INTERNET

INTERNET

3.1 DEFINIŢIE. CONCEPTE DE BAZĂ

Internet-ul este la ora actuala cea mai importanta retea mondiala de calculatoare. Ea nu are o data precisa a aparitiei, rezultând în urma interconectarii a mii de utilizatori, din toata lumea, fiind de fapt o retea de retele.

În anul 1969, Departamentul Apararii al S.U.A. a lansat un proiect numit ARPANET (ARPA - Advanced Research Project Administration = Administratia pentru proiecte de cercetare avansata; NET = retea). Scopul sau era de a conecta departamentul, cu cercetatorii în domeniul militar dintr-un anumit numar de universitati, pentru un schimb mai rapid de informatii. Ca urmare a succesului realizat, la sfârsitul anilor '70, U.S. National Science Foundation (Fundatia Nationala de stiinta din S.U.A. - NSF), a organizat o noua retea, numita CSNET. La aceasta se puteau conecta pentru diferite servicii (în general posta ele 454c25e ctronica), universitatile care nu aveau contracte cu Departamentul Apararii, deci conexiune la ARPANET. Impactul asupra lumii a fost atât de puternic, încât, ca urmare a cererilor crescânde de conectare, NSF-ul a creat o noua retea, numita NSFNET. NSFNET-ul era bazata pe supercalculatoarele existente în 6 orase ale S.U.A., fiecare legate la un calculator mai mic, acestea din urma formând o subretea. De asemenea, NSF a finantat aproximativ 20 de retele regionale, permitând în acest fel interconectarea a mii de utilizatori (universitati, biblioteci, laboratoare etc.). În urma acestei cresteri exponentiale a utilizatorilor, aceasta retea de retele a început sa fie privita ca un internet, respectiv "INTERNET-ul".

Dintre facilitatile "oferite" de reteaua Internet mentionam: servicii de posta ele 454c25e ctronica (e-mail), conversatii în regim permanent (talk - uri), obtinerea de informatii (serviciul World Wide Web - WWW), servicii de stiri, transfer de date etc.

Pentru apelarea acestor servicii este necesara existenta unui soft care sa permita navigarea pe Internet. Printre cele mai utilizate programe de acest tip (browser Internet) sunt Internet Explorer (produs de Microsoft) si Netscape Navigator (produs de firma Netscape Communications Corporation).

În reteaua Internet exista o multitudine de calculatoare legate între ele. Aceste calculatoare, însa, se împart în doua categorii: calculatoare client (sau gazda) si calculatoare server. Acestea din urma au rolul de a raspunde cererilor primite de la calculatoarele client si de a contacta alte calculatoare de tip server. Fiecare calculator conectat la Internet (numit si calculator gazda - host -) este identificat prin intermediul unui numar unic, pentru a putea fi deosebit de celelalte. Acest numar este alcatuit din patru parti, de exemplu "111.22.33.77", prin intermediu sau putând fi accesata gazda. Deoarece retinerea acestor numere este destul de dificila, majoritatea calculatoarelor au si un nume, cu care este mult mai usor de operat. La rândul sau acesta este format din mai multe parti, separate prin puncte, de exemplu "tibiscus.info.edu". Pentru apelarea unui calculator (prin intermediul numarului sau numelui) este necesara existenta unui specializat în "navigare".

3.2. MIC DICŢIONAR TERMINOLOGIC

3.3. NOŢIUNI GENERALE DESPRE WORLD WIDE WEB

World Wide Web (cunoscut si ca WWW, Web sau W3) este un serviciu de informatii de tip hipertext folosit la navigarea pe Internet. Folosind acest serviciu nu este necesar sa se stie, sa se memoreze sau sa se cunoasca adrese si nume de fisiere putându-se ajunge pe server-e a caror adresa nu a fost cunoscuta. WWW permite navigarea printre documente legate între ele, prin selectarea elementelor marcate numite legaturi hipertext (hypertext links - în general, cuvinte sau asociatii de cuvinte subliniate) sau a hiperlegaturilor (hyperlinks - în general, imagini sau icoane). Prin selectarea unei hiperlegaturi se pot vizualiza informatiile care ne intereseaza sub forma unei pagini web; din aceasta pagina se poate selecta un alt subiect si sa se vizualizeze astfel informatia asociata paginii web anterioare, tot sub forma unei pagini web. În acest fel se poate naviga de pe un document din Internet pe un altul de-a lungul computerelor gazda (host) raspândite prin Internet. Aceasta cale usoara de navigare prin Internet este ceea ce face din World Wide Web, probabil, una din cele mai usoare instrumente pentru folosirea Internet - ului.

