INFORMATICA APLICATA IN SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE

INFORMATICĂ APLICATĂ ÎN SOCIOLOGIE sI PSIHOLOGIE

OBIECTIVE

Eficienta cercetarii cu ajutorul computerului este deja un fapt incontestabil. De aceea, la fel ca în alte stiinte, computerul a devenit un instrument indispensabil în cercetarea sociologica si psihologica.

În conceperea acestui curs, am insistat pe conceptele impor­tante din utilizarea computerului, adica acele concepte ce ajuta la realizarea unei cercetari cât mai corecte.

Întrucât formarea de deprinderi în utilizarea computerului în cercetarea sociologica si psihologica reprezinta scopul principal al acestui curs, am pornit de la un caz concret: realizarea unui chestionar, centralizarea datelor dupa aplicarea chestionarului si realizarea unor diagrame pentru prezentarea primara a datelor.

Pornind de la faptul ca acest curs este unul de initiere în utili­zarea computerului, am structurat materialul astfel:

I. Notiuni generale despre computer

II. Prezentarea sistemului de operare Windows

III. Editorul de texte Word

IV. Utilizarea Excel-ului

I. NOŢIUNI GENERALE DESPRE COMPUTER

Schematic, pentru un utilizator, avem urmatoarele componente:

- unitatea centrala

- monitorul

- tastatura

- mouse-ul Unitatea centrala reprezinta "creierul" unui computer. 

Monitorul este modul în care computerul ne comunica rezultatele comenzilor ce le-am dat. 

Tastatura reprezinta modul în care noi comunicam compu­terului comenzile, un rol asemanator avându-l si mouse-ul. 

La mouse, important este sa stim urmatorul lucru: butonul din stânga executa, iar cel din dreapta activeaza o fereastra prin care ni se explica ce putem face într-o anumita zona de pe ecran.

Datorita rolului important pe care-l are tastatura, am sa insist ceva mai mult asupra ei, adica asupra functionalitatii unor taste:

Tab - pentru a face un salt de câteva spatii. Se poate folosi pentru începutul unui paragraf, pentru saltul de la o celula la alta într­un tabel în Word.

Caps Lock - odata activata, orice tasta apasata va aparea ca majuscula.

Shift - Daca avem combinatia Shift+Litera, efectul va fi ca pe ecran, va aparea majuscula, combinatia Shift+Alta Tasta va avea ca efect aparitia simbolului de sus de pe tasta.

Backspace - sterge ceea ce se afla la stânga cursorului.

Delete - sterge ceea ce se afla în dreapta cursorului.

Stocarea informatiei Informatia pe computer poate fi stocata:

- pe unitatea fixa - harddisk

- pe unitati mobile: discheta sau CD-ROM (Avem mai multe tipuri de unitati mobile de stocare, dar le-am amintit pe cele mai uzuale)

O alta notiune importanta în aceasta parte este cea legata de comenzile de întretinere a computerului. 

Disk Defragmenter - realizeaza aranjarea fisierelor si a spatiului nefolosit de computer. Acesta mareste viteza de lucru a computerului si realizeaza o mai rapida accesare a fisierelor aflate pe diferite supor­turi de stocare a informatiei.

Scandisk - are rolul de a detecta eventualele erori si de a repara zonele defecte.

DiskCleanup - elibereaza spatiul de pe hardisk eliminând fisie-rele de care nu mai avem nevoie (cele temporare, cele puse în Recycle Bin etc.).

II. PREZENTAREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS

Dupa ce ai pornit computer 242b124c ul si înainte de a da orice comanda, ceea ce apare pe ecran este spatiul de lucrul. În legatura cu acesta, avem urmatoarele notiuni importante: 

Taskbar - de obicei, aceasta bara este situata jos pe pagina, dar se poate muta în oricare parte a ecranului (de exemplu, în dreapta). Un buton important este butonul de Start, care se afla în stânga barei (în cazul când bara se afla jos). În dreapta se afla indicatorul orei. Dând un dublu clic pe acesta, va aparea o fereastra în care se va afisa ora si ziua curenta. Dupa ce vom face modificari pentru ca acestea sa ramâna permanente, trebuie sa dam un clic pe butonul Apply, care se activeaza atunci când am facut o modificare în aceasta fereastra.

My Computer - Dând un dublu clic pe aceasta imagine vom avea acces la resursele computerului: unitatea de discheta, harddisk-ul etc.

Internet Explorer - este programul cu ajutorul caruia putem naviga pe Internet.

Network - daca aveti computerul într-o retea, dând dublu-clic pe aceasta imagine, veti putea vedea ce alte computere mai sunt în retea cu computerul dumneavoastra.

