Echipamente Periferice
2.1 Tastatura
Tastatura (claviatura) este principalul dispozitiv al calculatorului, prin intermediul caruia se transmit comenzi catre unitatea centrala. Fiind insa in afara acesteia, spunem ca tastatura este un echipament (dispozitiv) periferic, si anume, unul de introducere.
Cuplarea tastaturii se face prin intermediul unui cablu de conectare.
Din punct de vedere al dispuneri tastelor (clape sau 'keys' in limba engleza), tastatura se aseamana destul de mult cu cea a unei masini de scris dar, are si parti care o individualizeaza.
Primele tastaturi ale PC-urilor au avut 83/84 de taste, pentru ca, ulterior, ele sa fie imbunatatite prin dublarea unora dintre tastele existente sau adaugarea altora noi, ajungandu-se la 101/102.
Din punct de vedere al functionalitatii lor, aceste taste, sunt grupate in categorii :
taste alfanumerice
taste cu scopuri speciale
taste directionale si si numerice
taste functionale
2.1.1 Tastele alfanumerice
Aceasta categorie este cea mai cuprinzatoare, 737g65h continand literele, cifrele, si semnele de punctuatie si ocupand partea centrala a tastaturii.
Apasarea unei taste pe care se afla o litera determina de obicei aparitia pe ecran a caracterului mic corespunzator. Pentru a obtine litera mare, se vor apasa simultan tasta cu litera si una din cele doua taste Shift, aflate in colturile din stanga si din dreapta jos ale acestui bloc central. In cazul in care se doreste scrierea consecutiva a unui numar mai mare de litere mari, se poate alege o cale mai comoda, si anume, actionarea inaintea scrierii a tastei pe care este scris CapsLock, ceea ce determina aprinderea unui led (beculet) care se afla in coltul din dreapta sus al tastaturii. Atat timp cat beculetul este aprins, se va scrie cu litere mari, fara a mai fi necesara folosirea tastei Shift. Revenirea in scrierea cu caractere mici se face prin actionarea din nou a tastei CapsLock.
Pe unele din tastele care apartin acestui grup apar inscrise doua caractere, asa cum este cazul tastelor numerice, dar nu numai al lor. La actionarea unei astfel de taste va fi afisat caracterul scris in partea de jos, cel de sus fiind obtinut prin actionarea simultana impreuna cu una din tastele Shift. Atentie, insa, aceste taste nu sunt influentate de starea ledului CapsLock.
Lasarea unui spatiu se poate realiza prin apasarea barei mai lungi, aflata in partea de jos a tastaturii, ca la masina de scris obisnuita. Spatiul liber se mai numeste Space sau blanc.
2.1.2 Taste cu scopuri speciale
Asezate in acelasi bloc cu tastele alfanumerice se mai gasesc niste taste cu semnificatii speciale si care determina efectuarea unei anumite actiuni fara inscrierea de caractere pe ecran.
Astfel, tasta pe care sunt inscrise literele BS (Back Space) determina stergerea unui caracter in urma cursorului (liniuta luminoasa care marcheaza locul in care se va scrie primul caracter tastat). Pentru stergerea unui caracter mai exista o tasta, si anume Delete, a carei actionare are efect asupra caracterului aflat deasupra cursorului. In ceea ce priveste pozitia acestor taste, tasta BS se afla in extrema dreapta a randului ce contine tastele numerice, iar DEL sub tastele pe care sunt desenate sageti si cifre. De regula tasta BS mai este reprezentata de o sageata indreptata inspre stanga iar pe tasta DEL este scris cuvantul Delete.
Sub BS se afla o tasta cu o forma mai speciala pe care se afla scris cuvantul Enter sau/si semnul ←, care marcheaza sfarsitul scrierii unei comenzi si inceperea executiei ei.
In partea stanga, la acelasi nivel cu tastatura se afla o tasta pe care este inscris Tab si/sau pe care sunt desenate doua segmente de dreapta. Efectul actionarii acestei taste consta in deplasarea spre dreapta a cursorului cu un numar prestabilit de caractere.
Deasupra sau dedesubtul tastelor Shift se afla alte doua taste si anume Alt si Ctrl. Ele nu sunt folosite singure, ci in combinatie cu alte taste, determinand o anumita actiune.
Actionarea simultana a trei taste din aceasta categorie a celor speciale, si anume, Ctrl-Alt-Del atrage dupa sine reinitializarea sistemului fara insa a se mai face verificarile hard.
Atat in sistemul de operare, cat si in alte programe utilitare, tasta Alt poate fi folosita impreuna impreuna cu tastele din grupul tastelor directionale si numerice (cu ledul Numlock aprins) pentru realizarea de chenare simple sau duble.
