CONECTAREA LA INTERNET
Conectarea la Internet se poate realiza in foarte multe feluri : prin linie telefonica, prin cablu de inalta viteza, prin conexiuni DSL, prin satelit, prin TV, prin retele locale (LAN), prin telefonul mobil etc.
Rapiditatea la conectare este adevarata referinta la orice conexiune Internet: cu cat este mai rapida conectarea, cu atat ea este mai buna.
Conectarea calculatorului la Internet
Cea mai obisnuita optiune de conectare este aceea de a gasi un ISP (Internet Service Provider) sau un serviciu online.
Conectarea propriu-zisa se poate realiza prin :
modem traditional;
modem special de cablu (permite folosirea cablului coaxial de televiziune; viteza creste fata de conectarea clasica de 10 ÷ 100 de ori);
conexiuni de tip DSL (Digital Subscriber Line);
modem ISBN special (Integrated Services Digital Network), utilizat in intervalul de lucru 64 kbs - 128 kbs;
conectare Wireless (fara fir): ceva mai lenta decat o parte din metodele de mai sus, dar permite accesul si din pozitii mai izolate.
3.1.A) Serial Line Internet Protocol (SLIP)
Reprezinta o conectare deplina] la Internet prin linie tele 434j94e fonica si printr-un modem de 9600 bps sau mai mare. La aceste viteze se pot transmite pachete de programe in ambele sensuri.
3.1.B) Point to point Protocol (PPP)
Reprezinta o conectare la Internet prin linie tele 434j94e fonica si prin modem. Este o legatura mai sigura decat SLIP, deoarece verifica de doua ori ca pachetele Internet au ajuns fara erori. Pachetele care contin informatii sunt retransmise.
3.1.C) Conectarea directa
Calculatoarele puternice sau retelele locale de calculatoare (LAN) pot fi conectate direct la Internet.
Cand o retea locala de calculatoare este conectata la Internet, toate calculatoarele din respectiva retea au acces deplin la Internet.
3.1.D) Conectarea prin cablul TV
Internet-ul poate fi accesat prin sisteme de cablu TV, utilizand cablul coaxial TV.
Trebuie folosit un modem special pentru acest tip de cablu. Vitezele de transmisie, utilizand aceasta conectare, sunt de 20 pana la 100 de ori mai mari decat in cazul utilizarii unui modem conventional.
3.1.E) Conectarea utilizand liniile DSL si ISDN
Conexiunile telefonice digitale speciale (DSL) se folosesc pentru accesarea Internet-ului la viteze foarte mari. Pentru acest tip de conexiune este necesar de asemenea un modem dedicat.
Liniile ISDN ofera conexiuni cu viteze cuprinse intre 64 kbs - 128 kbs si au nevoie de asemenea de un modem specializat pentru acest tip de conexiune.
3.1.F) Accesul fara fir (wireless)
Acest tip de legatura se poate practica fie din catre un LAN, fie prin intermediul telefonului mobil sau unui palmtop.
3.1.G) Servicii online
Apeland la un serviciu online, oferit de o intreprindere dedicata acestui tip de service, se pot folosi integral toate resursele Internet-ului la capacitate maxima.
3.2. Functionarea modem-ului
Utilizatorii se conecteaza la Internet folosind ca element de legatura modem-ul. Modem-ul permite calculatorului propriu sa trimita si sa primeasca informatii de la alte calculatoare.
De obicei, cand se foloseste un modem pentru conectarea la Internet, se apeleaza la un furnizor de servicii Internet (ISP). Contactarea la ISP reprezinta de fapt conectarea la un alt modem atasat la un calculator puternic, numit server. ISP-urile dispun de zeci sau sute de modem-uri care accepta apeluri de la abonati pentru conectare. Daca nu reusiti sa va conectati, modem-urile pot fi toate ocupate sau server-ul este in situatia de a gestiona un numar prea mare de apeluri simultan.
Modem-ul este controlat de catre calculatorul-gazda si de catre software-ul de comunicatii printr-un set de comenzi numit AT (set de comenzi Hayes). Aceste comenzi "transmit" modem-ului cum sa procedeze in fiecare moment intr-o sesiune (deschiderea unei linii, transmiterea tonurilor care pot fi intelese de sistemul telefonic).