Recycle Bin - reprezinta "cosul" în care se duc diferitele obiecte (Prin obiect întelegem un document, o imagine, un director etc.). Daca dorim, le putem lua de aici si le putem readuce pe computer, ori le putem sterge permanent mergând cu mouse-ul pe imagine, apoi dam un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului, iar din imaginea care apare dam un clic stânga pe optiunea Empty Recycle Bin.

Gasirea rapida a unui fisier. Pentru a gasi repede un fisier în computer putem folosi comanda Find care se gaseste în fereastra acti-vata de butonul Start

Lista ultimelor documente utilizate. Pe masura ce lucram, sistemul de operare Windows tine evidenta ultimelor 15 fisiere cu care s-a lucrat pe acel computer. Pentru a vizualiza aceasta lista, dam un clic pe start si alegem optiunea Documents. Astfel se va afisa lista. Daca dorim sa accesam unul din fisiere, dam un dublu clic pe acest fisier.

stergerea unui fisier. Pentru a sterge un fisier sau director trebuie sa îndeplinim urmatoarea succesiune de comenzi:

1 Mergem cu mouse-ul pe fisierul pe care dorim sa-l stergem.

2 Dam un clic dreapta pe acest fisier.

3 Din fereastra care va aparea vom alege optiunea Delete si dam un clic pe ea.

4 Va aparea o fereastra intitulata Confirm File Delete, în care va fi urmatorul mesaj: Are you sure you want to send nume fisier to the Recycle Bin? (Esti sigur ca vrei sa trimiti nume fisier la Recycle Bin?), unde în loc de "nume fisier" va fi scris chiar numele fisierului ce-l dorim a fi sters.

Daca fisierul este cel pe care dorim sa-l stergem, dam un clic pe butonul Yes. În acest moment fisierul este trimis în cos (Recycle Bin). Reamintesc ca daca dorim sa fie sters cu totul, trebuie sa mergem pe imaginea cu Recycle Bin, dam un clic dreapta si alegem optiunea Empty Recycle Bin.

Oprirea computerului La terminarea sesiunii de lucru, computerul se închide astfel: se da un clic pe butonul de Start apoi, din fereastra ce se va deschide, vom alege optiunea Shut down. Dând un clic pe aceasta, se va deschide o a doua fereastra la care trebuie sa fim atenti sa fie selectata optiunea Shut Down (pe lânga aceasta optiune, mai avem: Restart - pentru repornire imediata dupa oprirea compu­terului, "Restart in MS-DOS mode" - pentru iesirea din Windows si intrarea în modul MS-DOS, "Stand by" - pentru modul în care computerul consuma mai putin curent, dar prin apasarea unei taste reintra imediat în regimul de lucru), dupa care fie dam un clic pe butonul OK, fie apasam tasta Enter.

Selectarea. De multe ori, pentru a da o comanda asupra unei secvente de pe ecran (cuvânt, mai multe cuvinte, imagini etc.) trebuie mai întâi sa selectam acea zona pentru a indica unde sa se faca modificarile. Pentru a selecta avem doua moduri: cu ajutorul mouse­ului sau cu tastatura.

Comenzile Cut, Copy si Paste. Aceste comenzi sunt aproape universale în Windows. Se pot aplica la copierea pe dischete, la text sau chiar la scrierea unor adrese în Web. Comanda CUT: Aceasta operatie se aplica atunci când vrem sa luam o informatie dintr-un loc si s-o mutam într-un alt loc. Propriu-zis, informatia este luata din locul ei si pusa în Clipboard. Comanda COPY: Efectul acestei operatii este asemanator cu cel al comenzii CUT, cu singura diferenta ca informatia ramâne si în locul initial. Comanda PASTE: Se merge în locul unde dorim sa punem informatia si dam comanda PASTE.

Accesarea acestor comenzi se poate face dând un clic dreapta pe informatia pe care dorim s-o punem si în alta parte. Se va deschide o fereastra în care se vor afla si cele 3 comenzi. De la tastatura avem urmatoarele combinatii de taste: Ctrl-C - pentru copiere (Copy), Ctrl-X

- pentru decupare (Cut), Ctrl-V - pentru lipire (Paste).

III. EDITORUL DE TEXTE WORD

Tipuri de editoare de texte. Înainte de a începe prezentarea unortipuri de editoare de texte, am sa prezint câteva reguli generale pentrueditare.

La începutul unui paragraf se apasa tasta Tab pentru a avea mereu aceeasi distanta.

Înainte de orice semn de punctuatie ( . , :; ) nu se lasa spatiu, iar dupa orice semn de punctuatie se lasa un spatiu.

La sfârsit se salveaza fisierul prin accesarea optiunii File din meniu, iar din fereastra care se va deschide se selecteaza optiunea Save.

În general, putem recunoaste fisierele realizate cu un editor de texte si dupa tipul lor. Dupa numele fisierului urmeaza un grup de 3litere (extensia fisierului) precedat de punct. Din forma acestui grup de litere putem deduce programul în care putem lucra cu fisierul. De aceea, la prezentarea fiecarui editor vom indica si extensia fisierului.

