Taifasul in mod multimedia (MEDIATAIFAS) reprezinta evolutia fireasca a taifasului in mod text datorita faptului ca accesul la Internet prin tehnologiile de tip banda larga (Cablu, ADSL) a devenit foarte convenabil ca pret pentru internautii din tarile dezvoltate. Comunicarea prin sunet si imagine s-a alaturat comunicarii prin scris si schimbului de fisiere pentru a alcatui o experienta completa a comunicarii interumane prin Internet care poate fi denumita comunicare audio-video-text.

Cea mai frecventa utilizare a acestor programe este pentru conversatiile cu rude sau cunoscuti (care sint si ei conectati la Internet) aflati in alt judet sau in alta tara. In acest fel se face o economie importanta de bani pentru ca nu se plateste un tarif de convorbire interurbana sau internationala ci doar un tarif de convorbire locala.

Desi mediataifasul este un fel de IRC mult imbunatatit exista mari diferente intre cele doua sisteme de comunicare prin Internet. Diferenta esentiala este data de faptul ca la reteaua de servere IRC conectarea este posibila indiferent de programul client de chat folosit (mIRC, Bersirc, etc.) in timp ce in cazul mediataifasului serverele de obicei sint grupate dupa comunitatile de utilizatori ai unuia sau altuia dintre programele de mediataifas. Nu este deci posibila conectarea la un server de mediataifas decit daca folosim programul corespunzator, iar in momentul de fata nu exista nici o initiativa de a interconecta diferitele retelele de servere intr-o retea globala cum este reteaua IRC.

Si in cazul mediataifasului discutiile dintre internauti au loc in asa-zise camere virtuale insa numarul maxim de participanti este mai mic decit in cazul IRC si variaza in functie de programul folosit. A fost pastrata posibilitatea de a discuta in mod public (toate persoanele din camera aud mesajul) sau in mod privat (o singura persoana din camera aude mesajul) si deasemenea cele mai multe programe ofera posibilitatea de a se comunica si prin scris (similar cu IRC) si de a face schimb de fisiere.

ASPECTE TEHNICE

Pentru a folosi pe deplin capabilitatile mediataifasului este nevoie de un calculator care sa fie echipat multimedia. Cerintele de sistem sint urmatoarele:

HARDWARE

Procesor : orice procesor cu viteza de 200 MHz sau mai mare

Memorie RAM: 64 MB sau mai mult

Placa Video : orice placa video cu cel putin 8 MB RAM

Modem : 33,6 kbits/s (56 kbits/s recomandat) pentru dial-up, eventual conectare prin cablu TV

Placa de Sunet : Full-Duplex (orice placa de sunet relativ recenta, chiar inclusa pe placa de baza)

Difuzoare sau Casti

Microfon

Camera video pentru PC (webcam) conectata prin portul USB sau camera video de luat vederi (camcorder) conectata printr-o placa de captura video

SOFTWARE

Windows 98/ME/2000/XP

Internet Explorer versiunea 5.0 sau mai recenta

RECOMANDARI

Camera video nu este indispensabila decit daca vrem sa transmitem imagini video ale noastre.

Este recomandata folosirea unui ansamblu format din casti si microfon in loc de difuzoare si microfon de birou.

O conexiune la internet de mare viteza cum este cea prin cablu TV imbunatateste foarte mult experienta comunicarii prin internet, in special in ceea ce priveste transmisia si receptionarea de imagini video.

PROGRAME

Exista o multitudine de programe care pot fi folosite pentru a comunica cu ceilalti internauti in mod multimedia, majoritatea dintre ele fiind gratuite. Aceste programe se impart in doua mari categorii, cele care folosesc doar sunetul si cele care folosesc atit sunetul cit si imaginea pentru comunicarea prin Internet. O alta impartire a programelor se poate face dupa numarul de internauti care participa la discutii. Unele programe permit doar comunicarea intre doua persoane (asemanatoare cu conversatiile telefonice) in timp ce altele permit comunicarea intre un numar mare de persoane (numar care poate ajunge la citeva zeci sau sute).

Caracteristicile principale ale unui program de mediataifas bun sint usurinta in utilizare, stabilitatea si nu in ultimul rind popularitatea sa care determina numarul de internauti cu care putem intra in contact folosind programul respectiv.

1) Programe care permit comunicarea audio-video-text si transferul de fisiere intre mai multe persoane:

PalTalk

Yahoo Chat; Eyeball Chat ; Conference Manager

2) Programe care permit comunicarea audio-video-text intre mai multe persoane:

iVisit (se bazeaza pe tehnologia P2P, nu are server central)

SeeStorm

3) Programe care permit comunicarea audio-video intre doua persoane si comunicarea in mod text si transferul de fisiere intre mai multe persoane:

NetMeeting (inclus in sistemele de operare Windows)

4) Programe care permit comunicarea audio-text intre mai multe persoane:

Pico Phone ; Firefly; Skype

5) Programe care permit comunicarea audio intre mai multe persoane:

Team Sound - este conceput special pentru jocurile in retea

Team Talk

Toate programele prezentate mai sus sint gratuite.

