Orice caracter al unui document poate fi formatat în ceea ce priveste fontul, marimea, stilul, sublinierea, pozitia pe verticala, spatierea orizontala si culoarea. Începând cu versiunea Word 97, este posibila animarea unor caractere. Pentru a formata caracterele unui cuvânt este suficient ca punctul de insertie sa fie în acel cuvânt. Pentru formatarea unui numar arbitrar de caractere (din acelasi cuvânt sau din mai multe cuvinte) acestea trebuie sa fie selectate în prealabil.
Toate atributele legate de caractere sunt controlate de comanda Font din meniul Format. Este initiat dialogul Font în fisele caruia sunt grupate optiunile disponibile. Optiunile pot fi selectate din listele respective sau trecute direct în zonele text atasate:
Font - permite selectarea fontului dintre fonturile instalate în mediul Windows.
Font style - stabileste stilul fontului.
Size - determina dimensiunea fontului.
Ultimele doua liste ascunse prezentate se refera la:
Underline - modul de evidentiere a caracterelor prin subliniere. Dintre multiplele posibilitati mentionam: Single - linie simpla, Words only - sublinierea nu se extinde pe spatiile dintre cuvinte, Double - subliniere dubla, Dotted - linie punctata, Wave - linie ondulata.
Color - stabileste
selectarea culorii caracterelor. Este de remarcat ca marcarea fundalului
caracterelor se poate efectua prin utilizarea uneltei Highlight, reprezentata 
,
renuntarea la evidentiere se face prin selectare si
actionarea din nou a uneltei.
Pentru a reliefa anumite portiuni de text, caracterele pot fi însotite de efecte grafice, selectabile în grupul Effects a fisei Font:
Strikethrough - textul apare t 19119u2012t 9;iat
cu o linie (exemplu)
Double strikethrough - textul apare t 19119u2012t 9;iat cu o linie dubla (exemplu)
Superscript - caracterele sunt scrise mai sus, ca exponentii din notatiile matematice (exemplu)
Subscript - caracterele sunt scrise mai jos, ca indicii din notatiile matematice (exemplu)
Shadow - caracterele apar umbrite (Exemplu)
Outline - apare doar conturul caracterelor (Exemplu)
Emboss - caracterele apar în relief (Exemplu)
Engrave - caracterele apar încrustate (Exemplu)
Small caps - cuvântul, cu exceptia primei litere, este scris cu litere mari, dar de marimea celor mici (Exemplu)
All caps - toate caracterele sunt majuscule (Exemplu)
Hiden - caracterele sunt ascunse, textul este vizibil doar daca se indica (meniul Tools, comanda Options, View) vizualizarea textului ascuns.
Fisa Font mai contine o zona de vizualizare (efectul selectarii unui atribut fara aplicarea asupra textului din document) si butonul Default a carui actionare produce stabilirea atributelor selectate drept valori implicite (aplicate în lipsa unor formatari de catre utilizator).
Fisa Character spacing a dialogului Font permite stabilirea unor spatieri proprii între caracterele selectate. Spatierea poate fi pe orizontala sau pe verticala. Optiunile disponibile sunt:
Scale - produce marirea sau micsorarea, la scara indicata, a caracterelor selectate.
Spacing . By - permite marirea (Expanded) sau micsorarea (Condensed) spatiului dintre litere cu distanta indicata.
Position . By - permite ridicarea (Raised) sau coborârea (Lowered) caracterelor cu distanta indicata.
Kerning for fonts: . Points and above - indica spatierea selectiva (kerning) pentru fonturile mai mari sau egale cu numarul de puncte specificate. Prin kerning se întelege apropierea mai mare între grupurile de litere care permit acest lucru, cum ar fi W si o (de exemplu "Word" cu kerning si "Word" fara kerning).
Fisa Animation, specifica pentru Word 97, permite efecte vizuale sub forma de animatii în text (încadrari animate sau chiar efecte asupra caracterelor).
În lista Animations se selecteaza animatia dorita (este sugerata încercarea fiecareia pentru a vedea efectiv ce se întâmpla).
Este de dorit ca animatiile, care nu apar la tiparire, sa fie utilizate pentru documente on-line, deci acele documente care sunt raspândite prin retea si sunt consultate pe ecran, nu sub forma tiparita.