Acum vom începe prezentarea unor alte tipuri de editoare de text (voi prezenta doar acele editoare ce ruleaza în Windows).

Notepad Acest editor este unul din cele mai simple. Fata de o masina de scris clasica, prezinta singurul avantaj de a putea faceinserari în text (de exemplu, daca am uitat sa pun aceasta paranteza în text, atunci o pot insera mergând cu cursorul dupa cuvântul text, dupa care, de la tastatura, introduc textul ce doresc a fi inserat).

Mod de accesare al acestui editor : Se da un clic pe butonulStart, Programs, Accesories, Notepad.

Extensia txt

Wordpad Acest editor are ceva mai multe optiuni decât Notepad-ul. Aici putem gasi optiuni pentru alinierea textului, distanta între linii (1 rând, 1/2 rânduri sau 2 rânduri), marimea caracterului etc.

Mod de accesare al acestui editor : Se da un clic pe butonulStart, Programs, Accesories, Wordpad.

Extensia doc

Aceste doua editoare sunt înglobate în pachetul de programe al sistemului Windows, deci licenta de Windows se extinde si asupraacestor editoare de texte.

Extensia doc o vom regasi si la fisierele de tip Word, ceea ce înseamna ca putem vedea aceste fisiere si cu Wordpad si cu Word. Trebuie sa tinem cont însa de editorul în care am facut fisierul (deexemplu, anumite operatii realizate în Word nu le putem "vedea" în Wordpad).

Pe lânga aceste editoare mai exista si altele: StarOffice Editor (cu extensia sdw), 602Text (cu extensia wpd) etc.

Prezentarea mediului de lucru În cele ce urmeaza vom prezenta partile ferestrei ce se deschide atunci când deschidem editorul de texte Word:

Bara de titlu (Title bar). Partea cea mai de sus (de obicei de culoare albastra) se numeste bara de titlu. Dupa cum lesne se poate întelege din denumire, este bara în care se poate vedea editorul de texte cu care lucram, cât si titlul documentului. 

Denumirea implicita este Document1, daca documentul nu este salvat.

În partea dreapta a acestei bare se pot observa 3 butoane. Primul buton este pentru minimizarea ferestrei, al doilea este pentru extin­derea ferestrei de lucru la dimensiunile ecranului, iar cea de-al treilea buton este pentru închiderea ferestrei de lucru, deci si încheierea sesiunii de lucru. Primele doua butoane sunt stil comutator (daca la primul clic se activeaza, la al doilea se dezactiveaza).

Bara de meniu (Menu Bar). Modul de accesare a meniului: O prima posibilitate este prin folosirea mouse-ului, dând un clic stânga pe optiunea pe care dorim s-o activam. Un alt mod este cu ajutorul tastaturii. Se apasa odata pe tasta Alt, apoi fie ne deplasam cu ajutorul tastelor cu sageti pâna la optiunea dorita, fie apasam pe tasta cores-punzatoare literei subliniate din optiune. De exemplu, pentru a accesa Optiunea Table, apasam tasta Alt si apoi tasta A. O optiune va fi activata în momentul în care se deschide o fereastra în josul ei.

Barele de ustensile (Toolbars). Am folosit pluralul întrucât pot ajunge pâna la 13 bare de ustensile. În mod obisnuit, la deschiderea editorului de texte Word avem cele doua bare: Bara Standart (Stan­dard Bar) si Bara pentru caracteristici (Formatting Bar). 

Accesarea acestor bare se face cu ajutorul mouse-ului.

Daca vreuna din aceste bare nu este prezenta, ea se poate activa mergând la bara de meniu la optiunea View, din fereastra ce se va deschide se selecteaza optiunea Toolbars, iar din fereastra ce se va deschide se alege acea bara de care avem nevoie. În mod similar se poate face si daca dorim sa nu mai avem vizibila una din barele de ustensile. De exemplu, sa zicem ca dorim sa nu mai fie vizibila bara standart. Mergem la meniu la optiunea View, apoi Toolbars si se da un clic pe optiunea Standard. Pentru a o reactiva, analog se merge la optiunea View, se alege Toolbar si se da un clic pe optiunea Standard.

Rigla (Ruler). Aceasta se afla imediat sub barele de ustensile. Are mai mult un rol de ghidare. La fel ca si barele de ustensile, si aceasta bara se poate activa/dezactiva din optiunea View: se merge pe optiunea View si se da un clic pe Ruler (Rigla) pentru a o bifa/debifa, ceea ce reprezinta faptul ca am activat/dezactivat aceasta bara.