Inainte de a folosi programele de mediataifas este recomandata familiarizarea cu programele de taifas in mod text (IRC) cum sint mIRC sau Bersirc. Este recomandata citirea Manualului mIRC.

Serviciile Paltalk si Yahoo Chat sint asemanatoare in privinta utilizarii. Daca am invatat sa il folosim pe unul dintre ele ne va fi usor sa-l folosim si pe celalalt. Am ales sa descriu pe larg utilizarea serviciului Paltalk pentru ca este mai usor de inteles de catre cei familiarizati cu taifasul prin IRC si ofera un control administrativ mai mare asupra camerelor de discutii pe care le cream.

Serviciul Yahoo Chat asigura interconectarea cu alte servicii Yahoo cum sint Instant Messenger, Mail, Briefcase.

Recomand in mod special folosirea atit a serviciului Paltalk cit si a serviciului Yahoo Chat, fiecare are grupuri de discutii interesante.

MANUAL PALTALK (versiunea 5)

1. ÎNREGISTRAREA LA SERVICIUL PALTALK

1.1 SERVICIUL GRATUIT

Mergem pe situl Paltalk la pagina de inregistrare ("Sign Up"). Aici trebuie sa completam niste date personale si de asemenea sa ne alegem o porecla ("nickname") si o parola. Inregistrarea ne ofera acces la serviciul gratuit Paltalk. Singurul dezavantaj al acestui servicu este faptul ca nu se pot vizualiza decit imagini video statice (poze) ale celorlalti participanti la grupurile de discutii. Serviciul gratuit este sustinut prin contracte publicitare si de aceea fiecare fereastra Paltalk are o banderola publicitara care se schimba periodic iar din cind in cind apar si ferestre publicitare ("pop-up windows").

1.2 SERVICIUL CU PLATA

Pentru 25 USD/an se poate obtine acces la serviciul cu plata,numit Paltalk Plus. Acest serviciu nu are banderole si ferestre publicitare si permite vizionarea de imagini video in miscare. Faptul ca ferestrele publicitare nu mai sint descarcate periodic de pe serverul Paltalk imbunatateste intr-o oarecare masura comunicarea audio si video, in special daca sintem conectati la internet prin telefon (dial-up).

1.3 DESCARCAREA PROGRAMULUI

Programul Paltalk trebuie descarcat de pe situl producatorului pentru a fi siguri ca vom instala ultima versiune. Adresa este : https://www.paltalk.com/paltalk10/download/download.htm . Are aproximativ 1,5 MB deci se poate descarca in citeva minute. Dupa descarcare instalarea incepe automat.

2. CONECTAREA LA SERVERUL PALTALK

Dupa ce am instalat programul il lansam si vom fi intimpinati de o fereastra numita "Paltalk Logon" unde avem de completat niste cimpuri. In cimpul "Nickname" scriem porecla aleasa iar in cimpul "Password" scriem parola. Bifam casuta "Save Password" daca dorim ca programul sa tina minte parola in asa fel incit sa nu fim nevoiti sa o scriem la fiecare sesiune. In cimpul "How do I..." trebuie sa fie prezent textul "Logon to an existing account". Daca este alt text apasam pe sageata din dreapta cimpului si alegem din meniul derulant optiunea corecta.

Apasam pe butonul "Sign On". Daca sintem conectati la Internet programul se va conecta direct la serverul Paltalk ,daca nu sintem conectati programul va incerca intii sa se conecteze la Internet. Va apare o minifereastra cu textul "Logging on to Paltalk" unde observam o clepsidra care se roteste. Daca vedem pentru mult timp minifereastra cu clepsidra inseamna ca nu este posibila conectarea si va trebui sa apasam pe butonul "Cancel" pentru a intrerupe incercarea de conectare. In general insa legatura cu serverul Paltalk va fi stabilita in scurt timp si daca datele scrise au fost corecte sintem autentificati ca utilizatori inregistrati.

ATENTIE: Dupa instalare Paltalk este configurat sa porneasca automat ori de cite ori lansam Internet Explorer. Daca ne deranjeza acest lucru trebuie sa facem clic pe iconita Paltalk care apare in "System Tray" (tavita sistemului - minicimpul din coltul din dreapta-jos al suprafetei de lucru Windows) si sa alegem optiunea "Manual Start" (pornire manuala). De asemenea trebuie sa inlaturam din dosarul Start Up (de la adresa C:Windows\Start Menu\Programs\StartUp) legatura numita PalNetaware. Paltalk nu va mai porni automat ci doar atunci cind il vom lansa manual.

