize, un proces deocamdata neautomatizat.
4.3 Sistemele de gestiune a cunostintelor
Pentru rezolvarea problemelor semistructurate sau nestructurate se apeleaza la sistemele expert sau la alte sisteme inteligente.
Sistemele inteligente sunt ansambluri de mijloace destinate asistarii factorului de decizie in rezolvarea problemelor specifice de gestiune. Sistemele inteligente bazate pe modele au la baza un rationament de tip analitic care la randul lui graviteaza in jurul unui algoritm.
Pentru a folosi astfel de instrumente decidentul trebuie:
- sa inteleaga mai bine natura complexa a relatiilor ce conditioneaza rezolvarea problemei;
- sa-si exprime ipotezele de lucru sub o forma sintetica si operationala;
- sa exploreze formalismul matematic;
- sa-si fundamenteze deciziile pe baza modelelor de simulare sau pe algoritmii de optimizare.
4.4 Subsistemul de dialog
Un model interactiv presupune un dialog permanent intre utilizator si calculator, astfel interfata capata un rol deosebit in cadrul unui SIAD. Dialogul se poate realiza sub diferite forme: de tip intrebare - raspuns, utilizarea unor chestionare incluse intr-o macheta, definirea unor menu-uri ierarhizate, etc.
Sistemul de dialog este gestionat de un software special ce contine programe care ofera diverse facilitati precum:
interfata grafica;
prezentarea datelor sub diferite forme (grafice , figuri, tabele);
accesarea unor functii care sa rezolve situatiile de blocaj;
flexibilitatea si accesibilitatea care permit utilizatorului sa adapteze sistemul in raport cu exigentele explicatiei.
Daca realizatorii SIAD nu au in vedere utilizatorii finali exista riscul unui esec pentru ca sistemul nu a fost realizat in conformitate cu exigentele realitatii ci intr-un spatiu inchis si rupt de realitate. Reusita unui model va evita derularea liniara a acestuia si nerespectarea cerintelor utilizatorilor finali.
Prin rolul activitatii pe care il indeplineste in functionarea unui SIAD utilizatorul poate fi considerat parte integranta a sistemului.
4.5 Integrarea SIAD-urilor
O problema ce poate sa apara e cea a informatiei supraincarcate. Se estimeaza ca numarul datelor colectate de o organizatie moderna se dubleaza in fiecare an. In acest context analiza efectiva a datelor se rezuma la doar 5% dintre ele.
Integrarea SIAD-ului e o provocare pentru utilizatori. Pentru aceasta avem nevoie de o interfata de dialog simpla care sa permita accesarea cu usurinta a informatiilor. Interfata ar trebui standardizata astfel incat toate aplicatiile si datele sa fie compatibile si usor accesibile.
Integrarea SIAD are 2 forme:
a) integrarea functionala care presupune furnizarea unui mediu de acces comun, transferul de date si instrumente. In acest mod unul sau mai multi utilizatori pot accesa la cerere toate mecanismele de asistare a deciziei.
b) integrarea fizica care implica comunicarea arhitecturala a hardware-ului, software-ului si a caracteristicilor datelor de comunicare. Integrarea fizica incepe inainte ca SIAD-ul sa fie proiectat.
|