Este posibil ca totalitatea atributelor unui caracter sa fie definita ca un stil de caracter, denumita si reutilizata sub acest nume de câte ori se doreste aplicarea formatarii. Pentru o descriere mai completa se va studia sectiunea dedicata stilurilor.
Pe bara de unelte Formatting exista, în mod implicit, o serie de unelte dedicate formatarii caracterelor. Acestea sunt explicate în figura alaturata, explicatiile fiind complete împreuna cu explicatiile date la formatarea caracterelor cu ajutorul tastaturii.
Prin personalizarea barei de unelte este posibil sa se aduca si
alte unelte daca textul introdus necesita operatii frecvente, de
un anumit tip, asupra caracterelor: ridicari la putere, indici, simboluri
etc.
Prin antet se întelege o combinatie de text si grafica tiparita pe fiecare pagina a unei sectiuni din document. Într-un antet se pot trece emblema, numerele de pagina, titlul documentului/sectiunii, autorul etc. Prin traditie, antetul de pagina se considera pozitionat în partea superioara a paginii de hârtie, deasupra primei entitati din textul paginii. Piciorul de pagina, cu functie identica antetului de pagina, se considera, în mod traditional, pozitionat în partea de jos a paginii, sub ultima entitate de text din pagina.
Este de retinut ca metodele oferite de Word permit pozitionarea textelor si grafismelor dintr-un antet/picior de pagina oriunde pe pagina (în centrul paginii pe post de imagine filigran, pe lateralele paginii pentru a diferentia sectiunile prin culori/pozitii etc.).
La prezentarea generala a sectiunilor, s-a vazut ca antetele si picioarele de pagina sunt specifice sectiunilor. Fiecare sectiune poate avea o structura proprie de antete si picioare de pagina. Este de mentionat, totusi, ca Word dispune de mecanismul prin care, în lipsa interventiei manuale, o structura de antete/picioare de pagina poate fi repetata si la noile sectiuni care se introduc în document. Apare astfel notiunea de legare la sectiunea anterioara.
În mod implicit, paginile unei sectiuni au acelasi antet si picior de pagina. Prin fixarea adecvata a optiunilor din fisa Layout a dialogului Page Setup (meniul File), se poate stabili o structura diferita de antete/picioare pentru prima pagina, paginile impare si paginile pare.
Zonele de antet nu sunt vizibile în modul Normal de vizualizare. În acest mod de editare a documentului, accesul la zona antete/picioare de pagina se obtine prin comanda Header and Footer din meniul View.
În modul Page Layout de vizualizare a documentului, zonele de antet/picior de pagina sunt vizibile dar inactive (sunt afisate mai sters pe ecran). Dublu click în zona care se doreste editata (daca aceasta zona a fost creata anterior) o activeaza si editarea decurge similar oricarui alt text..Se poate utiliza si comanda Header and Footer din meniul View (singura disponibila pentru primul acces la zonele antet.picior de pagina).
Accesul în zonele de antet/picior de pagina este însotit si de aparitia barei de unelte Header and Footer, care permite operatiunile si formatarile uzuale pentru aceste obiecte.
Pentru a aplica procedurile explicate aici se presupune activarea zonei de
antet sau picior de pagina, adica este afisata bara de
unelte Header and Footer. Uneltele
acestei bare sunt prezentate în figura urmatoare
Activarea butonului de ascundere a textului produce un efect util atunci când se intentioneaza plasarea de obiecte grafice pe toata aria paginii. Textul ascuns poate fi revazut la o noua actionare a butonului (care are rol de comutator).
Prin actionarea butonului de comutare între anteturi si picioare de pagina se face trecerea de la antet la piciorul de pagina corespunzator si reciproc (depinde care zona este activa). Actionarea butoanelor de navigatie efectueaza trecerea între zone de acelasi tip (antet sau picior de pagina), ordine fiind: prima pagina - pagini impare - pagini pare. Pentru a avea acces la toate cele trei tipuri de obiecte trebuie ca structura de antete sa le cuprinda (vezi File - Page Setup - Layout sau butonul Page Setup de pe bara de unelte).
La terminarea lucrului, pentru revenirea la textul documentului se actioneaza butonul Close sau se face dublu click în document.