3. PARTICIPAREA LA GRUPURILE DE DISCUTII

3.1 ALEGEREA UNUI GRUP

Dupa autentificare apare o fereastra de dimensiuni medii numita "Paltalk" care este fereastra principala a programului, in care se pot ajusta diverse preferinte care vor fi discutate pe larg mai jos. Apasam pe butonul "Groups" si va apare o fereastra in care este prezentata o lista cu toate categoriile (in numar de 30) in care sint incadrate grupurile de pe serverul Paltalk. La fiecare categorie vedem cite grupuri sint inscrise. Lista de categorii poate fi reimprospatata daca apasam butonul "Refresh" din partea de jos a ferestrei.

La partea de jos a ferestrei cu categoriile de grupuri exista o casuta linga care sta scris "Show Adult Groups" (arata grupurile pentru adulti). Daca bifam casuta va apare o minifereastra care ne avertizeaza ca aceste grupuri sint numai pentru persoanele de 18 ani care nu sint ofensate de limbajul sau de imaginile "controversate" (de natura sexuala). Daca dorim sa vedem aceste grupuri apasam pe butonul "OK", daca nu dorim sa le vedem apasam butonul "Cancel".

Facem dublu clic pe categoria care ne intereseaza si se va deschide o noua fereastra care ne va prezenta o lista cu grupurile din acea categorie. Daca nici un grup nu pare interesant si dorim sa alegem un grup dintr-o alta categorie va trebui sa apasam butonul "catg" si va apare din nou fereastra cu categoriile de grupuri. Fereastra care ne prezinta grupurile are mai multe coloane.

3.2 FEREASTRA LISTEI DE GRUPURI

In prima coloana,numita "Rating", se afla clasificarea grupului in functie de audienta ("rating") careia ii este recomandata. Aceasta clasificare este intrucitva similara cu clasificarea programelor de televiziune. La discutiile din grupurile care au in aceasta coloana litera "G" ("general audience") poate participa orice internaut indiferent de virsta. La discutiile din grupurile care au in aceasta coloana litera "R" (Rated) sau "A" (Adult) pot participa numai internautii adulti. Diferenta intre grupurile R si A este data de faptul ca in grupurile R nu se discuta pe teme sexuale, in grupurile A nefiind nici o restrictie in privinta limbajului sau subiectului de discutie.

In a doua coloana, numita "Voice" (voce) se evidentiaza daca in grupul respectiv discutiile se poarta in mod audio si text (este prezent un microfon in casuta de linga numele grupului) sau doar in mod text (casuta este goala).

In a treia coloana, numita "Locked" (incuiat) se evidentiaza daca grupul respectiv este deschis tuturor internautilor (casuta de linga numele grupului este goala) sau se intra doar daca se cunoaste parola grupului (in casuta se afla un lacat).

In a patra coloana este scris numele grupului.

In a cincea coloana este scris numarul de participanti la discutiile din grupul respectiv.

Grupurile pot fi aranjate dupa nume sau dupa numarul de participanti facind clic pe barele de deasupra coloanelor respective. Lista de grupuri poate fi reimprospatata daca apasam butonul "Refresh" din partea de jos a ferestrei.

3.3 ALATURAREA LA UN GRUP

Daca am gasit un grup care ne intereseaza facem dublu clic pe numele lui si in scurt timp ne vom alatura grupului. Alternativ, putem face clic pe numele grupului si apoi sa apasam butonul "Join" (alatura-te) din partea de jos a ferestrei. Va apare fereastra grupului respectiv care arata aproape identic cu fereastra unui canal de discutii pe IRC. Fereastra grupului are 5 cimpuri.

3.4 FEREASTRA GRUPULUI

Cimpul din partea de sus a ferestrei contine un mesaj static (care nu se deruleaza) scris de administratorul grupului. Acest mesaj este similar cu subiectul ("topic") unui canal IRC,putind fi schimbat in orice moment de administratorul grupului.

Cimpul din stinga-sus este cel mai mare si contine discutiile care se poarta in mod text intre membrii grupului. Daca dorim sa salvam intr-un fisier TEXT aceste discutii trebuie sa deschidem meniul "File" din fereastra grupului si sa alegem optiunea "Save". Va apare o fereastra in care va trebui sa alegem o locatie si un nume pentru fisier si apoi sa apasam butonul "Save".

In cimpul din stinga-jos scriem textul pe care vrem sa-l transmitem grupului si apasam tasta "Enter". Alternativ, putem scrie textul si apoi sa apasam pe butonul "Send" aflat in partea de jos a ferestrei. Textul va apare imediat in cimpul de deasupra. Deasupra cimpului se afla mai multe butoane care ne ajuta in formatarea textului. Spre deosebire de IRC unde nu este recomandat sa scrii cu majuscule sau litere colorate, in cazul Paltalk utilizatorii folosesc frecvent cele 3 dimensiuni de corp de litera si optiunile: litere subliniate, litere ingrosate, litere italicizate si litere colorate.