Bara de stare (Status Bar). Aceasta bara se gaseste la baza ecranului de lucru si contine un indicator pentru pagina curenta în care suntem, altul ne arata Pagina curenta/Total de pagini, iar ultimele doua, ne indica linia respectiv coloana în care se afla cursorul pe pagina.

Barele de derulare rapida (Scroll Bar). Pentru parcurgerea tex­tului se pot folosi una din tastele din grupul celor 4 sageti. Daca dorim

o parcurgere mai rapida, putem folosi una din tastele PageUp sau PageDown. La un text de dimensiuni mari (10-20 de pagini) chiar si aceasta metoda poate parea destul de lenta. Pentru o parcurgere mai rapida, putem folosi bara de derulare verticala astfel: mergem cu mouse-ul pe patratul (dreptunghiul) din bara de derulare. Ţinând apasat butonul din stânga mouse-ului, miscam mouse-ul în sus sau în josul paginii în functie de locul unde dorim sa ajungem. Când am ajuns în locul dorit, ridicam degetul de pe butonul stâng al mouse-ului si dam un clic oriunde pe pagina pentru a activa pagina. Atentie, daca nu dam un clic pe pagina la care am ajuns, atunci, încercând sa scriem ceva, vom observa ca ne-am întors la locul unde era cursorul înainte de a folosi bara de derulare (scroll bar).

Lista de fisiere recent utilizate Asa cum în sistemul de operare aveam o posibilitate de a vedea lista ultimilor fisiere cu care s-a lucrat, la fel si în Word avem un mod prin care putem vedea si accesa unul din ultimele documente cu care s-a lucrat. 

Se merge pe optiunea File, se da un clic si vom obtine o fereastra în care vor fi în partea de jos lista de fisiere. Dând un clic pe unul din fisiere, acesta se va deschide. Singura posibilitate ca sa nu se deschida un fisier când îl accesam în acest mod este ca fisierul din lista sa fi fost accesat de pe o discheta sau un CD-Rom, în care situatie va aparea un mesaj prin care vom fi avertizati de aceasta.

Terminarea sesiunii de lucru Pentru a încheia sesiunea de lucru avem 2 metode. Prima este de a închide de la butonul din bara de titlu (cel cu X). O a doua metoda este de a merge pe optiunea File, iar din fereastra ce se deschide sa alegem optiunea Exit. Daca s-au facut ceva modificari în fisier, atunci, la închidere va aparea mesajul: Do you want to save changes to Document1? Pentru a pastra modificarile se apasa pe Yes, altfel pe No. Putem anula comanda de închidere prin apasarea pe butonul Cancel.

stergerea caracterelor Unul din primele lucruri cu care ne întâlnim când lucram în Word este cursorul. Cursorul se prezinta sub forma unei linii verticale aproximativ de înaltimea literei I. Din dreapta cursorului începe introducerea textului.

Pentru a introduce un text într-un document Word, se tasteaza la fel ca la o masina de scris mecanica. Pentru a scrie cu litera mare, se tine apasata tasta Shift si se apasa scurt pe tasta corespunzatoare literei pe care dorim s-o introducem. Nu este nevoie sa dam Enter la sfârsitul rândului, deoarece, când ajungem la sfârsitul rândului se va trece automat la rândul urmator. Se va folosi tasta Enter în momentul când se doreste începerea unui nou paragraf.

Daca la un moment dat dorim sa stergem ceva din text, avem doua taste la dispozitie. Tasta Backspace ne ajuta sa stergem caracterele ce sunt în stânga cursorului, iar tasta Delete sa stergem caracterele se sunt în dreapta cursorului.

Scrierea îngrosata, înclinata si subliniata Exact asa cum ne-am obisnuit, si la aceste trei moduri de scriere avem cele doua moduri de executie: cu mouse-ul sau din tastatura.

Salvarea unui document Comenzile învatate mai înainte dorim sa le avem într-un fisier pe care sa-l deschidem mai târziu pentru a repeta comenzile. Operatia de memorare a unui fisier se numeste salvarea fisierului. Pentru a salva un fisier, vom executa urmatoarele comenzi:

1. 1. Accesam optiunea File din meniu

2. 2. Din fereastra ce se va deschide alegem optiunea Save As.

La dreptunghiul din dreptul optiunii Save in scriem locul unde dorim sa salvam fisierul, la File name se pune numele fisierului pe care dorim sa-l salvam, iar Save as type trebuie sa fie tipul de fisier (în cazul nostru, tip Word) pe care dorim sa-l salvam. Daca dorim sa renuntam la comanda de salvare, dam un clic pe butonul Cancel.

Gasirea si înlocuirea unui cuvânt De multe ori, dupa scrierea unui text, avem nevoie sa gasim un anumit cuvânt. Pentru aceasta avem comanda Find. Ca sa accesam aceasta comanda, avem doua posibilitati:

Cu ajutorul mouse-ului: dam un clic pe optiunea View din meniu, apoi din fereastra ce se va deschide alegem optiunea Find. Cu ajutorul tastaturii: tinem apasata tasta Ctrl si apasam scurt pe tasta F.