Orice antet/picior de pagina se poate construi/edita/formata în mod uzual, ca orice alta portiune din document. Este posibila scrierea mai multor paragrafe, se pot utiliza desene. Pentru ca în aceste zone este uzuala scrierea numerelor de pagina (numerotarea este gestionata de Word în mod automat), prin actionarea uneltelor Insert Page Number si Insert Number of Pages se insereaza la locul punctului de insertie numarul curent de pagina si, respectiv, numarul total de pagini (pentru a obtine constructii de felul "Pag.3 din 15"). Numerotarea paginilor este discutata separat.
Prin Insert Date si Insert Time se insereaza câmpuri cu data curenta si ora curenta, care vor fi actualizate la tiparire.
Tipul si formatul numerotarii paginilor este fixat de comanda Page Numbers din meniul Insert. În anteturi/picioare de pagina se insereaza doar câmpuri care vor contine numerele de pagina. Actualizarea finala a numerotarii are loc în momentul imprimarii documentului.
Comanda Page Numbers initiaza dialogul cu acelasi nume. Exista doua liste derulante, Position si Alignment, prin intermediul carora se positioneaza si se aliniaza numerele de pagina. Selectarea boxei de control Show number on first page permite scrierea numarului de pagina si pe prima pagina.
Observatie. În cazul creerii explicite de anteturi si picioare de pagina, nu este indicat sa se termine dialogul Page Numbers prin OK, deoarece efectul acestui dialog se suprapune pe formatarea explicita, deci pot sa apara repetari ale numerelor de pagina (unul din formatul explicit al utilizatorului, celalalt din dialogul Page Numbers). Se va termina dialogul prin Cancel. În acest caz singura utilitate a dialogului fiind accesul catre butonul Format.
Actionarea butonului Format, din Page Numbers, initiaza dialogul Page Number Format:
Number format - permite selectarea tipului de numerotare (cifre arabe, romane, litere, mari sau mici).
Include chapter number - marcarea controlului duce la includerea numarului de capitol în numarul de pagina.
Chapter starts wits style - se alege din lista derulanta numele stilului care caracterizeaza titlul de capitol.
Use separator - permite selectarea din lista a unui separator dintre numarul de capitol si cel de pagina.
Page numbering - defineste numerotarea sectiunii în continuare (Continue from previous section) sau începând cu un numar dat de utilizator (Start at .).
Acest dialog se termina cu OK, dar dialogul parinte se termina cu Cancel în cazul în care se modifica doar formatul numerelor de pagina.
Pentru formarea unor anteturi diferite de cele precedente se va rupe legatura cu sectiunea anterioara prin actionarea butonului Same as previous, care trebuie sa fie dezactivat (sa aiba fondul mai cenusiu). Formatarea efectuata (inclusiv textul inserat) este în acest caz specifica sectiunii curente si va fi extinsa în mod implicit la sectiunile urmatoare.
Daca documentul este deja formatat pe sectiuni cu acelasi antet/picior de pagina, atunci procesul trebuie început de la ultima sectiune, se va rupe legatura cu sectiunea precedenta si se va reformata. Se trece apoi la sectiunea precedenta, se repeta operatiunile s.a.m.d.
La formarea unui antet sau picior de pagina se pot insera si alte informatii legate de documentul respectiv: numele fisierului, numele autorului etc. Aceasta se realizeaza prin intermediul unor câmpuri predefinite în mediul Word. Inserarea unui câmp se poate efectua prin comanda Field din meniul Insert.
La comanda Field se initiaza un dialog în care se va selecta în lista din stânga categoria Document Information (pentru Author, FileName sau Title) sau Links and References (pentru RefStyle). Din lista din partea dreapta se alege câmpul dorit. Dintre acestea enumeram
Author - insereaza numele detinatorului documentului (conform informatiilor existente în fisa Summary din dialogul Properties afisat la comanda Properties din meniul File).
FileName - insereaza numele fisierului.
Title - insereaza titlul documentului.
RefStyle - este un câmp mai complex si pentru a functiona corect trebuie sa se ataseze numele unui stil din document. Efectul este acela ca se insereaza, la tiparire, primul paragraf urmator cu stilul specificat. De exemplu "RefStyle Heading 1" insereaza primul titlu de de capitol (presupus cu stilul Heading 1) de pe pagina curenta sau de pe cele precedente. În felul acesta antetul poate fi automatizat, încât modificarea denumirilor de sectiuni/capitole sa nu necesite modificari manuale ale anteturilor.
