INSTRUMENTELE OBISNUITE] ALE INTERNETULUI
Pe Internet este disponibila o cantitate uriasa de informatii, dar problema de baza este posibilitatea de acces.
Solutia este folosirea unor instrumente specifice Internetului.
Pentru majoritatea utilizatorilor de Internet, aceasta se "limiteaza" la Word Wide Web, dar in afara acestui instrumente mai exista destule instrumente asupra carora vom insista in continuare.
Telnet-ul, una dintre cel mai vechi tehnologii ale Internet-ului inca utilizata pe scara larga. Telnet-ul permite preluarea resurselor unui calculator aflat la distanta de la propriul calculator.
Una dintre cele mai folosite facilitati ale Internet-ului este descarcarea fisierelor pe calculatorul propriu. In general, transmiterea fisierelor in Internet se realizeaza cu protocolul File Transfer Protocol (FTP). FTP include si functiunea de compresare si decompresare a fisierelor, foarte importanta in contextul scurtarii timpului de descarcare pe calculatorul propriu.
Motoarele de cautari, o alta facilitate a Internetului, cauta in intreg Internetul (nu numai in paginile Web, ci si in alte site-uri, ca grupurile de discutii).
Agentii de pe Internet sunt programe care pot licita in locul fiecaruia dintre noi pe Internet (fara participarea efectiva), pot afla ultimele stiri din diverse domenii, pot indeplini diverse sarcini in mentinerea unui site Web. In acest moment sistemele de calcul sunt proiectate pentru a permite agentilor sa interactioneze intre ei in mod cooperativ.
Tehnologiile care pot sa transforme Internetul decisiv: limbajele Java, Java Script si Active X. Aceste componente trateaza Internetul ca o extensie a calculatorului propriu.
Java este un limbaj. dezvoltat de Sun Microsystems, care permite rularea aplicatiei pe orice sistem de operare disponibil. Programele Java ruleaza pe browser-ul de Web.
Active X transfera controalele sale pe calculatorul propriu, deci este necesar un browser care sa suporte acest limbaj, cum este Internet Explorer.
Limbajul Java Script nu este inrudit cu Java; se utilizeaza pentru a crea formulare interactive pentru navigatie pe Internet si pentru alte activitati similare.
Scripturile Common Gateway Interface (CGI) par una din cele mai banale tehnologii ale Internetului, dar folosirea ei creeaza interactivitatea pe Web. CGI este calea standard prin care Web-ul interactioneaza cu resursele externe (bazele de date). CGI permite sa se scrie un cod care acceseaza serverele de informatii (serverele Web) pe Internet si apoi sa transmita aceste informatii solicitantilor.
Functionarea Telnet-ului
Utilizarea resurselor unui calculator aflat la distanta de la calculatorul propriu (prin calculatorul propriu) se face utilizand resursa Internet-Telnet .
Telnet-ul are la baza un m 333e43d odel client/server, adica pe calculatorul propriu se (clientul) ruleaza un Software dedicat pentru a utiliza resursele unui calculator server aflat la distanta (calculator-gazda). Calculatorul-gazda accepta mai multi clienti pentru a folosi resursele sale in acelasi timp. Evident, pentru a utiliza Telnet-ul si resursele calculatorului-gazda trebuie cunoscuta adresa Internet a acestuia.
Pentru a folosi resursele unui calculator-gazda este necesara conectarea la acesta cu numele de guest (oaspete). Identificarea efectiva se face printr-un nume de utilizator si o parola.
Pot fi mai multe calculatoare-gazda, fiecare bazat pe alt sistem de operare. Pentru a simplifica accesul, majoritatea calculatoarelor-gazda utilizeaza un sistem de meniuri care folosesc emularea terminalului (terminal emulation). Emularea terminalului permite folosirea PC propriu pentru a emula tipul de tastatura si de sistem de operare de care dispune calculatorul-gazda.
Diferite calculatoare-gazda necesita diferite tipuri de emulatoare, totusi tipul cel mai obisnuit de emulator este VT-100.
Daca se utilizeaza un cont shell Internet in locul unei conexiuni SLIP/PPP, se obtine calitatea de client Telnet prin tastarea cuvantului Telnet, urmat de adresa Internet a calculatorului care se doreste accesat.