În fereastra ce apare, în primul dreptunghi alb scriem cuvântul ce dorim sa-l cautam (ca sa activam acel dreptunghi este suficient sa dam un clic pe el). Apoi, dam un clic pe butonul Find. Daca dorim o cautare doar într-o anumita zona a textului, atunci mai înainte selectam acea zona si apoi executam operatiile corespunzatoare cautarii.

Pentru înlocuire avem operatiuni asemanatoare.

Modificarea caracterului: marime, tip (font) si aliniere În Word se poate schimba marimea caracterelor. Pentru a accesa butonul de modificare a marimii vom merge pe cu mouse-ul la bara de format.

Daca dorim sa schimbam marimea unor caractere, vom selecta mai întâi textul, apoi dam un clic: pe sageata din dreapta butonului pentru modificarea marimii, se va deschide o lista din care vom alege marimea ce-o dorim pentru acel text. Un alt mod de folosire al acestui stil este acela de a stabili de la început marimea caracterelor si apoi sa scriem textul.

Similar putem stabili tipul de font.

Tot în bara de format mai avem si butoanele de aliniere.

Distanta între linii Implicit distanta între linii este de un rând. Pentru a modifica distanta între rânduri mai întâi vom selecta textul pe care vrem sa-l modificam. Apoi, la meniu, dam un clic pe Format. În fereastra ce se va deschide vom selecta Paragraph. Se va deschide o noua fereastra ce va contine 4 zone: Alignment, Indentation, Spacingsi Preview. În cele ce urmeaza vom vorbi despre ultimele doua zone. Pentru a modifica distanta între linii în zona Spacing. În dreptunghiulde sub optiunea Line spacing vom vedea ca scrie Single (adica distanta este la un rând). Daca vrem sa scriem la 1,5 rânduri, vom da un clic pe sageata din dreapta dreptunghiului si vom selecta optiunea dorita din fereastra ce se va deschide. În zona Preview vom avea o vizualizare a comenzii efectuate. Dupa ce am realizat toate modificarile dorite, dam un clic pe butonul OK si atunci comanda se va executa pentru portiunea din text selectata.

Tiparirea unui document Dupa ce am scris un document, o posibila etapa ce ar putea urma ar fi sa tiparim documentul realizat. O metoda directa ar fi ca, având documentul deschis, sa dam un clic pe butonul specific.

O alta metoda este aceea de a merge la optiunea File apoi Print (pentru a deschide direct fereastra pentru tiparire, putem da Ctrl-P). În aceasta fereastra putem specifica paginile ce dorim sa le tiparim, numa-rul de copii, si putem verifica de asemenea daca tipul de imprimanta instalata este în concordanta cu imprimanta pe care o avem.

Crearea de tabele. Deplasarea în tabel, inserarea de linii Pentru a întelege mai bine cum sa cream tabele, vom explica prin exemple. Pentru început vom realiza un tabel cu cinci coloane si patru linii:

1. 1. Dam un clic pe optiunea Table din meniu, apoi clic pe Insert Table.

2. 2. La optiunea Number of columns: dam un clic, stergem cu tasta Backspace numarul 2, si scriem 5, asemanator, la optiunea Number of rows, scriem numarul 4.

3. Dam un clic pe butonul OK.

O alta metoda de realizare a unui tabel este de a da un clic pe butonul pentru tabele, iar din fereastra ce va aparea sa selectam numarul de coloane si linii ce-l dorim.

Daca dorim sa mai inseram înca o linie, mergem la ultima celula din dreapta jos si apasam pe tasta Tab; automat va aparea o noua linie cu acelasi numar de coloane ca restul tabelului. Tot pentru inserarea unei linii, putem sa mergem cu mouse-ul în tabel, dam un clic dreapta si din fereastra ce apare selectam optiunea de inserare linii.

Sortarea unui tabel. Unirea a doua celule dintr-un tabel Pentru sortarea unui tabel, dam un clic oriunde în tabel. Mergem în meniu la optiunea Table, iar din fereastra ce apare vom da clic pe optiunea Sort. Daca avem cap de tabel, dam un clic pe optiunea Header Row. Apoi, în partea de sus a ferestrei de sortare avem optiunea Sort By. În primul dreptunghi va trebui sa avem caracteristica dupa care vrem sa sortam. În al doilea dreptunghi vom avea tipul datelor, iar în dreapta optiunea de sortare: Ascending sau Descending. Dupa ce am realizat toate aceste comenzi, dam un clic pe butonul OK si se va realiza sortarea.

Pentru a uni doua sau mai multe celule dintr-un tabel, trebuie sa realizam urmatorii pasi:

1. 1. Selectam celulele pe care dorim sa le unim.