Întelegem prin tabel un ansamblu de celule aranjate în linii si coloane. Fiecare celula poate sa contina text si grafica, comportându-se ca un document simplificat. Rezulta astfel ca un tabel este utilizat pentru alinierea unor informatii pe orizontala si pe verticala. Acest fapt ajuta la sistematizarea informatiilor si la comunicarea lor. Datorita necesitatii frecvente de tabelare a datelor, Word a dezvoltat un întreg mecanism de creare, editare si formatare a tabelelor.
Desi nu este esential, este de dorit ca mai înainte de inserarea unui tabel în document, structura de coloane a tabelului sa fie bine precizata. Numarul de linii este mai putin important în sensul ca adaugarea unei noi linii este imediata, în timp ce adaugarea unei noi coloane într-un tabel complex este o operatiune mai delicata.
Problemele importante care privesc tabelele, din punctul de vedere al procesarii textelor sunt
crearea si organizarea tabelelor,
formatarea informatiilor,
numerotari automate,
sortarea informatiilor,
inserarea formulelor de calcul.
Sunt mai multe moduri de a obtine un tabel: din text deja scris, desenând tabelul în mod liber, sau utilizând comanda Insert Table.
Se scriu informatiile în paragrafe uzuale, urmarind, de obicei dar nu neaparat, ideea ca un paragraf corespunde unei linii de tabel.
Informatiile care trebuie sa apartina la coloane diferite se separa în mod consecvent prin caractere TAB sau alt caracter fixat (neutilizat în text).
Se selecteaza toate paragrafele care formeaza tabelul.
Se da comanda Convert Text to Table, din meniul Table.
În dialogul afisat, Convert Text to Table, se precizeaza, pentru început, separatorul de coloane în grupul Separate text at:
Paragraphs - separare la nivel de paragraf,
Tabs - separare la nivel de caracter TAB
Commas - separare la virgule
Other - separare la caracterul tastat de utilizator în zona text alaturata.
Pentru primele actiuni de încadrare a unor informatii într-un tabel (si nu numai) se recomanda utilizarea butonului AutoFormat care initiaza un dialog de alegere a unui format predefinit de mediul Word. Modelele propuse sunt la un nivel profesionist de prezentare si merita a fi studiate.
Este de preferat, ca punct de pornire, sa se lase pentru dimensiunea unei coloane (Column Width) optiunea Auto, care produce coloane de latimi egale, tabelul ocupând întreaga latime dintre margini. Dimensiunile se pot modifica ulterior.
Începând cu Word 97, un tabel se poate forma prin trasarea relativ libera a liniaturii tabelului. Se începe cu conturul exterior al tabelului, dreptunghiular, dupa care se continua cu divizarea acestuia în celule. Unirea corecta a liniilor trasate liber este automata, iar ansamblul de celule formate sunt accesibile pentru completarea cu informatii.
Procesul descris este initiat prin comanda Draw Table din meniul Table. Se afiseaza bara de unelte Tables and Borders, cursorul se schimba într-un creion si prin tragerea în diagonala se traseaza mai întâi conturul exterior iar apoi liniile interioare. Utilizarea uneltelor din bara Tables and Borders este explicata separat, la editarea tabelelor.
Comanda Insert Table din meniul Table initiaza dialogul Insert Table în care se precizeaza numarul de coloane (în zona Number of columns), numarul de linii (în zona Number of rows) si latimea unei coloane (în Column width). Latimea poate fi Auto (dimensiunea dintre marginile hârtiei este împartita egal în coloanele specificate) sau se poate tasta o dimensiune.
Butonul AutoFormat initiaza un dialog pentru alegerea unui format de tabel predefinit.
În scopul inserarii unui
tabel se poate utiliza si unealta Insert
Table, reprezentata grafic prin 
, care
deschide pe loc o grila în care se trage cu mouse-ul numarul
dorit de linii si de coloane. Lasarea butonului mouse-ului
produce inserarea unui tabel de dimensiune specificata.
În aceasta sectiune se discuta modul în care se pot unifica sau diviza celule, trasarea chenarelor, a umbririlor etc.