5.1.A1) Utilizarea Telnetului necesita cunoasterea adresei Internet a calculatorului-gazda ce se doreste accesat. La conectarea calculatorului-gazda, acesta "negociaza" cu calculatorul propriu / client cum vor comunica. In cadrul acestei comunicari se decide ce tip de emulare a terminalului se va utiliza. Emularea terminalului determina modul in care tastatura calculatorului propriu va transmite informatiile la calculator de la distanta si cum vor fi afisate informatiile pe ecranul calculatorului propriu. VT 100 este cel mai obisnuit tip de emulare a terminalului.
5.1.A2) Protocolul Telnet presupune ca la ambele capete ale conexiunii - clientul si serverul - sunt terminale virtuale ale retelei Network Virtual Terminal (NVT). Fiecare NVT dispune de o "imprimanta" virtuala si de o "tastatura" virtuala. Tastaturile transmit date de la un NVT la altul. Sub protocolul Telnet, tastatura calculatorului propriu devine o tastatura NVT, iar imprimanta virtuala are functiunile de a receptiona si de a afisa datele pe ecranul calculatorului.
Textul tastat intr-o sesiune Telnet se acumuleaza intr-un buffer pe calculatorul propriu si poate fi transmis prin apasarea tastei Enter, prin Internet. Impreuna cu datele sunt transmise adresa IP a calculatorului-gazda (pentru transmisia pachetului la adresa dorita) si adresa IP a calculatorului propriu (pentru a putea fi primit un raspuns). Pachetului i se mai adauga si alte comenzi specifice Telnet pentru a realiza legaturi intre doua NVT-uri (ex. comanda Telnet Go Ahead-GA).
Gazda Telnet receptioneaza datele, le proceseaza si le returneaza catre ecranul solicitantului ("imprimanta" proprie NVT) rezultatele comenzilor sau ale datelor.
5.1.A3) Deoarece pachetele trec in ambele sensuri (intre client-calculator propriu si server-calculator gazda) prin multe rutere, poate exista o intarziere intre momentul transmiterii comenzii si momentul in care sunt vizualizate rezultatele pe ecranul calculatorului propriu.
INTREBARE - RASPUNS
|
5.2. Descarcare fisierelor utilizand File Transfer Protocol (FTP)
Transferul fisierelor dintr-un calculator din Internet (server) pe calculatorul propriu (client) se poate prezenta sub mai multe forme, ca : programe rulabile pe calculator, elemente grafice care se pot vizualiza, sunete si muzica care se pot asculta, fisiere-text care se pot citi.
FTP se poate folosi si pentru a transmite in retea fisiere din calculatorul propriu.
FTP functioneaza dupa modelul client/server, pe calculatorul propriu se ruleaza un software client FTP pentru conectarea la un server FTP de pe Internet. Pe server-ul FTP, programul daemon FTP permite transferarea fisierelor de pe calculatorul propriu pe un alt calculator din Internet.
Pentru transferarea fisierelor din Web si din Internet poate fi folosit si protocolul http al web-ului, dar cu o eficienta mult mai mica decat protocolul FTP:
Una din problemele transferarii fisierelor din Internet este timpul de transfer foarte mare (chiar la viteza de 56 kbps). Calea de accelerare a transferului fisierelor si de economisire a spatiului pe serverul FTP este compresarea fisierelor. In functie de tipul fisierului, acestea sunt de obicei compresate de la 10% pana la 50%. Dupa transferarea fisierului este necesara rularea pe propriul calculator a unui software de decompresare, din aceeasi categorie si versiune cu cel care a realizat compresarea.
5.2.A) Desfasurarea unei sesiuni de File Transfer Protocol (FTP)
5.2.A1) FTP-ul functioneaza dupa un model client/server. O sesiune FTP consta in: rularea software-ului client FTP, "contactarea" server-ului FTP de pe care se doreste descarcarea fisierelor. Software-ul FTP client se poate obtine din diferite site-uri din Internet (ex.: www.zdnet.com).
Exista implementata o linie de comanda FTP si in sistemele de operare Windows, dar este mai dificil de utilizat decat software-ul client FTP.
5.2.A2) Daemonul FTP ruleaza pe server-ul FTP. La contactarea serverului de catre un client FTP, serverul solicita un cont/nume utilizator si o parola. Exista si situatii in care site-ul FTP permite transfer de fisiere fara aceste verificari de identificare (este vorba de site-urile FTP anonime).
Exista si clienti FTP care sunt conectati automat la server-ul FTP.