Rolul tastelor Ctrl si Alt este mult imbunatatit de diverse programe utilitare, avand semnificatii diferentiate.
O alta tasta cu semnificatie speciala, situata in stanga sus tastaturii este Esc (Escape), al carui rol este de a anula comanda in curs de executie. Ea este folosita in cadrul multor programe si mai putin in sistemul DOS.
In partea dreapta a tastaturii, deasupra tastei Delete se gaseste tasta Insert. Actionarea tastei permite inserarea de caractere in interiorul unui text, fara a fi sterse caracterele care urmeaza, cum s-ar intampla in caz contrar.
2.1.3 Tastele de miscare a cursorului si tastele numerice
Acesta este grupul tastelor aflate in partea dreapta a tastaturii. Ele functioneaza in doua moduri, care pot fi comutate prin actionarea unei taste, aflate deasupra lor, pe care scrie NumLock, insotita de un led (asemanator cu Capslock). Daca ledul este aprins, modul de lucru este numeric, in caz contrar fiind comutat pe semnificatia directionala.
Claviaturile cu 101/102 taste dubleaza tastele directionale, actionarea acestora fiind independenta de situatia ledului NumLock. Directiile se refera la modificare pozitiei cursorului, acesta putandu-se realiza astfel:
un caracter la stanga
un caracter la dreapta
o linie in sus
o linie in jos
Home - coltul din stanga sus al ecranului
End - coltul din dreapta jos al ecranului
Page up si Page down - nu sunt functionale sub sistemul de operare ci numai in interiorul unor programe, determinand afisarea ecranului anterior celui prezent, respectiv al celui ce urmeaza.
2.1.4 Taste functionale
Acest grup contine 10 sau 12 taste situate fie in partea de sus a tastaturii, fie in perechi de cate doua pe latura stanga a claviaturii, avand pe ele litera F urmata de un numar intre 1 si 10 (sau 12).
Ca si in cazul altor taste speciale, actionarea celor finctionale determina efectuarea unor operatii specifice de la program la program. Primele 7 au insa importanta si pentru sistemul de operare, facilitand activitatea utilizatorului de scriere si corectare a comenzilor. Atunci cand se scrie o comanda ea este introdusa intr-o zona speciala de memorie (buffer), unde ramane pana la scrierea unei alte comenzi. Daca se doreste reluarea comenzii anterioare in intregime sau partial, cu eventuale corectii, se pot extrage informatiile necesare din buffer-ul de memorie amintit.
Apasarea tastei F3 determina aducerea in intregime a comenzii precedente, iar apasarea tastei F1, a cate unui caracter. O alta posibilitate de a aduce pe ecran o parte din ultima comanda consta in actionarea tastei F2, urmata de caracterul pana la care se doreste a se face reproducerea.
In mod similar se poate efectua copierea sfarsitului comenzii precedente prin folosirea tastei F4, urmata de caracterul pana la care trebuie sa se stearga textul comenzii precedente, pentru ca apoi, cu F3, sa se tipareasca numai finalul comenzii.
2.2 Sistemul video si monitorul
2.2.1 Sistemul video
Sistemul video este format din doua parti: un adaptor (placa) video si un monitor sau display. Adaptorul video reprezinta dispozitivul care realizeaza legatura (interfata) cu calculatorul si se afla in interiorul acestuia. El va fi corespunzator tipului de monitor video care ii este atasat. Adaptorul video realizeaza o rezolutie orizontala si una verticala. Rezolutia reprezinta numarul de elemente, in cazul de fata puncte - pixeli - care pot fi afisate pe ecran. De exemplu, un monitor VGA poate opera in mod video afisand 640 puncte de-a lungul ecranului care reprezinta 480 randuri de puncte. Referindu-ne la aceasta rezolutie vom spune ca ea este de 640x480.
Standardul VGA (Video Graphics Array) a fost introdus de catre IBM o data cu calculatoarele PS/2, iar modurile video VGA reprezinta un superset al standardelor video anterioare.
Cea mai importanta imbunatatire adusa de standardul VGA a fost rezolutia superioara a caracterelor in modul text, precum si posibilitatea de a afisa 256 culori la un moment dat.
2.2.2 Monitorul
Adaptorul video este legat de monitor prin intermediul unui cablu. Monitorul, denumit uneori si display, permite vizualizarea datelor introduse de la tastatura sau rezultate in urma executiei unor comenzi sau programme, putand fi deci incadrat in categoria echipamentelor periferice de iesire. Din punct de vedere fizic, monitorul translateaza semnalele trimise prin intermediul cablului in semnale pe care le utilizeaza pentru a afisa imagini pe ecran.
