O functie logica (FL) este de fapt o variabila binara ale carei valori depind de valorile variabilelor logice care intra in componenta ei .Variabila binara este o variabila discreta care poate lua doua valori : 0 si 1;aceste valori se mai numesc constante logice .Principalele functii logice de 2 variabile intalnite in mod frecvent sunt :SI, SAU, NU, NAND, NOR.
FUNCTIA LOGICA "SI" f(x1,x2) =x1*x2, tabelul de adevar al functiei 2 contacte inseriate
X |
X |
F=x *x |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
0 |
1 |
0 |
0 |
1 |
1 |
1 |
X
f=x *x2
X
FUNCTIA LOGICA "SAU" f(x ,x ) =x +x
x |
x |
F=x +x |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
1 |
1 |
0 |
1 |
1 |
1 |
1 |
X
F=x +x
X
FUNCTIA LOGICA "NU" f(x)=
X |
F(x) |
0 |
1 |
1 |
0 |
"NAND"(SI-NU)
f(x1,x2)=x1*x2
numita FUNCTIA LOGICA "NUMAI"
X1 |
X2 |
F=x1*x2 |
0 |
0 |
1 |
0 |
1 |
1 |
1 |
0 |
1 |
1 |
1 |
0 |
X1
x1*x2
X2
FUNCTIA LOGICA "NOR" f(x1,x2)=x1+x2
X1 |
X2 |
F=x1+x2 |
0 |
0 |
1 |
0 |
1 |
0 |
1 |
0 |
0 |
1 |
1 |
0 |
Pentru transformarea unuor expresii logice in altele echivalente cu cele initiale dar cu o structura mai simpla se folosesc o serie de relatii sau proprietati fundamentale:
Proprietatea constantei logice 0 si 1 :
x+0=x
x+1=1
x*0=0
x*1=1
Proprietatea de idempotenta
x+x=x
x*x=x
Asociativitatea
(x1*x2)*x3=x1*(x2*x3)
(x1+x2)+x3=x1+(x2+x3)
Comutativitatea
X1*x2=x2*x1
X1+x2=x2+x1
Distributivitatea
X1*(x2+x3)=x1*x2+x1*x3
X1+(x2*x3)=(x1+x2)*(x1+x3)
Proprietatea de absorbtie
x1+x1*x2 =x1*(1 +x2) =x1
x1*(x1+x2)=x1
Teoremele lui D'MORGAN
x1+x2 =x1*x2
x1*x2 =x1 +x2
Principiul contradictiei
x*x =o
Principiul tertiului exclus
x+x =1
Principiul dublei negatii
x =x
O multime M de elemente nevida in care au fost definite operatiile SI, SAU, NU formeaza o algebra BOOLEANA fata de operatiile definite daca indeplineste cele 10 proprietati prezentate .
COMPLETUL LOGIC FUNDAMENTAL SI- SAU- NU
Deoarece o functie logica contine in serie numai aceste trei tipuri de operatii.
Completul logic SI-NU
EX :
Y=x1+x2=x1+x2 =x1 *x2
X1
x1+x2
X2
Ex :
Y=x1*x2 =x1 +x2
X1
X1
x1*x2 X1 +x2
X2 x2
COMPLETUL UNIVERSAL NOR (SAU-NU)
Cu ajutorul lui se pot realiza toate cele trei functii logice adica NU, SI, SAU
--pentru a obtine'' NU ''
X
Y=x
operatia "SI"
y=x1*x2= x1 *x2=x1 +x2
X1 x1
X2
X2
Y=x1*x2
"SAU"
y=x1+x2=x1 + x2=x1 * x2
X1
X1 *X2
X2
Y=x1+x2
X1
X1+X2
X2
Se poate arata ca si functia logica NAND este complet logic universal si sensul ca ea poate substitui functiile logice SI,SAU,NU
x x
X
X
"SI"
x1
x2 X1*X2
y=x1*x2=x1*x2
OBSERVATIE:ACESTE NOTIUNI DE CIRCUITE LOGICE STAU LA BAZA CREARII CIRCUITELOR INTEGRATE
Metode de minimalizare a functiilor booleene
1. Metoda diagramelor Veitch
Minimalizarea unei functii booleene scrisa în FCD sau FCC cu ajutorul diagramei Veitch consta în determinarea termenilor elementari posibili pe diagrama Veitch si alegerea acelor termeni elementari care conduc la scheme cu cel mai mic numar posibil de intrari.
Pasii urmariti în minimalizarea functiilor booleene cu ajutorul diagramelor Veitch sunt:
Se reprezinta functia de simplificat cu ajutorul diagramei Veitch , punându-se nu 1 în fiecare patrat elementar ce corespunde mintermenului mI din functia data în FCD si un 0 în fiecare patrat elementar ce corespunde maxtermenului MI din functia data în FCC;
Se determina pe diagrama cele mai mari suprafete elementare posibile, formate din multipli de puteri ale lui 2, de patrate elementare, deoarece cu cât suprafata considerata este mai mare, rezulta un numar mai mic de variabile binare;
Se formeaza suprafete asfel încât în final sa fie acoperite toate patratele din diagrama în care erau înscrise 1 puntru cazul FCD si 0 pentru cazul FCC.
_ _ _
F x1,x2,x ,x4,)= x1x2x U x2x x4Ux1x2 \
_ _ }=>
F x1,x2,x ,x4,)= x1x2x Ux1x x4U x1x2 /
termenii x1x2x si x1x2 sunt comuni celor doua forme minimale; ei sunt numiti termeni elementari esentiali;
F ′ si F au acelasi numar de intrari.
| |||
| |||
| |||
Pentru functia f2 reyulta din diagrama Veitch , în urma simplificarii , o singura forma minima :
f2'=(x1x2x3x4)=x1x3 U x1x2 U x1x2x4
Fie ,de asemenea, douĺ functii scrise în FCC (forma canonica conjuctiva) de forma :
f3 (x1,x2,x3,x4)=M0 M4 M6 M8 M12 M14
f4((x1,x2,x3,x4)=M M M M M M M M M
X1
|
| |||
| ||||
| ||||
X1
| |||
|