In cimpul din dreapta-sus vedem poreclele membrilor grupului in care ne aflam. Facind clic sau clic dreapta pe porecle avem la dispozitie mai multe optiuni care vor fi detaliate ulterior. In stinga poreclelor se pot afla niste iconite. Daca iconita reprezinta un microfon internautul vorbeste in acel moment (si poate fi auzit de toti membrii grupului). Daca iconita reprezinta o mina ridicata internautul "sta la coada" pentru a vorbi. Daca iconita reprezinta un aparat foto internautul are o camera video in functiune si poate fi vazut.

In cimpul din dreapta-jos exista o arie unde ne vedem propria imagine (daca avem o camera video in functiune) si doua butoane. Daca apasam butonul "Start Publish" transmitem imaginea noastra video (evident, daca avem camera video) catre grup si orice membru al grupului o poate vedea. Pentru a intrerupe transmisia video apasam pe butonul "Stop Publish" care este de fapt butonul "Start Publish" cu denumirea schimbata. Daca apasam butonul "See Video" va apare o noua fereastra in care putem vedea imagini ale membrilor grupului care au camere video. Fereastra video are trei cimpuri, in fiecare putind fi vazuta imaginea unui membru al grupului. Alegem din meniul derulant de sub cimpul respectiv unul din membrii grupului care are camera video si in scurt timp va apare o poza a acestuia. Pentru a inchide fereastra video apasam pe butonul "Hide Video" care este de fapt butonul "See Video" cu denumirea schimbata.

3.5 COMUNICAREA CU MEMBRII GRUPULUI

Exista doua moduri de comunicare cu membrii unui grup Paltalk. Primul mod este cel mai frecvent folosit si consta in comunicarea audio-video-text cu toti membrii grupului ,fiecare dintre acestia putind auzi ce spunem si vedea ce scriem. Al doilea mod este cel al comunicarii audio-video-text cu un singur membru al grupului, discutia avind loc in particular neputind fi vazuta sau auzita de ceilalti membri ai grupului.

3.5.1 Comunicarea cu toti membrii grupului

TEXT - Daca dorim sa trimitem unui mesaj text catre toti membrii grupului scriem mesajul in cimpul din stinga-jos si apasam tasta "Enter" (sau apasam butonul "Send"). Daca dorim ca textul sa iasa in evidenta trebuie ca inainte de scrierea textului sa ne alegem optiunile dorite (litere ingrosate, colorate, mai mari, etc.).

AUDIO - Pentru a putea comunica in mod audio cu toti membrii grupului trebuie sa avem permisiunea de a vorbi. Este evident faptul ca daca mai multe persoane dintr-un grup ar vorbi in acelasi timp nu s-ar putea intelege nimic. Din aceasta cauza numai un singur membru poate vorbi la un moment dat. Ceilalti membri care doresc sa-si exprime opiniile la microfon trebuie sa stea la coada pentru a obtine permisiunea de a vorbi. Inscrierea in coada vorbitorilor se face apasind butonul "req talk" (request to talk-permisiune de a vorbi). Membrii care stau la coada au in dreptul poreclei lor o mina ridicata. Imediat ce membrul care vorbea si-a terminat discursul urmeaza la microfon primul din coada celor care doresc sa vorbeasca. Cind vedem ca iconita- microfon se afla in dreptul poreclei noastre tinem apasata tasta CTRL si incepem sa vorbim in microfonul de la calculator. Cind am terminat ce aveam de spus dam drumul tastei CTRL.

VIDEO - Daca avem o camera video instalata apasam butonul "Start Publish" si orice membru al grupului ne poate vedea daca doreste. Putem sa reglam orientarea camerei video ghidindu-ne dupa o mica imagine a noastra care apare sub cimpul poreclelor. Daca nu mai dorim sa fim vazuti apasam butonul "Stop Publish".

FISIERE - Daca dorim sa trimitem un fisier unui membru al grupului facem clic dreapta pe porecla lui si alegem din meniu optiunea "File Transfer". Va apare o fereastra in care putem alege fisierul de trimis. Dupa ce am localizat si selectat fisierul (care poate fi de orice tip si avea orice dimensiune) apasam butonul "Open". Va apare o fereastra numita "Paltalk File Transfer" in care sint citeva cimpuri deja completate referitoare la transfer si o bara care ne arata progresia acestuia. Apasam pe butonul "Send File" si transferul este initiat urmind a fi completat doar daca destinatarul accepta sa primeasca fisierul. Dupa terminarea transferului inchidem fereastra de transfer sau alegem alt fisier pentru a-l trimite.

3.5.2 Comunicarea in particular cu unul din membrii grupului

Facem clic dreapta pe porecla unui membru al grupului si alegem din meniu optiunea "Private Chat". Alternativ, putem face clic pe porecla unui membru al grupului si apoi sa apasam butonul "Private" din partea de jos a ferestrei grupului. Nu vom parasi grupul in care ne aflam insa va apare o fereastra de comunicare ("Communicator Window") care are doua cimpuri.

TEXT - In cimpul de jos scriem mesajele text pe care dorim sa le transmitem interlocutorului nostru iar in cimpul de sus vedem desfasurarea discutiilor.