Istoric, la inceputurile conectarii, modem-urile puteau transfera date cu rata foarte mica, 300/600 bps, astazi rata de transfer ajungand la 56 Kbps. Zgomotul de fond al unei linii telefonice "forteaza" modem-ul sa lucreze la viteze mai mici decat rata maxima de transfer disponibila (53Kbps), astfel ca datele se pot pierde in timpul transmiterii.
TEST GRILA
|
Realizarea conexiunii unui modem
3.2.A) Modem-urile sunt controlate de un software al calculatorului care utilizeaza setul de comenzi AT.
Prima comanda pe care o primeste un modem este aceea de a deschide o conexiune cu o linie telefonica. Urmatoarea comanda comunica modem-ului sa furnizeze un numar telefonic pentru a realiza conexiunea.
3.2.B. Modemul formeaza numarul, iar un alt modem raspunde la apel; in acest moment, modem-ul propriu trimite un ton si modem-ul care receptioneaza (accesat) raspunde tot printr-un ton.
3.2.C) Astfel a fost stabilita o conexiune primara, modem-urile precizandu-si unul celuilalt, modul de transmitere a informatiilor (hardshake). Se pun de acord: viteza de conectare, precum si modul de utilizare a bitului de paritate pentru semnalarea erorilor in cadrul comunicarii.
3.2.D) In acest moment, poate incepe schimbul de date - spre exemplu, date in format digital, transmitandu-se de catre PC-ul propriu catre modem.
3.2.E) Sistemul de telefonie, spre deosebire de PC, lucreaza cu informatii de tip analogic. Informatiile digitale sosite de la PC trebuie "traduse" (convertite) in informatii analogice pentru a putea fi transmise prin sistemul telefonic. Modem-ul preia informatia digitala si o "moduleaza" (transforma) in semnale analogice pentru ca aceasta sa poata fi transmisa sub forma de informatie analogica.
3.2.F) Semnalul analogic este receptionat de modem-ul captator, care il transforma (il "demoduleaza") in semnal digital si il transmite server-ului. Procesul de Modulare si DEModulare al informatiilor a si dat numele dispozitivului respectiv.
Conexiunea Internet - televiziune
In anul 1995, se vorbea despre "superautostrada informatiilor" nu in contextul Internet-ului, ci al televiziunii prin cablu. Aparusera scenarii care vorbeau de sute sau mii de canale TV (televiziune interactiva), cumparaturi facute de acasa, stiri adaptate la cerintele clientilor disponibile oricand erau solicitate etc.
Aceasta "superautostrada" trebuia sa ne conecteze electronic pe toti ca sa putem comunica mai usor si mai eficient. Nu s-a intamplat asa cu televiziunea prin cablu, in schimb o parte din aceste deziderate le rezolva Internet-ul, devenind astfel o superautostrada a informatiilor.
Zi de zi, televiziunea si Internet-ul se apropie intre ele - tinzand chiar sa fuzioneze.
Modem-urile cu cablu optic ofera o viteza mare de acces la Internet (1,5 milioane de biti pe secunda/receptie, 300000 bps/transmitere).
Conexiunea de televiziune
3.3.A) Cablul coaxial (cablul de banda larga) care intra in locuinta este divizat (splittat) in doua conexiuni: una pentru TV, iar cealalta este orientata catre un modem de banda larga.
3.3.B) Modem-ul de cablu se ataseaza la o placa de retea Ethernet din interiorul PC-ului, care dispune si de o adresa de retea. Cablul coaxial poarta simultan semnalul de televiziune precum si semnalele PC-ului.
3.3.C) Compania de cablu divide fiecare cvartal in zone de circa 500 de abonati, o asemenea zona constuind un nod al retelei. Atat televiziunea cat si datele Internet-ului trec spre cei 500 de abonati prin acest nod.
Cu cat numarul celor care acceseaza Internet-ul printr-un nod, este mai mare, cu atat accesul va fi mai lent.
3.3.D) Nodurile sunt conectate prin linii de mare viteza realizate din fibra optica, la un adaptor principal.
Adaptorul principal receptioneaza transmisiile de televiziune de la satelitii de comunicatii si are acces la Internet prin legaturi de mare viteza.
3.3.E) Adaptorul principal are, de asemenea, servere Internet de mare viteza. Exista, de asemenea, un server de discutii, destinat grupurilor de discutii. Mentionam de asemenea si serverele proxy care inmagazineaza site-uri ale Internet-ului, la care pot ajunge mult mai usor clientii (abonatii) utilizand acest sistem, decat prin legaturile clasice la Internet prin intermediul modem-ului.