La conectare cu server-ul FTP, o conexiune numita legatura de comanda (command line) este deschisa intre calculatorul propriu si server. Prin aceasta legatura se transmit comenzi server-ului de la calculatorul propriu, precum si mesaje si alte informatii de la server catre calculatorul propriu.
Trecerea dela un director la altul pe server-ul FTP, utilizand calculatorul propriu, se face in succesiunea: software-ul client transmite o instructiune daemon-ului FTP (prin legatura de comanda), daemon-ul FTP (de pe server) trece de la un director la altul, si apoi transmite inapoi software-ului client lista directoarelor (prin legatura de comanda). Desigur, si solicitarea de a transfera un fisier este transmisa server-ului tot prin legatura de comanda.
5.2.A3) La emiterea unei comenzi pentru transferarea unui fisier, se deschide o a doua legatura (data connection/data link). Aceasta legatura poate fi deschisa fie in modul ASCII, fie in modul binar. Modul ASCII se utilizeaza pentru transmiterea fisierelor-text (modifica unele elemente ale fisierului - sfarsitul de rand sau de paragraf), iar modul binar este folosit pentru transmiterea fisierelor binare si nu modifica nici un element al fisierului. Dupa transferarea fisierului solicitat pe calculatorul propriu prin conexiunea de date aceasta se inchide automat.
Legatura de comanda ramane deschisa, ea permitand trecerea la alt director, ca vizualizare. Dupa terminarea sesiunii se inchide si legatura de comanda, ceea ce reprezinta deconectarea de la server-ul FTP.
INTREBARE - RASPUNS
|
5.2.B) Compresia fisierelor
5.2.B1) Programele de compresie utilizeaza algoritmi specifici pentru reducerea masurii fisierelor. Intr-o prima etapa a procesului de compactare, algoritmul examineaza fisierul decompresat, cautand modele de date care se repeta.
La identificarea de catre algortim a modelelor de date care se repeta, el le inlocuieste cu simboluri (tokens) mai mici. Daca acelasi model se repeta de multe ori, el este inlocuit cu simbolul respectiv, ceea ce genereaza un fisier cu dimensiuni mai mici - fisierul compresat.
Fisierului compresat i se adauga si un antet (header) cu informatii despre fisier: numele, marimea, metoda de compresare utilzata. Aceste informatii se folosesc la reconstituirea fisierului cand acesta este decompresat.
5.2.B2) Unele software-uri de comprimare (compresare), ca PKZIP, permit arhivarea fisierelor combinand mai multe fisiere compresate.
5.2.B3) Pentru a utiliza un fisier compactat este nevoie de un software dedicat pentru decompresarea acestuia. Software-ul de decompresare examineaza antetul fisierului si simbolurile incluse.
Folosind un algoritm de decompresare similar cu cel de compresare, este reconstituit fisierul original care poate fi utilizat apoi pe calculatorul propriu.
Modul de compresaare se poate identifica dupa extensia fisierului compresat.
Sub MS-DOS : arj, zip, zoo, lzh
Sub MacIntosh : sea, bin, hqx
Sub UNIX : gz, z
Cautarea pe Internet
Cu toate ca in Internet exista foarte multe informatii inmagazinate, gasirea punctuala a acestora este dificila, deoarece nu exista o buna organizare. In conditiile in care reorganizarea Internetului este foarte dificila, s-a recurs la rezolvarea problemei regasirii informatiilor cu alte metode: utilizarea indexurilor si a motoarelor de cautare.
Indexurile (indexes) reprezinta o cale structurata de gasire a informatiilor. Indexurile permit exploatarea (cautarea) informatiilor pe categorii, cum ar fi : arta, calculatoare, sport, . Intr-un browser Web se selecteaza o categorie, care contine mai multe subcategorii. In functie de marimea indexului, pot exista multe straturi de subcategorii (organizarea ierarhizata a informatiilor).
Cand se ajunge la subcategoria dorita, se prezinta o lista a documentelor relevante, iar apoi se poate accesa documentul dorit.
Exista mai multe indexuri disponibile pe Internet (Yahoo, Google, Alta Vista, .).
O alta cale de gasire a informatiilor este utilizarea motoarelor de cautare (search enginer).
Motoarele de cautare sunt baze de date masive care acopera zone largi ale Internet-ului. Motoarele de cautare nu prezinta informatiile sub forma ierarhica, dar se poate cauta in ele utilizand cuvintele cheie pentru orice informatie dorita.