3.4. NOŢIUNI GENERALE DESPRE FTP

Reteaua Internet contine milioane de fisiere accesibile public - domenii publice, programe demonstrative, carti, poze, fisiere de sunet, informatii privind aproape orice subiect. Toate aceste fisiere pot fi transferate local (pe calculatorul propriu.), folosind serviciul FTP (File Transfer Protocol - protocol de transfer al fisierelor). FTP-ul este un protocol care asigura un standard comun pentru mutarea fisierelor de la un computer la altul de-a lungul unei retele.

Serviciul FTP permite intrarea în structura de directoare a unui calculator ce se afla legat în reteaua Internet, crearea de directoare, importarea de fisiere sau punerea de fisiere în directoarele acestor calculatoare, mutarea de fisiere între directoarele calculatorului, redenumire, stergere de fisiere.

Transferurile de fisiere sunt întotdeauna initiate de catre client si pot fi executate in mod ASCII sau in mod binar.

Calculatorul care suporta toate aceste functii (care poate fi accesat la distanta) este un server FTP sau un asa numit FTP Site; fiecare server FTP are o adresa proprie cu care poate fi accesat in Internet. În plus, este necesar un soft care stie sa se conecteze si sa suporte comenzile FTP dorite (Netonizer, FTP Explorer, CuteFTP, WSFTP).

Pentru a putea accesa server-ul FTP, pe lânga adresa server-ului, trebuie sa avem un nume de utilizator si o parola. Administratorul server-ului acorda clientilor care intentioneaza sa acceseze server-ul FTP un cont pe server-ul respectiv, cont care cuprinde numele de utilizator, parola si anumite drepturi de acces; numele de utilizator si parola sunt cerute la conectare.

Conectarea la un sever FTP se poate face în doua moduri:

Conectarea in Mod Anonim :

Daca nu exista un cont special pe un server de FTP, legatura se poate realiza prin conectare drept utilizator Anonymous . Acest utilizator nu are parola, deci este accesibil oricui si da acces restrâns la resursele server-ului de FTP respectiv. Accesul este numai la citire si se vad numai o parte din informatiile existente pe acel server (informatii de domeniu public).

Conectarea cu Nume de Utilizator si Parola

Daca se doreste un acces mai larg pe un server FTP trebuie sa existe un cont acordat de catre administratorul server-ului FTP. Odata obtinut acest cont se poate realiza conectarea la acel server FTP, având drepturile acordate de administrator la crearea contului, drepturi, bineînteles, mai largi decât pentru un utilizator Anonymous.

3.5. NAVIGAREA PE WEB

Conectarea la serviciul WWW se face prin lansarea în executie a browser-ului Web. Odata lansat în executie se realizeaza încarcarea automata a unei pagini Web. Pentru deschiderea unei pagini Web, calculatoarele aflate în interactiune schimba între ele diverse informatii ajungându-se în final la pagina Web dorita. Fiecarei pagini Web îi este asociata o adresa unica numita Universal Resource Locator (Locator universal de resurse) sau pe scurt URL. O adresa Web arata în felul urmator:

https://www.yahoo.com

Ea este alcatuita din doua zone:

a) protocolul;

b) adresa calculatorului unde pagina Web ce se doreste a fi accesata este stocata.

În exemplul de mai sus protocolul folosit de browser-ul Web este http care provine de la HTTP - Hypertext Transfer Protocol (protocolul de transferare a hipertextului) si se gaseste situat în stânga celor doua slashuri (//). Toate calculatoarele ce se afla în reteaua Internet comunica între ele prin intermediul unor reguli impuse de protocoale.

Un browser Web poate utiliza mai multe protocoale, dar nu într-o singura adresa. Iata câteva dintre acestea: ftp, gopher, mailto, news, telnet, etc. Întotdeauna protocolul este separat de adresa paginii Web prin doua slashuri ("//").