Ca piesa principala, monitorul contine un tub de vacuum, similar cu cel de la un televizor si un tun de electroni. Monitoarele color prezinta trei tunuri de electroni.
Rezolutia ecranului este un parametru deosebit de important in aprecierea monitoarelor si exprima numarul de pixeli afisat pe o suprafata data, iar definitia ecranului - numarul de pixeli pe o singura linie orizontala si numarul de linii orizontale afisate. Este de notat faptul ca un monitor poate afisa numere diferite de pixeli si de linii pe imagine, in functie de modul video. Oricum, cu cat calitatea rezolutiei ecranului este mai mare, cu atat calitatea imaginii este mai buna, iar solicitarea ochilor utilizatorului se diminueaza.
2.2.3 Tipuri de monitoare
Standardele video MDA, CGA si EGA folosesc monitoare digitale. Datele care descriu culorile pixelilor sunt trimise de adaptorul video la monitor sub forma unor serii de semnale digitale care sunt echivalente cu serii de biti. Astfel, pentru adaptoare video care pot afisa numarul limitat de culori, sistemele digitale reprezinta o solutie practica si economica, circuitul electronic nefiind foarte complicat.
Standardul VGA a introdus un nou tip de monitor care utilizeaza semnalele analogice pentru transferul informatiilor privind culoarea de la adaptorul videola monitor. Daca semnalele digitale prezinta niveluri care indica prezenta sau absenta unui bit, semnalele analogice pot prezenta orice valoare intre una minima si una maxima. Ultima generatie de monitoare este reprezentata de monitoarele LCD (cristale lichide).
2.3 Unitatile de discuri
2.3.1 Drive-urile de disc
Deoarece capacitatea memoriei unui calculator nu poate fi atat de mare incat sa poata pastra toate programele pe care vrem sa le executam, a aparut necesitatea existentei unor memorii externe, care sa fie solicitate la nevoie. Rolul acesta il joaca discurile si ele pot fi asemanate cu cartile dintr-o biblioteca pe care le putem consulta ori de cate ori avem nevoie de ele, introducand in creier (memoria centrala) datele necesare prelucrarii.
Primele discuri aparute pentru PC-uri, numite si dischete, floppy disk-uri sau discuri flexibile, permiteau stocarea a maxim 160 kb de informatie, ceea ce s-a dovedit a fi insuficient. Astfel, a existat o permanenta preocupare de sporire a capacitatii dischetelor, ajungandu-se in prezent la 2,8 MB. Din punct de vedere al aspectului fizic, dischetele pentru PC-uri au diametrul de 5,25 inch (notat si 5,25'') sau 3,5 inch (3,5''), dar este de remarcat faptul ca insasi capacitatea de inmagazinare a informatiei nu este proportionala cu dimensiunea discului. Suprafata acestora este acoperita cu un material care poate inregistra grupuri izolate de sarcini magnetice. De aceea, discurile (ca si benzile magnetice) se mai numesc suporturi magnetice de informatii. Se observa ca metoda inregistrarii este cea magnetica.
Pentru scrierea sau citirea informatiilor pe/de pe un astfel de disc, el trebuie introdus intr-un dispozitiv special numit unitate (drive) de disc. Unitatile de disc sunt dispozitive periferice de introducere / extragere.
Drive-urile de disc sunt dispozitive atasate controller-ului de drive, permitand transferul datelor intre discheta si memorie.
2.3.2 Hard discul
In principiu, hard discul poate fi asemanat cu o discheta de mare capacitate, integrata intr-o unitate incapsulata. Initial, putine PC-uri prezentau hard discuri, dar cum preturile acestora au scazut considerabil, iar performantele si capacitatile au crescut, in prezent toate PC-urile prezinta acest dispozitiv. Datorita faptului ca PC-ul este modular, upgradarea sa, prin adaugarea unui hard disc sau inlocuirea acestuia cu unul de capacitate superioara, a devenit una dintre cele mai uzuale si usoare operatii de acest tip.
Un hard disc obisnuit regaseste datele mult mai repede in comparatie cu unitatile de disc.
Constructia hard discului implica un motor care roteste mediul magnetic, iar un cap citeste informatia magnetica inregistrata in vederea regasirii datelor.
Producatorii ataseaza cel putin doua etichete unui hard disc: una contine codul tipului de hard disc iar cealalta prezinta o lista cu defectele identificate in timpul testarilor.
2.3.3 Drive-uri de hard disc
Exista mai multe tipuri de drive-uri de hard disc pentru PC-uri.
ST- 506 este un drive de disc si controller, cele mai multe PC-uri fiind inzestrate cu acest tip de drive sau cu drive-uri ST- 412. XT-ul IBM, de exemplu, utiliza un drive ST- 506 standard.