Motoarele de cautare sunt compuse din trei componente: un modul (spider) care aduna informatiile din Internet, o baza de date care contine informatiile adunate de spider, un instrument de cautare cu care beneficiarii (utilizatorii) cauta in baza de date.
Motoarele de cautare sunt actualizate continuu cu noile informatii si contin (in baza de date) cantitati uriase de informatii. Motoarele de cautare extrag si listeaza informatiile in mod diferit, unele cu fiecare cuvant din document, altele numai 50/100 de cuvinte-cheie din fiecare document; de asemenea, unele listeaza marimea documentului, altele titlul si/sau URL-ul.
Existenta foarte multor indexuri si motoare de cautare pe Internet face ca timpul afectat unei cautari si gasiri de informatii punctuale sa fie mare. Din acest motiv a fost dezvoltat un tip de software numit meta-cautare (meta-search).
Utilizand acest software, se tasteaza o cautare pe calculatorul propriu, meta-search expediaza cerinta mai multor motoare de cautare si indexuri de pe Internet simultan, "compileaza" rezultatele si apoi le aduce pe calculatorul propriu. Pentru a vizualiza orice site care rezulta din regasire, se acceseaza legatura acestuia ca intr-un motor de cautare sau intr-un index.
INTREBARE - RASPUNS
|
5.3.A) Functionarea motoarelor de cautare
5.3.A1) Fiecare motor de cautare utilizeaza un spider (paianjen) cu setul de reguli specifice care se refera la modul de adunare a documentelor.
Modul de adunare a documentelor se bazeaza pe algoritmi diferiti :
se analizeaza fiecare legatura de pe fiecare pagina initiala si apoi se examineaza fiecare legatura de pe pagina respectiva;
se ignora legaturile care conduc la fisiere grafice, la fisierele de sunet si la fisierele de animatie;
se ignora legaturile la anumite resurse Internet (grupurile de discutii);
se cauta cu prioritate cele mai populare pagini initiale.
5.3.A2) Dupa descoperirea de catre spider a documentelor si URL-urilor, agentii software acceseaza URL-urile si documentele si apoi transmit informatii despre acestea software-ului de indexare.
5.3.A3) Dupa receptionarea de catre software-ul de indexare a documentelor si URL-urilor, software-ul respectiv extrage informatii din documente si le indexeaza intr-o baza de date.
Fiecare motor de cautare extrage si indexeaza tipuri diferite de informatii din fiecare document, ca: fiecare cuvant din fiecare document, 100 de cuvinte-cheie, marimea documentului si numarul de cuvinte, titlul, capitolele si subcapitolele.
Tipul indexului realizat determina ce fel de cautare trebuie facuta cu motorul de cautare si cum va fi afisata informatii.
Unele motoare de cautare pot face cautarea atat dupa cuvintele-cheie, dar si dupa data sau alte criterii oferite de motorul de cautare.
Baza de date poate fi cercetata utilizand cuvantul/cuvintele-cheie care a fost fixat/au fost fixate. Rezultatele sunt returnate in pagini HTML.
Fiecare motor de cautare returneaza rezultatele intr-un mod diferit :
arata cat de relevant este documentul pentru cercetarea solicitata;
arata URL-ul;
arata titlul documentului si URL-ul.
Daca se executa un "clic" pe legatura unui document care intereseaza, se ajunge direct la acel document.
5.3.B) Software-ul de meta-cautare
Software-ul de meta-cautare este rezident pe PC-ul propriu, permitand rezolvarea unei cereri d cautare cu ajutorul mai multor motoare de cautare simultan, cat si vizualizarea si analiza rezultatelor. Cautarea se face cu ajutorul unor cuvinte-cheie inscrise intr-un camp pus la dispozitie de catre acest software.
5.3.B1) Software-ul de meta-cauare trimite termenii de cautare simultan la mai multi agenti, in functie de viteza acceptata de conexiunea proprie (de obicei 4 ÷ 8 agenti, dar pot fi folositi pana la 32 agenti). Fiecare agent contacteaza unul sau mai multe motoare de cautare sau indexuri (Yahoo, Google, Alta Vista, Lycos, Excite, .).
Agentii cunosc: modul de functionare al fiecarui motor sau a modurilor de indexare oferite (de exemplu daca un motor permite cautari booleene, folosind variabil AND si/sau OR); sintaxa specifica fiecarui motor de cautare (agentii pun termeni de cautare - cuvintele-cheie - in forma solicitata de sintaxa fiecarui motor de cautare, fara a completa solicitantul formularul specific de cautare oferitstandard de motor fiecarui solicitant obisnuit).