Adresa paginii Web sau a calculatorului ce gazduieste aceasta pagina (numit în general server) este prezentata aproape întotdeauna sub o forma prietenoasa. De fapt în spatele acestei forme foarte prietenoase se gaseste adevarata adresa a server-ului care este formata din patru grupe a câte maxim trei cifre fiecare. Pentru exemplul nostru adevarata adresa a paginii Web principale (home page) a server-ului Yahoo este 205.217.231.67 De fapt aceasta însiruire de numere este folosita de calculatorul client (calculatorul care solicita conectarea la o anumita pagina Web) în comunicarea cu celelalte calculatoare din reteaua Internet. Adresa este împartita si ea în mai multe zone. În general atunci când se doreste accesarea unei pagini diferite de pagina principala a unui server, adresa este mai lunga decât cea prezentata mai sus. Deocamdata ne vom rezuma doar la acest exemplu pentru a întelege mai bine adresa unei pagini Web, urmând ca la sectiunea de probleme comentate sa abordam si alte exemple. Se observa ca adresa (URL- ul) este împartita în trei parti separate de punct. Prima parte - www - ne informeaza ca s-a apelat la serviciul WWW, în a doua parte se gaseste numele institutiei sau a subretelei apelate, iar în ultima parte se gaseste sufixul care identifica tipul de institutie. Sufixele se împart în doua mari categorii: cu trei litere respectiv cu doua litere. Sufixele cu trei litere împart reteaua în zone dupa tipul de institutie, iar cele cu doua litere împart reteaua în zone geografice.

Exemple de sufixe:

Sufix - Tipul institutiei:

com - firma comerciala;

edu - institutie educationala;

gov - agentie guvernamentala;

mil - zona militara;

org - zona a unei organizatii neguvernamentale;

net - furnizor de servicii Internet.

Sufix - Zona geografica:

au - Australia;

uk - Marea Britanie;

us - USA;

ro - România;

it - Italia;

de - Germania.

3.6. INTERNET EXPLORER

Unul din cele mai utilizate browser-e de Internet este aplicatia Internet Explorer. Acest program, este livrat odata cu kit-ul de instalare al interfetei grafice Windows. Aplicatia Internet Explorer este un produs al firmei Microsoft si este un instrument perfect de navigare. Fata de versiunile anterioare Internet Explorer 5.5 are o interfata grafica îmbunatatita si o viteza de încarcare a paginilor web mai mare.

3.6.1. Elemente de utilizare Internet Explorer

Lansarea în executie se realizeaza din submeniul Programs Internet Explorer (figura 5.1.), sau printr-un dublu click pe icoana "The Internet", aferenta acestei aplicatii, situata pe desktop.

Ca urmare, pe ecranul monitorului va fi afisata fereastra acestei aplicatii (figura 5.2.), în spatiul de lucru afisându-se pagina data ca implicita la încarcare (pentru cazul de mai jos home page-ul site-uluiYahoo).

În partea superioara a ferestrei, se gasesc elemente specifice unei aplicatii Windows, precum si elemente specifice acestei aplicatii (figura 5.3.).

Bara de unelte contine urmatoarele butoane:

Butonul Back executa un salt la pagina vizitata anterior. Forward executa un salt la pagina urmatoare (valabil doar dupa activarea cel putin o data a comenzii Back.

Figura 5.1. Lansarea în executiei a aplicatiei Internet Explorer

Figura 24. Fereastra aplicatiei Internet Explorer ce afiseaza pagina de încarcare

Figura 25. Partea superioara a ferestrei aplicatiei Internet Explorer

Oprirea încarcarii unei pagini web se face cu ajutorul butonului Stop. Refresh reîncarca pagina web ce este specificata în linia de adrese. Butonul Home efectueaza încarcarea paginii definite ca fiind implicita (home page-ului). Search permite cautarea pe internet folosind server-ul firmei Microsoft Corporation. Afisarea grupul Favorites ce contine adresele paginilor web cel mai des utilizate se face prin intermediul butonului Favorites. Print permite tiparirea paginii web afisate pe ecran. Schimbarea dimensiunii caracterelor din pagina web afisata se obtine cu butonul Font. Mail permite verificare postei electronice, respectiv trimiterea de mail-uri.