AUDIO - Daca dorim sa discutam si in mod audio atunci trebuie sa apasam butonul "Call" din fereastra de comunicare. Daca participam la un grup in care se foloseste si comunicarea audio vom fi intrebati daca dorim sa parasim grupul pentru ca nu putem sa avem decit o conexiune audio deschisa (fie cu grupul fie cu un alt internaut). Apasam pe butonul "Yes" si va fi initiata conexiunea audio cu celalalt internaut, conexiune care va fi stabilita daca interlocutorul accepta convorbirea. Daca acesta accepta atunci in fereastra de comunicare apar in coltul din stinga-jos reglajele pentru controlul volumului microfonului si difuzoarelor (castilor). Tinem apasata tasta CTRL atunci cind vrem sa spunem ceva si ii dam drumul cind am terminat de vorbit. Cind dorim sa terminam conexiunea audio apasam butonul "Hangup" care este de fapt butonul "Call" cu denumirea modificata.

VIDEO - Daca dorim sa comunicam si in mod video (prin gesturi sau mimica) atunci trebuie sa apasam butonul "Video" din fereastra de comunicare. Conexiunea este initiata si va fi stabilita daca interlocutorul accepta acest tip de comunicare. In mod evident, ambele parti trebuie sa aiba camere video functionale. Dupa stabilirea conexiunii video fereastra de comunicare se mareste aparind doua cimpuri in care se observa imaginea noastra si imaginea interlocutorului nostru. Cind dorim sa terminam conexiunea video apasam inca o data pe butonul "Video".

FISIERE - Daca dorim sa trimitem un fisier interlocutorului nostru facem clic pe butonul "Send File".Va apare o fereastra in care putem alege fisierul de trimis. Dupa ce am localizat si selectat fisierul (care poate fi de orice tip si avea orice dimensiune) apasam butonul "Open". Va apare o fereastra numita "Paltalk File Transfer" in care sint citeva cimpuri deja completate referitoare la transfer si o bara care ne arata progresia acestuia. Apasam pe butonul "Send File" si transferul este initiat urmind a fi completat doar daca destinatarul accepta sa primeasca fisierul. Dupa terminarea transferului inchidem fereastra de transfer sau alegem alt fisier pentru a-l trimite.

Daca dorim sa intrerupem sesiunea de comunicare privata apasam pe butonul "Close" al ferestrei de comunicare sau inchidem fereastra.

3.6 COMENZI IMPORTANTE

3.6.1 Comanda FAVORITES

Daca am gasit un grup in care ne place sa participam la discutii putem adauga grupul la lista de grupuri preferate. In acest fel putem sa ne alaturam mai usor grupului pe viitor. Deschidem meniul "Favorites" din fereastra grupului respectiv si alegem optiunea "Add to favorites". Numele grupului se va alatura unei liste de nume care va putea fi accesata fie din meniul "Favorites" care exista atit in fereastra unui grup cit si in ferestrele listei de categorii sau listei de grupuri dintr-o categorie. Daca dorim sa inlaturam un grup din lista va trebui sa deschidem meniu "Favorites" si sa alegem optiunea "Remove from Favorites".

3.6.2 Comanda IGNORE

Aceasta este una dintre comenzile cele mai utile si scopul ei este sa ne scape de internautii necivilizati sau de aceia cu care nu dorim sa avem de-a face. Daca nu dorim sa mai auzim ce spune si scrie un anumit membru al grupului va trebui sa facem clic dreapta pe porecla sa si sa alegem din meniu optiunea "Ignore in group", linga care va apare un semn de bifare. El va fi ignorat complet si din acel moment "nu mai exista" pentru noi adica nu-l vom mai auzi,nu vom mai vedea ce scrie si nu vom mai putea fi contactati de persoana in cauza. Porecla internautului ignorat se va colora in gri. Daca revenim asupra deciziei de ignorare atunci facem din nou clic dreapta pe porecla membrului grupului si inlaturam bifarea apasind inca o data pe optiunea "Ignore in group".

3.6.3 Comanda BLOCK

Daca observam ca un utilizator Paltalk incearca in mod repetat sa ne trimita fisiere sau sa initieze o comunicare privata cu noi chiar daca a observat ca nu sintem interesati atunci putem alege in minfereastra de acceptare a transferului sau comunicarii private optiunea "Block". De asemenea, in orice fereastra de comunicare privata putem deschide meniul "Pals" si sa alegem optiunea "Block Pal". Internautul necivilizat nu va mai putea pe viitor sa ne contacteze in nici un fel.

3.7 PARASIREA GRUPULUI DE DISCUTII

Daca dorim sa parasim grupul in care ne aflam va trebui sa apasam butonul "Close" din partea de jos a ferestrei grupului sau sa inchidem aceasta fereastra. In acest moment putem sa alegem din fereastra cu grupuri un alt grup din aceeasi categorie pentru a ne alatura acestuia. Daca dorim sa alegem un grup dintr-o alta categorie va trebui sa apasam butonul "catg" si va apare din nou fereastra cu categoriile de grupuri.