3.4.A) Functionarea structurii Digital Subscriber Line (DSL)
Printre optiunile de obtinere a accesului de mare viteza la Internet se foloseste tehnologia Digital Subscriber Line (DSL). Aceasta tehnologie permite accesarea Internet-ului la viteze mari de pana la 55 Mbps, utilizand VDSL (Very high data rate DSL); se pot atinge si viteze mai mari de 55 Mbps.
Termenul DSL nu se refera la linia telefonica care poate fi si din cupru, ci la modem-uri. De fapt, "modemurile" DSL nu sunt modemuri in sensul clasic al cuvantului, ele transmitand si receptionand toate semnalele ca semnale digitale. Deoarece semnalele nu au nevoie sa fie convertite si pot fi transmise ca date digitale (in loc de analogice), datele pot fi transmise la viteze mult mai mari decat la transmisia prin modemurile traditionale.
Tehnologia DSL are si un inconvenient: ea cere ca distanta dintre modemul DSL propriu si modemul DSL al retelei telefonice utilizate sa fie plasata intre anumiti parametri. Cu cat viteza este mai mare, aceasta distanta trebuie sa fie mai mica.
Serviciul standard DSL ofera servicii la receptie de 1,5 Mbps si la transmitere de 640 Kbps.
3.4.B) Realizarea structurii DSL (Digital Subscriber Line)
3.4.B1) Unul dintre avantajele DSL-ului este ca nu are nevoie de linii speciale, folosindu-le pe cele existente realizate din cupru. In realitate, DSL se refera la modemurile utilizate, si nu la liniile propriu-zise.
Serviciul DSL necesita ca modemurile DSL sa existe la fiecare capat al conexiunii. Modemurile DSL sunt diferite de cele traditionale, transmit si receptioneaza toate datele sub forma de date digitale, fara vreo transformare in semnale analogice.
3.4.B2) Transmisia traditionala analogica (inclusiv convorbirile telefonice) transmise prin firele de cupru utilizeaza o mica portiune a potentialului largimii de banda, care poate fi transmisa prin firele de cupru.
Tehnologia DSL permite efectuarea convorbirilor telefonice si folosirea Internet-ului simultan prin aceeasi linie telefonica. Tehnologia DSL divide linia telefonica in trei canale - unul pentru receptionarea datelor, altul pentru transmiterea datelor si inca unul pentru conversatia la telefon.
3.4.B3) Pentru a putea functiona corect, modemul DSL-client trebuie sa fie plasat la o anumita distanta de modem-ul DSL al centralei telefonice. Distanta exacta variaza in functie de precizia serviciului DSL, de viteza care a fost oferita si dimensiunile firelor de cupru ale liniei telefonice. Iata cateva exemple :
pentru o rata de transmitere de 8,448 Mbps distanta dintre modemuri trebuie sa fie mai mica de 3000 m;
pentru o rata de transfer de 2,048, distanta dintre modemuri trebuie sa fie mai mica de 5000 m.
TEST GRILA
|
3.5.A) Functionarea structurii Integrated Services Digital Network (ISDN)
O reclamatie obisnuita la adresa Internetului se refera la legaturile telefonice normale - care sunt lente.
Chiar daca se folosesc modemuri de viteza mare (de ex. 28.000 bps), transferul este prea lent vis-à-vis de avantajele graficii disponibile pe Internet. Fisierele grafice sunt foarte mari si au nevoie, la aceste viteze de transfer, de mult timp pentru a se transmite aceste informatii la calculatorul propriu.
Una din tehnologiile prin care se poate obtine o conexiune mai rapida la Internet este folosirea ISDN.
ISDN permite utilizarea cablurilor telefonice de cupru, dar numarul apelat va trebui sa fie echipat pentru acces ISDN, cu un modem de tip ISDN. Modemul ISDN este de fapt un adaptor de terminal (terminal adapter) care permite transmiterea si receptionarea semnalelor digitale printr-o linie telefonica ISDN. Totusi exista unele modemuri ISDN care includ si posibilitatea lucrului cu semnale analogice. Aceasta posibilitate este necesara deoarece exista calculatoare apelabile care nu utilizeaza decat lucrul cu semnale analogice, datorita liniei de legatura.