Afisarea barei de unelte Tables and Borders se poate efectua prin
comanda Draw Table din meniul Table, sau
comanda Toolbars din meniul View, selectând bara respectiva, sau
unealta Tables
and Borders, de pe bara de unelte Standard,
reprezentata grafic prin 
.
Uneltele de pe aceasta bara nu sunt specifice doar tabelelor propriu-zise. Multe dintre ele au valabilitate mai mare întrucât se refera la comenzi de fixare a stilului si grosimii liniilor, umplerea fundalului cu o culoare, sortarea unei liste, shortcut catre Borders etc. Acestea pot fi utilizate pentru încadrarea paragrafelor, sublinierea textului prin culoarea de fundal etc., chiar daca nu este implicat nici un tabel.
Dintre uneltele barei se recunoc Draw Table (care activeaza comanda Draw Table din meniul Table) si Borders (care a fost explicata la încadrarea paragrafelor, identica uneltei de pe bara Formatting).
Celelalte unelte sunt explicate în continuare.
Anumite operatiuni necesita o selectarea prealabila a obiectului care se proceseaza. Într-un tabel se pot selecta obiecte dupa cum urmeaza:
|
Obiect selectat |
Moduri de selectare |
|
Întregul tabel |
Comanda Select Table din meniul Table |
|
O linie |
Comanda Select Row din meniul Table click pe zona libera din stânga liniei (similar selectarii unui paragraf) tragerea mouse-ului peste întreaga linie utilizarea combinatiei de taste SHIFT + sageti uneori este suficient ca punctul de insertie sa fie în linia dorita |
|
O coloana |
comanda Select Column din meniul Table apropierea mouse-ului de linia superioara pâna când pointerul se schimba într-o sageata. Un click în acel moment selecteaza întreaga coloana tragerea mouse-ului peste întreaga coloana utilizarea combinatiei de taste SHIFT + sageti uneori este suficient ca punctul de insertie sa fie în coloana dorita |
|
O celula |
click în zona libera din stânga, din interiorul celulei tragerea mouse-ului peste celula, pâna la selectarea întregii celule utilizarea combinatiei de taste SHIFT + sageti uneori este suficient ca punctul de insertie sa fie în celula |
Pentru o aranjare mai buna a textului sau pentru inserarea unor titluri în capul de tabel este necesara reunirea unor celule atât pe orizontala, cât si pe verticala. Aceasta reunire trebuie sa produca o noua celula, recunoscuta ca atare de procesorul de tabele. Operatiunea se efectueaza prin
selectarea celulelor care se doresc reunite
actionarea comenzii Merge Cells din meniul Table sau a uneltei Merge Cells de pe bara de unelte Tables and Borders.
Operatiunea inversa, de divizare a unei celule, se executa prin
selectarea celulelor care se divizeaza (în mod unitar)
actionarea comenzii Split Cells din meniul Table sau a uneltei Split Cells de pe bara de unelte Tables and Borders.
Se va raspunde în dialogul afisat la numarul de linii si de coloane nou create. Exista si posibilitatea reunirii celulelor înaintea divizarii (pentru o rearanjare a spatiului) prin marcarea boxei de control Merge cells before split (din dialogul Split Cells).
Observatie. Daca operatiunea nu produce efectul dorit, datorita selectarii eronate în special, a nu se uita comanda Undo (meniul Edit) sau unealta corespunzatoare.
Trebuie facuta distinctie între liniile de ghidare (gridlines), caroiajul afisat la inserarea unui tabel în document cu rolul de a delimita vizual celulele în timpul editarii, si liniatura imprimata a tabelului.
Pentru ca tabelul sa apara liniat pe foaia tiparita, se va forma liniatura prin uneltele barei Borders (initiata si prin Borders de pe bara Tables and Borders) sau prin comanda Borders and Shading (meniul Format). Aplicarea oricarei metode necesita selectarea celulei, liniei, coloanei sau tabelului, dupa cum se doreste stabilirea liniaturii (chenarului).
Afisarea caroiajului de ghidare este controlata de comanda Gridlines din meniul Table.
Datorita modului egalitar de construire primara a unui tabel, este necesar sa se redimensioneze liniile si coloanele acestuia pentru a se potrivi mai bine cantitatii de informatie continute sau pentru a arata mai bine etc.
Se recomanda ca aceasta operatiune sa aiba loc dupa ce s-a completat informatia esentiala din tabel, mai ales pentru ca înaltimea liniilor este ajustata automat dupa informatia continuta.