2. 2. Mergem pe optiunea Table din meniu, apoi pe Merge Cells.

O alta metoda, ceva mai rapida, este ca la pasul 2 sa dam un clic dreapta pe selectie si din fereastra ce rezulta sa dam un clic stânga pe optiunea Merge Cells.

Daca am realizat corect acesti doi pasi, atunci vom vedea ca în locul celulelor selectate vom avea o singura celula.

Anularea ultimei comenzi Uneori, dupa realizarea unei comenzi, dorim sa revenim asupra ei, sa-i anulam efectele. Aceasta se poate realiza fie din optiunea Edit din meniu, apoi Undo. Folosind aceasta metoda putem vedea ce comanda putem anula (de exemplu, sa zicem ca am unit doua celule. Mergând pe optiunea Edit, vom vedea în fereastra ce apare la prima optiune scris Undo Merge Cells. O alta

posibilitate este sa dam un clic pe butonul . O a treia posibilitate este sa folosim combinatia de taste Ctrl-Z. Putem anula mai multe comenzi, nu numai ultima comanda. În general, în Word se pot anula comenzile ce au fost date de la ultima salvare a fisierului. Putem chiar anula comanda de anulare, adica daca am anulat comanda de unire a doua celule sa revenim totusi si sa realizam unirea celulelor folosind comanda Redo.

IV. UTILIZAREA EXCEL-ULUI

Expunem aici doar acele notiuni din Excel necesare sociologiei si psihologiei. În special vom insista pe modul de lucru cu formule, intrând putin si în notiuni simple de statistica ce se pot rezolva cu ajutorul Excel-ului. Pentru o descriere mai ampla a statisticii realizate cu ajutorul computerului recomand consultarea unui manual de statistica.

Amintim ca:

1. 1. pentru a ne deplasa pe foaia de calcul putem folosi grupul de patru sageti.

2. 2. similar cu editorul de texte Word, si aici putem scrie îngrosat, înclinat sau subliniat, folosind aceleasi metode.

Bara de formule Un lucru important îl reprezinta bara de formule (Formula Bar): În partea stânga a acestei bare avem scrisa celula care este selectata si în care se va scrie formula. În partea dreapta avem locul unde se vede ceea ce este în celula. Daca datele introduse sunt de tip caracter, atunci ceea ce se vede în celula este si ceea ce vom avea în bara de formule. Daca introducem o formula în bara de formule vom avea scrisa formula, iar în celula vom avea rezultatul formulei.

Bara de stare O alta bara importanta este bara de stare: Ceea ce ne intereseaza la aceasta bara este ca optiunea NUM sa fie activa (sa existe pe bara). În cazul când aceasta este activa, putem introduce numerele din partea dreapta a tastaturii. Daca nu este activa, o putem activa prin apasarea tastei NumLock ce se afla în coltul din stânga sus a grupului de taste.

Selectia unor celule Similar cu procedeul de la Word, putem si aici sa facem selectii. Aici însa ceea ce se va selecta este celula.

Alinierea în celule Daca nu am modificat alinierea în celule de la butoanele din meniu, atunci modul în care se aliniaza datele în celula poate reprezenta un indiciu despre tipul datelor:

�.- datele de tip caracter se aliniaza la stânga

�.- datele de tip numar se aliniaza la dreapta

Aceasta informatie este utila când dorim sa verificam daca am introdus datele corect. De exemplu, daca din greseala în loc de "10" vom tasta cifra "1" si litera "O", atunci "1O" se va alinia la stânga, ceea ce ne va indica faptul ca  pentru computer avem o data de tip caracter si nu una de tip numar (la anumite formule aceasta greseala poate duce la un rezultat incorect sau la afisarea unui mesaj de eroare).

Modificarea dimensiunii unei coloane Aceasta se realizeaza ducând cursorul pâna la îmbinarea dintre etichetele celulelor.

Pentru modificare avem doua metode: fie miscam mouse-ul pâna la dimensiunea dorita, fie dam un dublu-clic si atunci coloana îsi va modifica latimea astfel încât sa cuprinda tot textul din celulele din acea coloana.

Trecerea la o alta foaie de lucru În josul paginii, în Excel, avem mai multe foi pe care putem scrie datele. Daca suntem pe foaia 1 si dorim sa trecem pe foaia 2, ducem mouse-ul în partea de jos a paginii si dam un clic pe foaia noua pe care dorim s-o deschidem.

Daca dorim sa dam un nume foii, nume care sa apara în loc de Sheet1, avem doua posibilitati:

�.- dam un dublu clic pe "Sheet1". Denumirea se va selecta. Apa-sam pe tasta "Delete" si apoi scriem de la tastatura denumirea dorita.