3.5.B) Realizarea conexiunilor de inalta viteza prin ISDN
3.5.B1) Pentru a utiliza serviciile ISDN, un calculator are nevoie de un modem ISDN. Functia de baza a modemului ISDN este manipularea semnalelor digitale intre doua calculatoare. Unele tipuri de modemuri ISDN dispun si de posibilitatea de a converti semnale analog-numeric si numeric-analog pentru a putea conecta calculatoare aflate pe linii telefonice care nu dispun de facilitati ISDN.
3.5.B2) Liniile telefonice ISDN nu sunt alimentate cu energie electrica de catre compania de telefoane, deci primesc energie de la o sursa externa aflata in reteaua de electricitate. In cazul unei intreruperi generale de curent, evident, liniile ISDN nu mai functioneaza, ceea ce reprezinta o limitare in utilizare.
3.5.B3) Cel mai obisnuit serviciu ISDN este cel numit Basic Rate Interface (BRI). Cu BRI linia telefonica este impartita in 3 canale logice. Prin aceste canale datele sunt transferate si receptionate. BRI dispune de doua canale B (bearer - purtator), cu viteza de 64 kbps, si un canal D (data - date) cu viteza de 16 kbps; sistemul are si denumirea prescurtata: 2B+D.
Aceste canale pot fi folosite simultan. Se poate vorbi la telefon pe unul din canalele B, iar pe celalalt canal B se navigheaza pe Internet cu calculatorul propriu. Canalul D se foloseste pentru dirijarea datelor care au fost transmise prin canalele B (informatii de semnalizare).
Datorita lipsei unor facilitati tehnologice, unele companii de telefoane nu pot transmite informatiile de semnalizare prin canalul D, folosind pentru aceasta tot canalul B. In acest caz, fiecare canal B poate transmite si receptiona date cu viteza de 56 kbps (64 kbps - 8 kpbs), cei 8 kbps fiind folositi pentru informatiile de semnalizare.
Daca informatiile de semnalizare se transmit prin canalul B avem semnalizare in afara benzii (aut of band signaling), iar daca informatiile de semnalizare se transmit prin canalul D, avem o semnalizare in banda (in band signaling).
De obicei la accesarea Internetului, tehnologia ISDN utilizeaza protocolul PPP (Point to Point Protocol). Cele doua canale B pot functiona intr-un singur canal cu viteza de 128 kbps (la semnalizarea in banda) si cu viteza de 112 kbps (la semnalizarea in afara benzii).
INTREBARE - RASPUNS
|
3.6. Conectarea la Internet prin serviciile online
Una din modalitatile de a obtine acces la Internet este si utilizarea serviciilor online ale unei companii specializate (Compu Serve, America Online etc.). Aceste servicii online furnizeaza informatii in domenii speciale si servicii disponibile numai abonatilor.
Continutul, aria, domeniile si serviciile online pe care companiile specializate le furnizeaza sunt, de cele mai multe ori, platite (se plateste o taxa lunara).
Utilizarea resurselor Internetului de catre firmele specializate se face prin utilizarea propriului software cu numele sau "interfata utilizatorului".
Interfata utilizatorului solicita emiterea unei comenzi care este transmisa Internetului printr-o poarta de acces (gateway).
O poarta de acces este un echipament care expediaza date de la o retea la alta si poate realiza transferul datelor chiar daca tipurile de date si/sau protocoalele sunt diferite.
Majoritatea firmelor de servicii permit utilizarea software-ului clientului ca: FTP, grupuri de discutii. Pentru a putea utiliza propriul software trebuie ocolita interfata-utilizator oferita de serviciul online. Se apeleaza serviciul online intr-o prima etapa (pentru a stabili o legatura TCP/IP), iar apoi se lanseaza software-ul client pe calculatorul propriu. Conexiunea TCP/IP este cea care da accesul la resursele Internet.
Serviciile online permit exploatarea Web-ului, dar unele permit doar utilizarea browserelor proprietatea firmei care ofera serviciile, iar altele permit si folosirea oricarui alt browser dorit.
Tendinta actuala este ca serviciile online sa fie construite dupa aceeasi structura cu Internet-ul (dupa cum este si protocolul TCP/IP si alte tehnologii inrudite).