Redimensionarea se poate efectua
din riglele documentului,
cu mouse-ul
apelând comenzi de dimensionare.
Atunci când punctul de insertie este într-un tabel, pe rigle sunt delimitate zonele alocate liniilor (pe rigla verticala) si coloanelor (pe rigla orizontala). Tragând cu mouse-ul una din limitele liniei/coloanei dorite are loc redimensionarea acesteia.
Momentul când operatiunea este posibila este indicat de modificarea mouse-ului într-o sageata dubla.
Apropierea mouse-ului de una dintre liniile tabelului (de ghidare sau definitiva) transforma pointerul într-o linie dubla (orizontala sau verticala) încadrata de sageti. Agatarea si dragarea liniei respective modifica dimensiunile în tabel.
Operatiunea depinde de celulele reunite/divizate, prin urmare este recomandata înainte de modificarea structurii de linii/coloane prin reunire sau divizare.
În operatiunea de tragere a liniilor verticale (care separa coloane), actionarea simultana a unor taste de control are efecte diferite:
ALT, se afiseaza dimensiunile si nu se modifica latimea totala a tabelului;
CTRL, coloanele urmatoare sunt redimensionate proportional;
SHIFT, coloanele urmatoare sunt pastrate si se modifica latimea tabelului.
Atributele de dimensionare, indentare a liniilor tabelului, aliniere si altele sunt grupate în comanda Cell Height and Width din meniul Table. Comanda necesita pozitionarea în tabelul care se modifica si afiseaza dialogul sinonim. Cell Height and Width are doua fise Row si Column pentru operatiuni asupra liniilor, respectiv coloanelor.
Fisa Row are urmatoarele functiuni:
Height of rows. - se alege din lista tipul de înaltime. Auto - dupa continut, Exactly - marimea specificata în zona At, At least - cel putin marimea specificata în zona At.
Indent from left - se specifica marimea deplasarii întregii linii fata de marginea stânga a hârtiei. Linia de tabel se comporta ca un paragraf obisnuit.
Allow row to break across pages - se marcheaza daca se admite ca linia sa se rupa între pagini.
Alignment - specifica tipul de aliniere al întregii linii între marginile laterale ale foii de hârtie. Left - aliniere stânga, Center - aliniere centrata, Right - aliniere dreapta. Linia de tabel se comporta ca un paragraf, deci poate fi aliniata independent de celelalte linii ale tabelului.
Previous Row, Next Row - butoane de navigatie între linii pentru a le formata în moduri diferite.
Fisa Column are functiunile:
Width of column. - se trece dimensiunea exacta a coloanei indicate.
Space between columns - se trece dimensiunea exacta a spatiului dintre coloane (netiparirea liniaturii necesita un spatiu mai mare).
Previous Column - trece la formatarea coloanei precedente.
Next Column - se trece la formatarea coloanei urmatoare.
AutoFit - are ca efect stabilirea automata a latimii coloanei dupa informatia continuta în toate celulele coloanei.
Este de observat ca aplicarea comenzii atunci când sunt selectate celule poate produce unele efecte doar asupra celulelor respective, ceea ce poate strica alinierea dorita cu celelalte linii sau coloane.
Pentru a dimensiona identic mai multe linii sau coloane trebuie urmata secventa:
selectarea liniilor/coloanelor
aplicarea comenzii corespunzatoare, Distribute Rows Evenly sau Distribute Columns Evenly, din meniul Table sau utilizarea uneltelor sinonime din bara Tables and Borders.
Pentru a aplica un format profesional predefinit în mediul Word se va situa punctul de insertie oriunde in tabel si
se aplica Table AutoFormat din meniul Table sau
se actioneaza unealta Table AutoFormat din bara Tables and Borders.
Formatarea automata presupune selectarea unui model dintre cele propuse, alegerea optiunilor de formatare automata (ce anume sa se modifice), ceea ce conduce si la o redimensionare corespunzatoare a liniilor/coloanelor.
La ruperea unui tabel între pagini este uneori necesara copierea capului de tabel în fata portiunii de tabel de pe pagina noua. Acest lucru poate fi realizat automat prin definirea unui antet de tabel din liniile care constituie capul de tabel. Pentru aceasta
Se selecteaza liniile capului de tabel. Acestea trebuie sa fie primele linii din tabel si sa fie consecutive.