�.- Mergem pe "Sheet1", dam un clic dreapta si din fereastra ce apare alegem optiunea "Rename". Apoi, de la tastatura introducem denumirea dorita.

Deplasarea rapida la anumite celule În timpul lucrului într-o foaie de calcul s-ar putea sa avem nevoie sa ajungem cu cursorul direct la o anumita celula. Pentru aceasta vom folosi comanda "Go to". Executia acestei comenzi se poate realiza în doua moduri: 

1. 1. se apasa pe tasta "F5", ce se afla pe primul rând al tastaturii. În fereastra ce va aparea se va tasta adresa celulei în care dorim sa ajungem. Dam Enter.

2. 2. similar cu operatiile de mai sus, cu singura diferenta ca în loc sa apasam tasta F5 folosim combinatia de taste Ctrl-G.

Simboluri pentru cele patru operatii. Modul de introducere al operatiilor matematice Pentru operatiile în Excel avem urmatoarele taste specifice fiecarei operatii:

+ → adunare -→ scadere * → înmultire / → împartire În afara de aceste operatii, mai avem ridicarea la putere: 5² se

scrie 5^2.

Pentru a introduce o formula în Excel, trebuie sa punem mai întâi semnul egal. De exemplu, daca dorim sa adunam ceea ce avem în celula A1 cu ceea ce avem în celula A2 si dorim sa scriem rezultatul în celula A3, atunci vom scrie: =A1+A2 

Forma numerelor Putem sa modificam forma numerelor în Excel cu ajutorul urmatorului grup de taste:

Primul din stânga este pentru a scrie date de tip valutar:

Cel de-al doilea buton este pentru a scrie date de tip procent, iar cel de-al treilea buton este pentru scrierea numarului astfel încât sa avem separatori pentru mii si numarul sa aiba 2 zecimale.

Ultimele 2 butoane sunt pentru modificarea numarului de zecimale: marirea, respectiv micsorarea numarului de zecimale.

Modul de introducere a datelor. În fiecare celula putem avea urmatoarele tipuri de date: text, date numerice, formule sau functii.

În general, celulele în care avem text ne ajuta pentru a întelege mai bine ceea ce este scris în foaia de calcul, pentru computer ele neavând nici o relevanta. Pentru a introduce o formula, se pune întâi semnul "=" apoi se scrie formula, iar în celula va aparea rezultatul calculului.

Un alt mod de folosire a formulelor este acela de a face calcule cu valorile din celule, referindu-ne la eticheta celulei. De exemplu, fie

o foaie ca mai jos:

Pentru a aduna numerele 12 si 25, putem fie sa scriem în casuta A4, =12+25, fie sa scriem =B1+B2, rezultatul din casuta A4 fiind acelasi. Daca dorim sa facem o alta adunare în coloana A, trebuie sa schimbam continutul casutelor A1, A2, A4, pe când în coloana B vom schimba doar continutul celulelor B1 si B2, rezultatul din B4 schimbându-se automat. 

Pentru a modifica continutul unei celule, putem rescrie conti-nutul peste ceea ce era deja scris în celula. Însa, în cazul când într-o celula avem o formula mai complicata în care trebuie sa modificam doar un termen, este mai convenabil sa folosim o alta metoda. Prin apasarea tastei F2 "intram" în formula si putem sa ne deplasam prin ea cu ajutorul uneia din tastele cu sageti.

Functia SUM. Asa cum se poate deduce din denumire reali-zeaza suma unor numere. Sintaxa ei este: sum(PCel:UCel), unde PCel este prima celula din sirul celor care trebuie adunate si UCel este ultima celula din sirul celulelor ce trebuie adunate.

- un alt mod de a calcula suma este: mergem în casuta B6 si cu mouse-ul dam un clic pe semnul Σ, iar computerul va afisa direct formula sumei pentru casutele B1:B5, dupa care apasam pe tasta Enter.

Functia AVERAGE. Calculeaza media unor valori din celulele selectate.

- spre diferenta de suma, la medie, daca în sirul de celule avem si celule text, nu mai obtinem mesaj de eroare, ci pur si simplu celulele cu text sunt citite ca fiind celule goale.

Functiile MAX si MIN. Aceste functii calculeaza maximul, respectiv minimul dintr-un sir de celule.

Functia COUNT. Numara (contorizeaza) numarul de celule ce sunt folosite. Daca o celula e libera sau de forma text nu e contorizata.

- Daca dorim sa numaram si celulele text se va folosi functia counta în loc de count.