5.3.B2) Motoarele de cautare raporteaza rezultatele cautarii fiecarui agent. Rezultatele includ URL-ul fiecarui "site" care se potriveste cu termenii cautati, un sumar al informatiilor continute de "site"-ul respectiv, cat si data .la care "site"-ul a fost actualizat.
Agentul transmite software-ului de meta-cautare rezultatele obtinute.
Software-ul de meta-cautare preia toate rezultatele de la toate motoarele de cautare si le examineaza pentru a inlatura rezultatele identice (aceste multiplicari de rezultate sunt sterse). Sorteaza rezultatele obtinute dupa probabilitatea de a contine informatiile solicitate (analizand termenii precizati initial) si afiseaza acest rezultat final.
Beneficiarul solicitari parcurge lista afisata si poate solicita orice pagina existenta in lista printr-u dublu "clic". In acest mod se acceseaza "site"-ul respectiv care poate fi consultat in detaliu.
5.4. Functionarea agentilor
Datorita resurselor vaste ale Internetului navigarea prin el este destul de dificila; pentru a simplifica accesarea resurselor Internetului, se poate utiliza un software special, numit agenti (agents). Agentii sunt programe care executa comenzile propuse in mod automat. Aceste programe pot rula pe Internet sau pe calculatoare (PC) individuale.
Agentii pot monitoriza automat traficul Internetului si pot raporta despre modul de utilizare al acestuia, pot executa sarcini importante de intretinere a Web-ului si multe altele. Agentii au devenit atat de complecsi, incat sistemele de calcul si sistemele de operare au fost completate pentru a le permite sa interactioneze intre ei pentru a executa sarcinile in cooperare.
Pe Internet agentii sunt numiti in mod obisnuit "spider-i" sau roboti. Cei utilizati pentru cautarea automata creeaza indexuri despre aproape fiecare resursa din Web si permit apoi folosirea acestor indexuri (indexari) pentru a gasi anumite informatii mai rapid.
Aceste programe (agenti) sunt invizibile pentru utilizator, ele sunt lansate automat si executa cerinta solicitata. Exista mai multe limbaje care pot fi folosite pentru a scrie programe-agent.
Agentii pot schimba in viitor modul de utilizare al Internetului. Agentii vor "invata" din cererile beneficiarilor categoriile de sarcini si de informatii de interes. Apoi vor sti din proprie initiativa sa execute aceste sarcini si sa obtina informatiile necesare.
Cu cat se va folosi mai mult acest tip de agenti, ei vor deveni mai eficienti.
Agentii (roboti) pot provoca si probleme pentru unele "site"-uri Web, in sensul supraincarcarii serverelor Web (supra-aglomerandu-le cu prea multe cereri intr-un timp prea scurt).
Efectul asupra incercarii utilizatorilor de a obtine acces la anumite pagini Web se exprima printr-o lentete evidenta sau chiar prin interzicerea accesului.
Exista si solutii pentru limitarea accesului robotilor in anumite "site"-uri sau zone ale "site"-urilor. Se creeaza un fisier numit robots-text, care descrie zonele interzise robotilor.
5.4.A1) Un agent (robot) Internet aduna informatii de la foarte multe surse in timp ce calculatorul propriu poate fi utilizat in alt scop.
Forma cea mai simpla de lucru cu un agent consta in :
se completeaza un formular in care se precizeaza tipurile de informatii dorite;
agentul actioneaza in ideea ca acceseaza "site"-urile Web si selecteaza informatiile dorite;
la intervale predeterminate, agentul de stiri (momente cand acceseaza "site"-urile Web) transfera informatiile selectate pe calculatorul beneficiarului, unde se pot citi ca pagini HTML.
5.4.A2) Robotii Web, numiti Web "spider"-i de intretinere (Web maintenance spiders), pot executa sarcini de intretinere. De obicei paginile HTML pot include legaturi care devin invechite (obiectul legat a fost indepartat de pe Internet). Ori de cate ori un utilizator acceseaza acea legatura, i se transmite un mesaj de eroare. O posibila solutionare a acestor situatii este utilizarea unui spider de intretinere Web care analizeaza daca obiectul legaturii mai exista in Internet. Apoi agentul genereaza un raport despre legaturile moarte, pe baza caruia administratorul "site"-ului rescrie codul HTML eliminand legatura inutila.