Se da comanda Headings din meniul Table.
Se pot utiliza aproape toate comenzile si uneltele de formatare a textului dintr-o celula de tabel. Pozitionarea punctului de insertie într-o celula permite selectarea unor portiuni de text din acea celula, selectie care se formateaza uzual. În cazul selectarii mai multor celule, comenzile de formatare se vor aplica continutului fiecarei celule din selectie.
Apar formatari noi de aliniere a textului în cadrul celulei:
de aliniere pe verticala (Alignment) si
de directie a textului (Text Direction).
Comenzile respective se regasesc în meniul contextual (activat la click dreapta) sau în unelte ale barei Tables and Borders:
Align Top, textul este aliniat la limita superioara (optiunea implicita);
Center Vertically, textul este aliniat la mijlocul celulei, pe verticala;
Align Bottom, textul este aliniat la marginea de jos a celulei.
Comanda Text Direction sau unealta Change Text Direction, textul poate fi orientat pe orizontala, vertical de sus în jos, vertical de jos în sus.
Alinierea pe orizontala se realizeaza în mod obisnuit.
Pentru cazul când liniile unui tabel trebuie sa fie ordonate dupa informatiile scrise în una sau mai multe coloane se procedeaza în secventa:
Se pozitioneaza punctul de insertie în tabel
Se da comanda Sort din meniul Table
Se aleg optiunile de sortare în dialogul afisat.
Sort by - stabileste prima coloana considerata la ordonare (cheia primara).
Then by - fixeaza a doua, a treia coloana considerata, daca exista (cheile secundare de sortare).
Type - stabileste tipul informatiilor (numeric, text, data calendaristica).
Ascending, Descending - fixeaza ordinea crescatoare, respectiv descrescatoare.
My list has - indica prezenta (Header row) sau absenta (No header row) unei linii antet (care nu se ia în considerare la sortare).
Options - deschide un dialog cu optiuni suplimentare, valabile pentru sortari de paragrafe în general.
Pentru o sortare directa, fara deschiderea dialogului, se pot utiliza butoanele Sort Ascending (crescatoare), Sort Descending (descrescatoare) de pe bara Tables and Borders.
Observatie. Comanda poate fi utilizata si în alte situatii, de exemplu ordonarea unei selectii de paragrafe. De asemenea, daca operatiunea nu produce rezultatul dorit, a nu se uita comanda Undo.
Pentru a efectua o numerotare automata într-un tabel
se selecteaza celulele dorite (prima coloana daca se doreste numerotarea liniilor în prima coloana)
se activeaza unealta Numbering de pe bara de unelte Formatting sau comanda Bullets and Numbering din Format.
Daca se utilizeaza Bullets atunci se obtine o marcare cu buline a celulelor respective. Pentru ca numerotarea sa fie a liniilor, trebuie ca fiecare celula sa contina un singur paragraf.
În orice celula a unui tabel se pot insera formule (asemanatoare celor din calculul tabelar) care sa realizeze calcule uzuale: sume, produse etc. Acest lucru se obtine prin
pozitionare în celula care va contine rezultatul;
comanda Formula din meniul Table;
în lista Paste function se alege functia dorita (de exemplu SUM);
între parantezele functiei, în zona Formula, se specifica argumentele, prin referiri la celule ale tabelului;
în boxa Number format se construieste un model pentru afisarea rezultatului.
În zona Formula, pe masura ce se alege functia si se completeaza argumentele se construieste formula utilizata pentru calcul.
Word insereaza rezultatul unui calcul ca un câmp. Pentru a-l actualiza se va selecta câmpul si se va actiona tasta functionala F9.
Pentru a sterge o formula, se selecteaza mai întâi câmpul respectiv si abia apoi se sterge.
Coloanele tabelului se identifica cu litere A, B, C, . iar liniile tabelului prin numere 1, 2, 3, . O constructie de tipul A1 constituie referinta la celula situata în coloana A pe linia 1, deci prima celula din tabel. O zona dreptunghiulara se identifica prin referintele la coltul din stânga sus si cel din dreapta jos, separate prin caracterul ":".
O coloana se identifica total prin constructii de tip A:A, iar o linie prin 1:1.
