Liste si caractere speciale
2.1. Liste de tip definitie
Unul din cele mai des întâlnite elemente în documentele cu mai multe pagini este un set de definitii, referinte sau indexuri. Glosarele sunt exemple clasice în acest sens; cuvintele sunt listate în ordine alfabetica, urmate de definitii ale termenilor respectivi. În HTML, întreaga sectiune a unui glosar va fi gestionata printr-o lista de definitii, care este inclusa într-o pereche de marcaje de lista de definitii: <DL> si </DL>. În cadrul acestei perechi de marcaje, o definitie se compune din doua parti:
termenul definit (<DT>
descrierea definitiei (<DD>
Exemplu:
<DL>
<DT>BNC
<DD>Conector video folosit la aparatele profesionale
<DT>DSTN (Double Super Twist Nematic)
<DD>Tehnologie cu matrice pasiva LCD unde doua ecrane LCD sunt combinate intr-unul singur pentru a imbunuatatii calitatea imaginii si contrastul.
<DT>Hz (Hertz)
<DD>Unitate de masura folosita pentru a exprima frecventa unui semnal electric.
</DL>
Marcajele precum <DT> si <DD> sunt marcaje dependente de context: nu au semnificatie decât daca apar în interiorul unei perechi <DL></DL>. Din fericire, daca utilizam marcajele <DT> si <DD> fara a le plasa în interiorul unei perechi <DL></DL>, semnificatia lor se pastreaza. Acesta este un caz fericit, în cele mai multe situatii nu se întâmpla în acest mod.
2.2. Liste neordonate
Listele de definitie sunt utile, dar tipul de lista cel mai des întâlnit este lista neordonata. Listele neordonate încep cu <UL> si se încheie cu </UL>, iar fiecare element al listei este definit prin controlul <LI>
Exemplu:
<UL>
<LI>monitor
<LI>unitate centrala
<LI>tastatura
</UL>
2.3. Liste ordonate
Daca se doreste crearea de liste ordonate (numerotate) se vor folosi marcajele <OL> si </OL>, fiecare element al listei fiind definit tot prin marcajul <LI>
Exemplu:
<OL>
<LI>scoala primara
<LI>gimnaziu
<LI>liceu
<LI>facultate
</OL>
3. Caractere speciale în documente HTML
În codul HTML se pot introduce caractere speciale, diacritice s.a.m.d., folosind marcaje speciale, numite entitati sau referinte de entitati.
Spre deosebire de marcajele învatate pâna acum, entitîtile pentru caractere speciale nu sunt incluse în paranteze unghiulare (<>); ele încep întotdeauna cu un ampersand si se termina cu punct si virgula (;). Cele mai multe entitati sunt oarecum mnemonice:
Caracter |
Cod HTML |
Semnificatie |
& |
& |
ampersand |
< |
< |
mai mic |
> |
> |
mai mare |
á |
a mic cu accent ascutit |
|
â |
a mic cu acent circumflex |
|
à |
a mic cu accent grav |
Nu toate programele de navigare pot afisa toate aceste caractere.
Pentru a crea o majuscula a unuia din caracterele speciale se scrie prima litera a marcajului de formatare ca litera mare.
O entitate de tip caracter special, care este utilizata în mod frecvent în proiectarea paginilor Web si care nu reprezinta nici un caracter si nu se afiseaza pe ecran, este spatiul de afisare (non-breaking space). Specificat prin acesta permite fortarea de spatii multiple între elemente.
4. Comentarii în cadrul codului HTML
HTML permite un format specific de notatie pentru comentarii în cadrul documentelor. Orice text încadrat de elementele <!-- si --> este considerat un comentariu si este ignorat de programele de navigare Web.
Utilizarea comentariilor nu este obligatorie, dar în cazul lucrului la un site Web constituit din multe documente, simpla datare a fiecarui fisier se poate dovedi de nepretuit.