5.4.A3) Cand agentii lucreaza pe un "site", ei pot incarca resursele "site"-ului, blocand server-ul cu prea multe cereri intr-un timp foarte scurt. Din aceste motive, administratorul "site"-ului cauta solutii de a limita accesul robotilor sau chiar de a interzice activitatea acestora in anumite directoare Web. Nimic nu poate garanta ca robotii vor tine seama de aceste limitari, totul depinde de cei care programeaza robotii.
TEST GRILA
|
5.5. Functionarea limbajelor Java, Active X si Java Script
Internetul poate fi considerat si o extensie a calculatorului propriu. Exista posibilitatea ca Internetul si calculatorul propriu sa interactioneze ca si cum ar fi un calculator mult mai puternic.
Exista trei instrumente puternice asociate tehnologiei Web: Java, Activ X si Java Script. Java este un limbaj dezvoltat de catre un Microsystems si permite aplicatiilor sa fie rulate de pe Internet la fel ca aplicatiile rezidente pe calculatorul propriu. Acest limbaj este similar cu limbajul de programare C++ si este orientat obiect (programele pot fi create utilizand componente pre-existente, fara a scrie intregul program de la inceput).
Programul Java ruleaza in interiorul browser-ului propriu Web, majoritatea browserelor accepta limbajul Java.
Cand programele Java ruleaza in interiorul unui browser, acestea sunt numite applet-uri.
Un applet Java, la apelare, este transferat automat din server-ul Web si ruleaza automat in browser-ul propriu.
Tehnologia Active X (Microsoft) permite programatorilor sa creeze programe care se numesc controale/componente. Asemanator cu applet-uri Java,
aceste controale se pot transfera in calculatorul propriu si pot rula acolo. Pentru rularea acestor controale este necesar un browser care accepta Active X (Internet Explorer).
Avantajele controalelor Active X constau in :
permite asamblarea in aplicatii complexe;
refolosirea unei componente deja transferate pe calculatorul propriu, intr-o nota de aplicatie.
5.5.A) Functionarea efectiva a limbajului Java
Java este un limbaj compilat; deci, dupa scrierea unui program Java, el trebuie compilat pentru a putea deveni executabil. Spre deosebire de celelalte compilatoare (care realizeaza programe executabile dependente de calculatorul pe care se ruleaza), compilatorul Java creeaza o singura versiune a programului, numita Java bytecode, care este inteleasa de interpretoarele diferitelor tipuri de calculatoare (PC-uri Windows, MacIntosh, statiile SPARC etc.) si pot rula programul executabil respectiv.
In acest fel programul Java poate fi creat o singura data si apoi utilizat pe mai multe tipuri de calculatoare.
Programele Java destinate sa ruleze in interiorul unui browser Web sunt numite "applet"-uri. Browserele care accepta limbajul Java contin interpretoare ale codului Java bytecode. Dupa ce un program este complet in bytecode, este pus pe un server Web.
Cand se viziteaza o pagina care contine un applet Java, applet-ul se transfera pe calculatorul propriu; pentru a rula appletu-ul Java, este nevoie de un browser Web care are un interpretor bytecode.
Si applet-uri Java pot purta un virus ca orice program de calculator. Pentru a nu infecta calculatorul propriu cu virusi, applet-ul trebuie verificat de catre un program antivirus. Dupa aceasta verificare, applet-urile pot fi rulate pe calculatorul propriu.
|
5.6. Functionarea scripturilor Common Gateway Interface (CGI)
CGI denumeste protocolul de comunicatii prin care un server Web poate comunica cu alte aplicatii.
O aplicatie CGI (denumita script) este deseori utilizata pentru a permite utilizatorilor Web accesul la baze de date.
CGI poate fi utilizat pentru a crea agenti care realizeaza verificarea unui "site" Web pentru identificarea legaturilor moarte.
CGI si aplicatiile CGI nu sunt acelasi lucru. Aplicatiile CGI primesc date de la server si le returneaza prin Common Gateway Interface. Aplicatiile CGI sunt scrise de obicei in limbajul PERL (Practical Extraction and Reporting Language), dar pot fi scrise si in C, C++, Pascal, Apple Script etc.).
CGI-ul propriu-zis este un mijloc standardizat de comunicare intre o aplicatie CGI si serverul http. CGI-ul este poarta de comunicare a modurilor in care server-ul Web transmite cerintele, iar aplicatia CGI colecteaza si returneaza datele.
|