Realizarea unei diagrame. Adeseori, pentru a întelege mai bine datele dintr-un tabel avem nevoie sa trasam grafice. De exemplu, rezultatele unui test pot fi analizate foarte usor daca le punem într-un grafic în care avem pe axa Ox numarul de elevi, iar pe axa Oy notele. Pentru diferite tipuri de clase putem avea urmatoarele tipuri de grafice:

pentru o clasa sub medie:

pentru o clasa cu rezultate bune

l

nr.eevi

10

note

Desigur, graficele au o paleta mai larga de aplicatii practice. Sa luam un exemplu si sa vedem efectiv modul de realizare a unui grafic: Fie urmatoarele rezultate la un test:

. cu nota 4 - 3 elevi,

. cu nota 5 - 5 elevi,

. cu nota 6 - 2 elevi,

. cu nota 7 - 4 elevi,

. cu nota 8 - 3 elevi,

. cu nota 9 - 4 elevi,

. cu nota 10 - 3 elevi. Dorim sa realizam un grafic care sa ne ajute la analiza

rezultatelor testului. În primul rând vom scrie aceste rezultate într-o foaie de calcul:

Selectam celulele de la A1 la B3. Ducem sageata mouse-ului sus în bara de butoane si dam un clic pe butonul pentru diagrame.

Va aparea o fereastra intitulata Chart Wizard - Step 1 of 4 - Chart Type, fereastra din care trebuie sa alegem tipul de grafic. Pentru exemplu nostru, cel mai indicat este cel de tipul XY(Scatter). În partea dreapta vom avea exemple de grafice de tipul XY. Vom alege pe cel cu linii curbe (pe rândul al doilea în dreapta). Apoi dam un clic pe butonul Next din partea de jos a ferestrei sau putem apasa tasta Enter.

A aparut fereastra Chart Wizard - Step 2 of 4 - Chart sourceData, adica fereastra în care se indica sursa de unde se vor lua valorile pentru grafic si forma graficului. Daca am facut selectia bine la început, aici nu ar trebui sa mai scriem nimic. Pentru a verifica daca datele sunt bine selectate, dam un clic pe partea de sus a ferestrei acolo unde scrie Series. Fereastra o sa se modifice în partea din mijloc (cea de sub grafic). În stânga acestei parti ar trebui sa avem scris denumirea Nr.elevi, iar în dreapta, în dreptul lui Name, vom avea scris =Sheet1!$B$1; în dreptul lui X Values vom avea scris =Sheet1!$A$2:$A$8, iar în dreptul lui Y Values vom avea scris =Sheet1!$B$2:$B$8. Apoi, dam un clic pe butonul Next din partea de jos a ferestrei sau putem apasa tasta Enter.

Avem acum fereastra Chart Wizard - Step 3 of 4 - ChartOptions, adica acea etapa în care stabilim optiunile de scriere pentrugrafic. În partea de sus avem mai multe butoane:

1.Titles - daca dorim, putem pune un titlu graficului si putem scrie ceva în dreptul axelor Ox si Oy. La titlu vom scrie Rezultate test, la axa Ox vom scrie nr. elevi, iar la axa Oy vom scrie Note.

2.Axes - stabileste daca dorim sa avem numerotate axele. Implicit ele vor fi numerotate. 3.Gridlines - stabilim daca dorim linii suplimentare în dreptul gradatiilor axelor. De obicei, liniile stabilite implicit sunt suficiente.

4.Legend - se refera la legenda graficului, daca o dorim, si unde sa fie plasata. Se foloseste când avem mai multe serii de numere de reprezentat. În acest caz, având doar o singura serie, vom da un clic pe casuta de lânga optiunea Show legend, pâna când aceasta va ramâne libera.

5.Data labels - daca dorim ca pe grafic sa apara valorile de la fiecare nota, apasam pe optiunea Show value. Daca dorim sa apara nr. de elevi, apasam pe optiunea Show labels. În cazul acesta, aleg optiunea None, adica sa nu scrie nimic pe grafic.

Apoi, dam un clic pe butonul Next din partea de jos a ferestrei sau putem apasa tasta Enter.

- Ultima fereastra Chart Wizard - Step 4 of 4 - Chart Location este cea în care stabilim unde sa apara graficul:

1. As new sheet, adica pe o foaie separata.

2. As object in, adica pe aceeasi foaie cu tabelul.

Alegem optiunea pentru o foaie separata si obtin urmatorul grafic:

Observatie: nu este obligatoriu sa selectam de la început datele pe care le vom folosi pentru a trasa graficul. Putem face aceasta si la pasul 2, Chart Wizard - Step 2 of 4 - Chart source Data, unde la casuta X Values scriem =a2:a8, iar la casuta Y Values scriem =b2:b8.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

1. Pomohaci C., Vasilescu E., Informatica si instruire asistata de calculator, Bucuresti, Editura Fundatiei România de Mâine, 2002.

2. Pomohaci C., Informatica aplicata în sociologie si psihologie, Bucuresti, Editura Fundatiei România de Mâine, 2003 (în curs de aparitie).

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

1. Mares D. M., Bazele informaticii,  Bucuresti, Editura Fundatiei România de Mâine, 2000.