ESDI
Urmatoarea evolutie a standardului de la ST-412 a fost reprezentata de drive-ul ESDI (Enhanced Small Device Interface). Aceste drive-uri si controller-e prezinta performante si capacitati superioare fata de drive-urile ST-412. intre drive-urile ST-412 si cele ESDI exista o mare diferenta privind componenta electronica.
SCSI
Un nou standard, cunoscut sub numele de Small Computer System Interface (SCSI, pronuntat « scazi »), a fost incorporat de mai multi ani in alte tipuri de calculatoare (in special statii de lucru), iar mai recent si la PC-uri. Acest standard permite cuplarea diferitelor unitati si dispozitive, atat hard discuri, cat si imprimante, drive-uri de banda, unitati CD-ROM etc.
Adaptorul grafic SCSI este mai avansat decat standardul ST-506, putand prelucra mai multe functii de control (stocarea temporara a datelor, buffering, activitati de I/O), astfel incat, cu SCSI, PC-ul poate transfera date catre aceste dispozitive mai rapid.
IDE
Denumirea standardului IDE reprezinta un acronim pentru Intelligent Drive Electronic sau Integrated Drive Electronic. Drive-urile ESDI si SCSI sunt de fapt cuprinse in standardul IDE. Orice drive care incorporeaza controller-e electronice pe drive-ul insusi poate fi considerat drive IDE. Multe PC-uri include un conector pe placa, cunoscut sub numele de conector IDE.
Ultima generatie de standard este reprezentata de ATA si Serial ATA(SATA).
2.4 Mouse-ul
Una dintre preocuparile constructorilor de echipamente pentru PC-uri a fost si cea a realizarii unor dispozitive de introducere a datelor mai usor de manevrat. Astfel a parut maose-ul, care si-a castigat din ce in ce mai multi adepti, ajungandu-se sa nu se mai poata concepe unele tipuri de aplicatii fara existenta acestuia.
Prototipul din lemn, realizat in 1963, era un simplu instrument de introducere, analogic, care transmitea soft-ul cate un semnal la fiecare miscare a mouse-ului, influentand miscarea cursorului pe ecran. In timp, s-au produs modificari atat in aspectul exterior, cat si in structura interna, urmarindu-se un mod de prezentare cat mai ergonomic, precum si o fidelitate inalta in transmiterea informatiilor. Dupa aproape 30 de ani s-a ajuns la generatia a patra, care se prezinta ca un dispozitiv cu aspectul unei bucati de sapun, usor manevrabil, avand dedesubt o bila pozitionata, cu sensibilitate si viteza reglabile.
Miscarea mouse-ului pe o suprafata plana este corelata cu deplasarea pe ecran a unui cursor cu o forma deosebita : sageata, cruciulita etc. declansarea unei anumite actiuni se face prin pozitionarea cursorului in zona corespunzatoare si apasarea unuia dintre butoanele aflate pe partea posterioara (in numar de 2-3 ).
Folosirea mouse-ului usureaza mult munca utilizatorilor, nemaifiind necesar ca acestia sa memoreze numarul relativ mare de comenzi corespunzator fiecarui produs, ca in situatia in care se foloseste numai tastatura. Utilitatea este si mai evidenta in cazul aplicatiilor grafice, in care deplasarea cursorului pentru realizarea de desene ar deveni aproape imposibila numai prin utilizarea tastaturii.
Desi intretinerea mouse-ului este simpla, ca este necesara, deoarece acest dispozitiv prezinta in utilizare tendinta de a corela praf si murdarie, ceea ce poate afecta operarea lui.
2.5 Scanner-ul
Scanner-ele reprezinta unitati (dispozitive) care se cupleaza la un PC si cu care, prin intermediul unui soft adecvat, se poate capta imagini, fotografii, in vederea prelucrarii lor ulterioare. Astfel se vor manevra imagini foto, se pot crea efecte grafice speciale, care nu se pot obtine prin metode traditionale. Dupa captare, imaginea poate fi prelucrata, mutata, marita, micsorata, rotita, colorata, umbrita, suprapusa cu alta imagine etc. De asemenea, se pot prelua rapoarte si prezentari, se pot crea baze de date in imagini etc.
Imaginea obtinuta printr-un dispozitiv scanner se spune ca este scanata.
Mai nou, scanner-ele pot realiza captari de imagini la rezolutii foarte bune, inclusiv color.
Printre cele mai cunoscute programe pentru scanare sunt Adobe Photoshop, Desk Scan si Fractal Pointer.
Calitatea imaginii este data de rezolutia obtinuta, ea fiind masurata in dpi (puncte per inch).
|