5. Tabele
Tabelele reprezinta o extensie importanta a limbajului HTML, avându-si originea în laboratoarele de dezvoltare ale corporatiei Netscape Communications. Tabelele HTML sunt mult mai solicitante decât cele dintr-un procesor de texte.
5.1. Bazele formatarii tabelelor
Desi tabelele ofera o multime de posibilitati interesante, au si un dezavantaj: sunt destul de greu de construit. Pentru început trebuie specificati parametrii fiecarei tabelului, apoi parametrii fiecarei linii, iar, în final, fiecare celula trebuie înconjurata de marcajele <TD></TD> (date de tabel).
Exemplu de tabel cu un singur rând si 4 coloane:
<TABLE BORDER="1">
<TR>
<TD>ProTV</TD>
<TD>Antena 1</TD>
<TD>TVR 1</TD>
<TD>MTV</TD>
</TR>
</TABLE>
Daca se doreste ca aceasta informatie sa fie organizata sub forma unui element pe fiecare rând, codul devine mult mai complex:
<TABLE BORDER="1">
<TR>
<TD>ProTV</TD>
</TR>
<TR>
<TD>Antena 1</TD>
</TR>
<TR>
<TD>TVR 1</TD>
</TR>
<TR>
<TD>MTV</TD>
</TR>
</TABLE>
Acest tip de codificare poate deveni destul de complex deoarece în fiecare element din tabel se pot include text, grafica si aproape orice altceva, inclusiv alte tabele.
Iata câteva atribute ale marcajului <TABLE>
Atribut marcaj TABLE |
Semnificatie |
BORDER=n |
Latimea zonei umbrite din jurul tabelului. Daca BORDER=0, atunci se elimina si caroiajul din interiorul tabelului. |
CELLSPACING=n |
Spatierea în pixeli dintre celule (latimea liniilor de caroiaj dintre celule de date). |
CELLPADDING=n |
Spatierea în pixeli dintre chenar si continutul celulei (spatiul dintre marginea interioara a chenarului unei celule si materialul continut în celula). |
WIDTH=n |
Latimea dorita a tabelului (în pixeli sau în procente). |
În cadrul unui tabel, pe lânga specificarea liniilor prin TR si a elementelor individuale de date prin TD, puteti specifica si antete de coloane, prin marcajul TH, care înlocuieste marcajul TD în definitia liniei. TH este aproape identic cu TD, cu doua exceptii importante: textul din cadrul unui marcaj TH este scris cu aldine si este centrat orizontal în celula.
Pentru celulele de date se poate specifica si alinierea orizontala, cu ajutorul atributului ALIGN. Optiunile sunt ALIGN=left (aliniere la stânga - implicita), ALIGN=center (centrat) si ALIGN=right (aliniere la dreapta). Se poate specifica si alinierea pe verticala cu ajutorul atributului VALIGN, optiunile posibile fiind top (sus), middle (centru) si bottom (jos).
5.2. Formatarea avansata a tabelelor
Liniile si coloanele se pot întinde pe mai multe unitati de tabel. Astfel, se foloseste atributul COLSPAN COLSPAN=n) pentru o celula care se întinde pe mai multe coloane, precum si atributul ROWSPAN rowspan='n) pentru o celula pe care o dorim sa o extindem pe mai multe linii ale tabelului.
Se poate adauga si o culoare de fond cu ajutorul atributului BGCOLOR BGCOLOR=culoare|codRGB). Aceasta facilitate poate fi utilizata în toate browsele existente, fiind inclusa în specificatia HTML 4.0. Microsoft a extins definitia tabelelor peste ceea ce detaliaza specificatia HTML 4.0. Astfel, în Internet Explorer avem si urmatoarele atribute:
BACKGROUND (BACKGROUND=fisier_grafic) permite adaugarea unor grafice de fond în interiorul celulelor din tabele;
BORDERCOLOR permite controlul detaliat al culorii chenarului;
BORDERCOLORLIGHT si BORDERCOLORDARK ofera posibilitatea de a defini cele doua culori utilizate pentru chenar.
|