Daca exista mai multe referinte într-o lista de argumente, acestea se separa prin virgule.
Exemple:
A1:C2 identifica primele doua linii din coloanele A, B, C.
A1,B3,D4 identifica multimea celulelor A1, B3 si D4.
A:A,D:D se refera la coloanele A si D.
Sunt posibile si referinte la celule din alte tabele, dar subiectul necesita cunostinte mai avansate. Exista, de asemenea, denumiri generice pentru domenii de celule: LEFT - celulele din stânga, RIGHT - celulele din dreapta, ABOVE - celulele de deasupra, BELOW - celulele de dedesubt.
SUM - realizeaza suma argumentelor: =SUM(ABOVE) calculeaza suma numerelor de pe coloana (daca formula este situata în ultima linie a coloanei).
AVERAGE - realizeaza media aritmetica a argumentelor
COUNT - numara argumentele: =COUNT(LEFT) realizeaza numararea intrarilor din stânga, pe linie
MAX, MIN - calculeaza valoarea maxima, respectiv minima
PRODUCT - realizeaza produsul argumentelor.
Este însa de observat ca inserarea unei formule se efectueaza prin intermediul comenzii Formula din Table si nu prin scrierea directa a formulei în celula (cum s-ar efectua în Microsoft Excel).
Se selecteaza entitatea dorita, se da comanda corespunzatoare din meniul Table: Delete Rows, Delete Columns sau Delete Cells.
În cazul stergerii unei celule se va alege optiunea dorita pentru reorganizarea tabelului (acesta nu poate ramâne cu goluri): Shift cells left sau Shift cells up însemnând, respectiv, mutarea celulelor din dreapta peste locul ramas liber sau mutarea celulelor de dedesubt peste locul ramas liber. Exista si optiuni privind stergerea întregii linii sau coloane.
Se selecteaza întregul tabel (Select Table din meniul Table) si se da apoi comanda Delete Rows (din meniul Table).
Se poate utiliza, dupa selectarea întregului tabel, comanda Cut (din meniul Edit) sau unealta Cut corespunzatoare. Dezavantajul (sau avantajul) este ca tabelul ramâne în Clipboard si poate fi readus pe acelasi loc sau în alta parte (pâna la o noua operatiune de copiere care modifica zona Clipboard).
Se selecteaza celulele/liniile/coloanele dorite si se apasa pe tasta DEL sau BACKSPACE (cu rol de stergere). Structura tabelului ramâne intacta, ca si formatul celulelor (alinieri, chenare etc.).
Un tabel se poate diviza la nivelul unei linii în doua tabele, astfel încât sa se poata introduce un text explicativ între cele doua parti. Pentru aceasta, se plaseaza punctul de insertie în linia care devine prima din al doilea tabel si se da comanda Split Table.
Pentru adaugarea de linii se plaseaza punctul de insertie unde este necesara adaugarea si se da comanda Insert Rows (care apare atunci în meniul Table). Daca sunt selectate mai multe linii, atunci se vor insera atâtea linii câte sunt selectate. Daca punctul de insertie este în ultima celula din tabel, tasta TAB produce inserarea unei noi linii, astfel tabelul se poate completa pe masura ce se introduc informatiile.
Pentru adaugarea de coloane se selecteaza coloana unde se efectueaza adaugarea si se da comanda Insert Columns (care apare atunci în meniul Table). Daca sunt selectate mai multe coloane, se vor insera tot atâtea coloane noi. Coloanele noi maresc latimea tabelului, deci tabelul trebuie sa fie redimensionat global sau coloana cu coloana.
Pentru adaugarea de celule se selecteaza atâtea celule câte se doresc inserate si se da comanda Insert Cells (care apare atunci în meniul Table). Apare dialogul Insert Cells în care se opteaza pentru deplasarea celulelor existente (Shift cells right - celulele existente se deplaseaza spre dreapta, Shift cells down - celulelel existente se deplaseaza în jos) sau pentru inserarea unor linii sau coloane întregi.
Pentru a se deplasa punctul de insertie într-un tabel se pot utiliza mai multe procedee:
Click în celula tinta
TAB pentru a trece din celula în celula de la stânga la dreapta si de sus în jos
Actionarea sagetilor de directie (caz în care se parcurge si informatia din fiecare celula parcursa).
|