4. LISTA DE AMICI SI COMUNICAREA CU ACESTIA

4.1 ALCATUIREA LISTEI DE AMICI

Daca in cursul conversatiilor purtate in grupurile de discutii ne-am facut prieteni putem sa ii adaugam pe acestia la o lista de amici ("buddy list"). Lista de amici este prezenta in fereastra principala a programului iar pe tot parcursul conectarii noastre la serverul Paltalk programul ne va instiinta in permanenta daca amicii nostri sint si ei conectati (online) sau nu (offline) la server.

Exista mai multe modalitati de adaugare a prietenilor nostri la lista de amici. Modalitatea cea mai usoara este ca atunci cind sintem intr-un grup de discutii sa facem clic dreapta pe porecla fiecaruia si apoi sa alegem din meniu optiunea "Add Pal". Daca sintem intr-o conversatie privata cu un internaut putem sa-l adaugam la lista de amici deschizind meniul "Pals" al ferestrei de comunicare si alegind optiunea "Add Pal".

Daca dorim sa stergem un internaut din lista de amici facem clic dreapta pe porecla lui si alegem din meniu optiunea "Remove Pal".Daca alegem optiunea "Block User" internautul respectiv nu ne va mai putea contacta niciodata pentru ca noi vom aparea mereu ca fiind neconectati la serverul Paltalk (offline) in lista lui de amici.

4.2 COMUNICAREA CU AMICII NOSTRI

Putem comunica in mod audio-video-text si face schimb de fisiere cu unul dintre amicii nostri fara a face parte impreuna cu acesta dintr-un grup de discutii. Dupa conectarea la serverul Paltalk putem sa intram direct in contact cu prietenul nostru facind clic dreapta pe porecla lui din lista de amici care se afla online si alegind optiunea "Private Message" din meniul care apare pentru a initia o conversatie in mod text. In fereastra de comunicare aparuta putem alege ulterior sa conversam si prin voce si sa facem schimb de fisiere. Alternativ, putem selecta porecla unuia din amicii nostri si sa apasam butonul "Text/Video" din fereastra principala a programului.

Alte optiuni prezente in meniul aparut dupa ce facem clic dreapta pe porecla unui amic sint :

"Call" - determina initierea unei comunicari private prin voce.

"Video Mail" - permite trimiterea unui mesaj de posta electronica la care se poate atasa un fisier audio sau video.

"File Transfer" - determina initierea unui transfer de fisiere.

"Pal Info" - putem sa vedem informatiile personale ale amicului respectiv pe care acesta permite sa fie facute publice.

"Customize Pal Name" - ne permite sa modificam felul in care porecla amicului este afisata in lista, putind de exemplu sa adaugam numele adeavarat al acestuia daca il cunoastem.

"Auto-Accept" Video - specifica faptul ca amicul respectiv poate sa comunice in mod video cu noi fara a mai fi nevoie sa ne ceara permisiunea in prealabil.

4.3 COMANDA AWAY (Departe)

Daca trebuie sa plecam pentru scurt timp de linga calculator sau avem altceva de facut si nu dorim sa fim deranjati putem apela la comanda AWAY. Facem clic pe meniul "Options" si alegem optiunea "Away". In acest fel indicam faptul ca nu vom putea raspunde la solicitarile de comunicare in particular. La partea de jos a ferestrei apare butonul "I'm back" (m-am intors). Internautii care au porecla noastra in lista de amici vor vedea ca aceasta este scrisa cu litere normale (si nu cu litere ingrosate cum este de obicei) si daca duc cursorul mausului peste ea apare mesajul "AWAY FROM COMPUTER".

Daca am revenit la calculator si dorim sa fim contactati de alti internauti apasam butonul "I'm back". Daca unul din amicii nostri vrea sa ne contacteze el poate verifica daca am redevenit disponibili pentru conversatii particulare vazind daca porecla noastra este scrisa cu litere ingrosate sau ducind cursorul mausului peste porecla noastra. Daca in acel moment apare mesajul "AVAILABLE TO CALL" el ne poate contacta.

Comanda AWAY nu este disponibila daca facem parte dintr-un grup in care se discuta in mod audio-video.

5. CREAREA SI CONFIGURAREA UNUI GRUP DE DISCUTII

Orice utilizator al serviciului Paltalk isi poate crea un grup de discutii propriu.

In fereastra listei cu categorii de grupuri sau fereastra listei cu grupurile unei categorii se face clic pe meniul "Admin" si se alege optiunea "Setup/Maintain your own permanent group" pe care se face clic.

Va apare o fereastra de autentificare (login) unde trebuie sa completam cimpurile cu datele corecte (porecla si parola) si apoi sa apasam pe butonul "Login".