3.6.A) Serviciile online furnizeaza o cale avantajoasa de utilizare a resurselor Internetului. Aceste servicii dispun fie de propriul software care asigura fie accesul la resursele Internet (Telnet, FTP-ul), fie permit utilizarea software-ului propriu (Telnet, FTP, Gopher, .) pentru acest acces. Anumite unitati de servicii permit utilizarea software-ului special pentru a accesa Internetul (IRC - Internet Relay Chat).
Serviciile oferite de aceste unitati online dedicate sunt disponibile numai celor care apeleaza respectivul serviciu particular. Pentru anumite servicii care folosesc software si interfete inregistrate, se apeleaza direct la unitatea de serviciu online.
3.6.B) La folosirea unor servicii online nu se iese din Internet, ci ne plasam in spatele unui firewall.
Firewall este un sistem de calcul pentru securitate care blocheaza pachetele asa cum sunt transmise pe Internet. Aceste sisteme de calcul pentru securitate (firewall-uri) permit numai abonatilor intrarea (accesul) in (la)unitatea de servicii.
Serviciile online folosesc propriul lor software si interfete proprii inregistrate pentru a oferi accesul la resursele Internet obisnuite (grupurile de discutii Usenet, Telnet si FPT).
Calculatorul solicitantului emite o comanda folosind software-ul inregistrat al serviciului online, care transmite comanda mai departe, in Internet, printr-o poarta de acces (gateway) pentru a regasi informatia. Informatia este transmisa inapoi prin poarta de acces cu software-ul propriu al serviciului online si apoi la calculatorul solicitant.
Majoritatea serviciilor online permit si utilizarea software-ului propriu al solicitantului pentru a accesa resursele Internetului, pentru care unitatile online nu au un software inregistrat. Pentru aceasta, apeleaza la serviciul online; se va stabili o conexiune TCP/IP si astfel se ajunge in Internet prin folosirea software-ului solicitantului.
Utilizand serviciile online este posibila explorarea Word Wide Web-ului, utilizand browserul Web inregistrat al serviciului online prin accesul intr-o zona a serviciului online.
3.7. Functionarea tehnologiei wire less (fara fir) si conexiunile prin palm top
Pe masura dezvoltarii unor noi tehnologii tot mai multe tipuri de dispozitive pot accesa web-ul in acelasi mod ca si PC-urile; de asemenea, si hardware-ul diferit de modem-urile traditionale devine frecvent utilizat la accesarea Internet-ului.
Printre noile directii de accesare a Internet-ului si de exploatare a web-ului se gasesc conexiunile: prin Palmtop (sub Windows CE), prin telefoanele mobile (celulare) si cu ajutorul unei tehnologii wireless, numita Bluebooth.
Conectarea la Internet printr-o conexiune prin satelit solicita accesul la viteze de cateva ori mai mari decat ale modem-urilor obisnuite (28 - 56 kbps), atingand cca. 400 kbps.
Sistemele de acces la Internet prin satelit sunt, dintr-un punct de vedere, niste hibrizi. Aceste sisteme necesita inca unitati de modem pentru a solicita informatii din reteaua Internet existenta (deja construita si bazata pe modem-uri). Totusi, raspunsul la solicitarea de informatii este transmis celui care a utilizat acest serviciu la viteza inalta de transmisie a satelitului.
Informatia in aceste sectiuni circula cu doua viteze, pe anumite portiuni la viteza oferita de tehnologiile satelitare, iar pe alte portiuni cu viteza oferita de modem-urile clasice existente in retelele Internet actuale.
La accesarea Internet-ului prin satelit se poate exploata web-ul cu noi tipuri de aparate digitale, printre care si palmtop-ul - Personal Digital Assistents (PDA). Daca PDA-urile sunt cuplate cu un modem, pot transmite si receptiona mesaje e-mail si pot explora cu usurinta web-ul.
Anumite PDA-uri, folosind tehnologia celulara pentru conectarea la Internet, pot accesa pagini web, dar ecranele de care dispun nu pot afisa grafica pretentioasa practicata standard in web. Pentru a putea fi vizionate respectivele pagini web, necesita o reformatare intr-un format numit WML (Wireless Markup Language) - actiune usor de realizat. Exista, de asemenea, si pagini web formatate chiar in formatul WML, ele fiind utilizabile direct.
3.7.A) Accesarea Internet-ului cu o conexiune prin satelit
3.7.A1) La accesarea Internetului utilizand o conexiune prin satelit, transferul informatiilor se face cu o viteza de 400 kbps (de cca. 7 ori mai rapid decat prin modem-urile clasice). Pentru a se putea realiza conexiunea, este necesara o antena de satelit speciala (dedicata) la solicitant.