3.7. NETSCAPE NAVIGATOR

Vom prezenta în continuare un alt program de navigare pe Internet (browser) - Netscape Navigator Gold. Aplicatia Netscape Navigator este un produs al firmei Netscape Communications si este unul dintre cele mai raspândite programe de navigare. Fata de versiunile anterioare prezinta o interfata grafica mai buna si permite utilizatorului mai multe facilitati.

3.7.1. Elemente de utilizare Netscape Navigator

Lansarea în executie se realizeaza din submeniul Programs Netscape Navigator Gold Netscape Navigator Gold , sau printr-un dublu click pe icoana "Netscape Navigator Gold", aferenta acestei aplicatii, situata pe desktop.

Figura 26. Lansarea în executiei a aplicatiei Netscape Navigator

Ca urmare, pe ecranul monitorului va fi afisata fereastra acestei aplicatii (figura 27), în spatiul de lucru afisându-se pagina data ca implicita la încarcare (pentru cazul de mai jos home page-ul server-ului Alta Vista).

Figura 27. Fereastra aplicatiei Netscape Navigator ce afiseaza pagina de încarcare

În parte superioara a ferestrei, se gasesc elemente specifice unei aplicatii Windows, precum si elemente specifice acestei aplicatii (figura 28).

Figura 28. Partea superioara a ferestrei aplicatiei Netscape Navigator

Bara de unelte contine urmatoarele butoane:

Back executa un salt la pagina vizitata anterior. Butonul Forward executa un salt la pagina urmatoare (valabil doar dupa activarea cel putin o data a comenzii Back. încarcarea paginii definite ca fiind implicita (home page-ului) se efectueaza prin intermediul butonului Home. Edit permite editarea de pagini web. Reîncarcarea paginii web ce este specificata în linia de adrese se face cu butonul Reload. Images permite încarcarea imaginilor într-o pagina web daca acestea nu au fost încarcate automat. Deschiderea unei noi pagini web prin specificarea adresei acesteia se realizeaza prin butonul Open. Print permite tiparirea paginii web afisate pe ecran. Butonul Find permite cautarea pe internet folosind server-ul firmei Netscape Communications. Stop opreste încarcarea unei pagini web.

III.3 POsTA ELECTRONICĂ

Posta electronica (electronic mail, e-mail) este numele unui serviciu care semnifica utilizarea unei retele pentru transmiterea si receptionarea de mesaje. Programele de posta electronica au urmatoarele functii de baza:

compunerea, respectiv crearea mesajelor si raspunsurilor. Se poate face prin editoare specializate de text sau folosind editorul încorporat;

transferul, respectiv deplasarea mesajului de la emitator la receptor. Consta în stabilirea unei conexiuni între calculatorul emitator si cel receptor sau un calculator intermediar, emiterea mesajului si apoi eliberarea conexiunii;

raportarea, respectiv informarea emitatorului despre ce s-a întâmplat cu mesajul: a fost livrat sau respins, sau s-a pierdut; afisarea, respectiv citirea mesajului de catre receptor;

dispozitia, respectiv actiunea receptorului dupa ce a citit mesajul.

Exista la ora actuala o multitudine de sisteme de posta electronica si de aceea a transmite mesaje care tranziteaza aceste sisteme poate deveni o problema. Pentru evitarea acestei situatii, s-au impus standarde - cel putin la nivel de mesaje compuse din texte ASCII - care traduc mesajele dintr-un sistem într-altul.

Aceste standarde se aplica unei combinatii de hard (dispozitive) si soft (programe) ce alcatuiesc o poarta de comunicatie, care are drept scop traducerea mesajelor dintr-un sistem de posta ele 454c25e ctronica în altul. Aceste porti sunt transparente pentru utilizatorul obisnuit.

111.3.1 Mesajul de posta ele 454c25e ctronica

Un mesaj de posta ele 454c25e ctronica este compus întotdeauna din urmatoarele parti:

antetul mesajului (header, limba engleza);

corpul mesajului.