Va apare o fereastra care contine un text destul de lung numit "PalTalk Guidelines for Admins in Permanent Groups" (Regulament pentru administratorii grupurilor de discutii permanente). Acest regulament este foarte important si trebuie citit de cei care cunosc limba engleza. La sectiunea "Key Confirmation Code" este un cuvint-cheie care trebuie scris in cimpul "Please enter keyword" care pare intr-o fereastra care se deschide in acelasi timp cu fereastra cu regulamentul. Daca sintem de acord cu regulamentul atunci dupa ce am scris cuvintul-cheie apasam butonul "I Agree" (sint de acord), in caz contrar apasam butonul "I do not agree".

Va apare o fereastra care are mai multe cimpuri unde trebuie sa completam caracteristicile grupului pe care vrem sa-l cream.

La sectiunea "Group Type" (Tipul Grupului) alegem "User Group" (Grup de Utilizator) care este tipul de grup pe care-l poate crea un utilizator al serviciului Paltalk gratuit.

La sectiunea "Group Identifiers" (Numele Grupului) scriem numele ales de noi. In regulament se specifica faptul ca acest nume poate fi ales liber insa nu vor fi permise nume care au referinte negative la rase, religii, nationalitati, virste, sexul masculin sau feminin, institutii, companii,organizatii, persoane, etc. De asemenea nu vor fi inscrise grupuri care prin numele lor incurajeaza activitati ilegale (consum de droguri, pirateria soft, pedofilie, etc). Este recomandat ca numele ales sa reflecte subiectul discutiilor purtate.

La sectiunea "Group Classification" (Clasificarea Grupului) avem de completat mai multe rubrici.

La rubrica "Category" (categoria din care face parte grupul) trebuie sa includem grupul intr-o categorie specifica pentru a fi mai usor de gasit de catre cei interesati. Alegem categoria apasind pe triunghiul cu virful in jos aflat in dreapta cimpului si alegind din meniu categoria pe care o socotim cea mai potrivita. Daca dorim sa cream un grup in care sa se vorbeasca limba romana va trebui sa-l includem in categoria "By Language: Europe".

La rubrica "Rating" (audienta) trebuie sa alegem care este audienta grupului in asa fel incit utilizatorii Paltalk sa poata sa-si aleaga grupurile la care participa si in functie de gradul de libertate in exprimare. Alegem audienta apasind pe triunghiul cu virful in jos aflat in dreapta cimpului si alegind din meniu categoria pe care o socotim cea mai potrivita bazindu-ne pe cele trei categorii de audienta G, R, A care au fost detaliate mai sus.

La rubrica "Voice Enabled" (voce permisa) alegem daca in grup se va putea comunica si in mod audio (bifam casuta "Voice Enabled") sau doar in mod video si text (casuta trebuie sa fie goala).

La rubrica "Video Enabled" (video permis) alegem daca in grup se va putea comunica si in mod video (bifam casuta "Voice Enabled") sau doar in mod audio si text (casuta trebuie sa fie goala).

La rubrica "Always Visible" (grup vizibil in lista chiar daca nu este nimeni in el) lasam casuta goala pentru ca aceasta optiune este valabila doar pentru utilizatorii serviciului cu plata.

La sectiunea "Group Administration" (Administarea grupului) avem de completat mai multe rubrici.

La rubrica "Admin Code" (Codul Administratorului) scriem un numar format din 4 cifre, care ne va permite pe de o parte sa intram in grup si pe de alta sa ne identificam ca administrator al grupului. Numarul trebuie tinut secret putind fi dezvaluit doar acelor internauti pe care dorim sa-i facem co-administratori.

La rubrica "Lockword" (Cuvint-lacat) avem doua optiuni. Daca lasam cimpul gol orice internaut va putea intra in grup si participa la discutii. Daca scriem o parola atunci numai cei care cunosc parola vor putea intra in grup, ceilalti internauti vor fi respinsi.Grupurile protejate prin parola nu pot avea mai mult de 10 membri.

La rubrica "Intro Message" (Mesaj de Introducere) va trebui sa scriem un mesaj de bun venit pentru internautii care se alatura grupului. Acest mesaj poate include o scurta descriere a grupului si eventual citeva reguli de comportament care trebuie respectate.

Dupa ce am completat toate cimpurile apasam pe butonul "Modify".Grupul va fi creat instantaneu. Configuratia grupului poate fi modificata oricind.

6. ADMINISTRAREA UNUI GRUP DE DISCUTII

6.1 GENERALITATI

Pentru a ne alatura grupului nou creat facem clic pe meniul "Admin" din fereastra grupurilor si alegem optiunea "Open or Join a Group as Admin" pe care facem clic. In minifereastra care apare exist doua cimpuri. In cimpul "Group Owner" (proprietarul grupului") trebuie sa fie porecla noastra,iar daca nu este o selectam din meniul derulant apasind pe triunghiul din dreapta cimpului. In cimpul "Admin Code" completam numarul de 4 cifre pe care l-am ales drept cod al administratorului. Apasam butonul OK al miniferestrei. Dupa ce ne-am alaturat grupului putem sa vedem ca grupul apare in lista de grupuri a categoriei in care l-am inclus. Putem sa ne invitam amicii care sint conectati la serverul Paltalk sa se alature grupului nou creat daca apasam butonul "Invite" din partea de jos a ferestrei grupului. In miniferestra care apare selectam porecla unuia din amici si apasam butonul "Invite".