3.7.A2) Solicitarea unei pagini web se face prin PC-ul propriu, transmisa prin modem si prin linii telefonice standard la un furnizor de servicii Internet (ISP).
Apoi este transmisa serverului web care gazduieste site-ul in care este inclusa pagina web.
3.7.A3) Raspunsul la solicitari nu se mai face prin liniile telefonice, ci serverul web transmite informatiile la centrul de operatii al companiei de sateliti (Network Operations Center - NOC) - Statia terestra a satelitului, utilizand legatura de viteza inalta. NOC transmite informatiile la un satelit al pamantului cu viteza de 400 kbps, iar satelitul transmite informatia tot cu 400 kbps la antena de satelit a locuintei solicitantului.
3.7.B) Explorarea Web-ului cu ajutorul unui calculator Palmtop
3.7.B1) Una din restrictiile importante ale Palmtop-urilor, referitor la exploatarea Web-ului, este ecranul (rezolutia display-ului 240 x 320 pixeli). Dar si in aceste conditii de slaba rezolutie, folosind un software specializat (ProxiWeb), palmtop-urile pot fi folosite pentru navigare pe Internet. Software-ul precizat se instaleaza pe un PC si apoi este transferat pe Palmtop cu ajutorul tehnologiei HotSync (tehnologie pentru transferul fisierelor intre PC si Palmtop).
Dupa ce software-ul specializat este instalat pe Palmtop, se poate realiza conectarea la Internet (printr-un modem si un furnizor de servicii Internet).
3.7.B2) In acest moment se poate accesa adresa dorita dintr-un site web; in loc sa mearga direct la site, browser-ul ProxiWeb contacteaza un server proxy special amplasat pe Internet. Server-ul proxy contacteaza Server-ul Web, care contine pagina solicitata. Pagina este preluata de server-ul proxy, care o prelucreaza si o reformateaza pentru a putea fi vizualizabila pe ecranul Palmtop-ului (inlatura codificarea HTML, modifica graficele pentru a putea fi citite pe Palmtop).
Ceea ce apare pe ecranul Palmtop-ului sugereaza pagini Web normale, care pot fi vizionate si citite una dupa alta, executand pentru acesta un simplu clic.
3.7.B.) Functionarea tehnologiei Bluetooth
3.7.B1) Aceasta tehnologie este o tehnologie wireless care permite PC-urilor, echipamentelor PDA, telefoanelor mobile sau echipamentelor de tip televizor / combina stereo sa comunice intre ele . Aceasta comunicare se realizeaza prin semnale radio, utilizand un cip dedicat. Se pot transmite concomitent atat semnale sonore, cat si date. Transmisia si receptia se fac in banda pentru transmisii industriale, stiintifice si medicale (SIM), altfel spus in banda de 2,4 GHz.
Cipul dispune de un produs program numit controlor de legaturi care identifica echipamentele Bluetooth si gestioneza procesul de transmitere si receptionare a datelor si a semnalelor sonore.
3.7.B2) Echipamentul Bluetooth emite in mod continuu un semnal pentru a identifica in zona sa de "vizibilitate" dispozitive similare. Dupa identificarea intre ele doua echipamente Bluetooth, incep intre ele un proces de comunicare pentru a se stabili daca cele doua dispozitive pot sau nu sa interactioneze intre ele. Intercomunicarea depinde de profilul Bluetooth specific, codat in hardware-ul fiecarui echipament. In momentul in care echipamentele au stabilit ca pot comunica intre ele se stabileste o conexiune numita piconet. In momentul constituirii conexiunii piconet si unul din dispozitivele din conexiune este conectat la Internet cu ajutorul unui PDA (palmtop), conectat si el la piconet, se poate accesa Internetul.
3.7.B3) Daca in aceeasi zona exista mai multe echipamente Bluetooth sau mai multe retele piconet semnalele acestora pot interfera. Pentru a "scapa" de acest fenomen tehnologia Bluetooth foloseste metoda salturilor de frecventa cu spectru larg ( spread spectrum frecvency hopping). Aceasta metoda , utilizata si de alte transmitatoare, consta in schimbarea frecventei de cca. 1600 de ori pe secunda , minimizand sansa de interferenta.
TEST GRILA
|
|