Daca partea principala, din punct de vedere al continutului, este corpul mesajului, creat fie cu un editor de texte specializat (gen Word) fie cu editorul încorporat al sistemului de posta ele 454c25e ctronica, antetul este partea care descrie circuitul mesajului de la emitator la receptor. De aceea, antetul va contine:

adresa emitatorului;

subiectul mesajului;

adresa receptorului.

Aceasta este forma în care utilizatorul vede continutul antetului mesajului, în realitate, din punct de vedere fizic, antetul este mai complex si contine parti care specifica suportului fizic al transmisiei care este expeditorul si destinatarul mesajului, informatii care sunt utilizate de programul de posta electronica si de calculatoarele din retea pentru a realiza transferul mesajului.

Un concept modern legat de posta electronica este distinctia între mesaj si plic. Plicul încapsuleaza mesajul si cuprinde toate informatiile necesare transportului mesajului: destinatia, adresa, prioritatea, nivelul de securitate. Calculatoarele intermediare, care transfera mesajul între emitator si receptor, folosesc plicul pentru rutarea mesajului, într-un mod similar actiunii unui oficiu postal.

Unele programe de posta ele 454c25e ctronica nu fac probleme la transmiterea fisierelor ASCII, dar pentru fisiere create cu programul Word (sau alte editoare sofisticate de text, programe de calcul tabelar, imagini, sunete, etc.) este posibil ca transmiterea sa nu redea fidel receptorului, mesajul care a fost generat de emitator. Pentru aceste fisiere, transmisia necesita întâi transformarea din informatii codificate pe 8 biti în fisiere pe 7 biti, la receptie fiind urmat acelasi procedeu însa în ordine inversa.

Având în vedere ca mesajele de posta ele 454c25e ctronica sunt transmise printr-o retea de calculatoare ce pot fi întinse de-a lungul întregului glob (daca se apeleaza de exemplu la Internet), timpul necesar ca mesajul sa ajunga la destinatar depinde de distanta pâna la acesta, nu în linie dreapta ci pe rutele ce compun legatura, în acelasi timp, durata este influentata de calitatea (parametrii) liniei, segmentele care compun legatura fiind compuse din linii de calitati diferite iar calitatea globala este data de cel mai slab segment.

Figura 29. Transmiterea unui mesaj într-o retea

(cu linie simpla legaturile posibile, cu linie îngrosata legatura curenta)

La receptionarea mesajelor, ele sunt depuse, pe calculatorul receptorului, într-o cutie postala al carei continut este verificat periodic pentru a vedea ce mesaje s-au primit si a citi continutul lor. Aceste mesaje pot fi apoi:

sterse;

copiate în calculator, fiind pastrate pentru utilizari ulterioare;

arhivate, pentru eventuale utilizari ulterioare;

retransmise, pentru transmiterea la alti utilizatori;

returnate, fie în forma primita fie prin elaborarea unui raspuns.

BIBLIOGRAFIE:

1. Banica I., Retele de comunicatii între calculatoare, Editura Teora, Bucuresti, 1998
2. Brookshear J. G., Introducere în informatica, Editura Teora, Bucuresti, 1998
3. Bulaceanu, C., Retele de calculatoare, Editura Tehnica, Bucuresti, 1995
4. Cojocariu A., Informatica aplicata între initiere si performanta, Editura Agroprint, Timisoara, 1999
5. Hezwood, D., Secrete Windows NT Server 4, Editura Teora, Bucuresti, 1997
6. Karnyanszky T. M., Note de curs - Retele de calculatoare si comunicatii de date, Timisoara 2001
7. Kasser, Barbara, Utilizare Internet, Editura Teora, Bucuresti, 1999
8. Lowe D., Tehnologia client/server pentru toti, Editura Teora, Bucuresti, 1996
9. Stepan, A., Petrov. G.,Victoria Iordan, Retele de calculatoare, Editura Mirton, Timisoara, 1999
10. Tanenbaum A. S., Retele de calculatoare, Editura Agora, Târgu Mures, 1997
11. Wilenski M., Leiden C., TCP/IP pentru toti, Editura Teora, Bucuresti, 1996
12. ***, Bazele retelelor de calculatoare, Editura Teora, Bucuresti, 1999