Un grup nou creat nu va fi desfiintat decit daca asa decide cel care l-a infiintat sau daca este incalcat regulamentul serviciului Paltalk. Insa un grup nu va deveni popular de la sine ci doar daca reuseste sa ofere un mediu de discutii interesant pentru utilizatorii serviciului Paltalk. Buna administrare a unui grup se afla de cele mai multe ori la baza succesului unui grup. Un administrator priceput trebuie in primul rind sa aleaga subiecte de discutie interesante si in al doilea rind trebuie sa monitorizeze comportamentul membrilor grupului mediind conflictele care apar intre acestia, in asa fel incit in cadrul grupului sa existe o atmosfera de respect reciproc propice discutiilor la subiect.

6.2 CO-ADMINISTRATORII

Daca dorim ca grupul pe care l-am creat sa fie deschis cit mai multe ore pe zi si in acelasi timp sa existe in permanenta un administrator in grup putem sa investim niste amici cu titlul de co-administratori. Le comunicam acestor amici de incredere numarul de 4 cifre care constituie codul administratorului si acestia se vor putea alatura grupului in noua postura, care le permite sa modereze grupul si in absenta noastra. Un co-administrator are aceleasi puteri in cadrul grupului ca si administratorul insa nu poate desfiinta grupul, eventual il poate doar inchide.

Atunci cind doresc sa se alature grupului co-administratorii trebuie sa procedeze exact ca in procedura descrisa la paragraful precedent inclusiv faptul ca trebuie sa aleaga porecla fondatorului grupului (nu porecla lor) si sa scrie corect codul administratorului in minifereastra de autentificare. Fondatorul grupului trebuie sa faca parte din lista de amici a co-administratorului respectiv. Daca nu face parte trebuie adaugat la aceasta inainte de a se incerca alaturarea la grup in calitate de co-adminstrator.

Alegerea co-administratorilor trebuie facuta cu mare atentie pentru ca responsabilitatea pentru actiunile acestora (sau pentru lipsa lor de raspuns la incalcarea regulamentului grupului sau al serviciului Paltalk) revine fondatorului grupului.In situatia in care co-administratorii se fac raspunzatori de abuzuri repetate sau permit incalcarea regulamentelor exista posibilitatea ca grupul sa fi desfiintat chiar daca fondatorul acestuia nu are nici o vina in cele intimplate. Mai mult, in cazuri extrem de grave de incalcare a regulamentelor este posibil ca atit administratorul cit si co-administratorii sa-si piarda dreptul de a mai infiinta grupuri.

6.3 MASURI CARE POT FI LUATE DE ADMINISTRATORI

Sa presupunem ca avem un grup unde este permisa comunicarea audio, video si text. Pentru a mentine o atmosfera propice discutiilor avem la dispozitie mai multe metode punitive. Luarea acestor masuri se face foarte usor. Facem clic dreapta pe numele unui membru al grupului care se comporta neconform cu regulamentul grupului si alegem din meniul care apare o optiune adecvata.

Este recomandat ca inainte de a pune in practica masura propriu-zisa, sa avertizam un internaut necivilizat ca va fi luata o masura punitiva impotriva sa daca nu-si modifica comportamentul.

Consola Administrativa-CA ("Administrative Console") ne permite sa ajustam sau sa inlaturam masurile punitive.Pentru a deschide CA facem clic pe meniul "Admin" din fereastra grupului si alegem din meniul derulant optiunea "Administrative Console". In CA se alcatuiesc automat doua liste,una cu internautii expulzati din grup si alta cu cei surghiuniti.

6.3.1 Masura "Red Dot" (Punctul Rosu)

In mod normal, intr-un grup in care se comunica audio,in stinga fiecarei porecle se afla un punct verde care indica faptul ca membrul respectiv are dreptul sa vorbeasca daca doreste si asteapta la coada pina cind ii vine rindul. Este posibil insa ca unii membri sa abuzeze de dreptul de a vorbi, de exemplu vorbind exagerat de mult sau folosind un limbaj neadecvat.In aceasta situatie administratorul poate sa ii impiedice sa mai vorbeasca in cadrul grupului.

Daca facem clic drepta pe porecla unui internaut care ii deranjeaza pe ceilalti membri ai grupului si apoi alegem din meniu optiunea "Red Dot" (RD) pe care facem clic,internautul necivilizat nu va mai putea vorbi la microfon pentru ca "i-a fost taiat microfonul". El va putea insa sa asculte ce zic ceilalti membri ai grupului si va putea sa scrie mesaje in mod text. In stinga poreclei lui va apare un punct rosu.

Cu ajutorul CA putem modifica masura Red Dot pentru a o face si mai punitiva. Daca bifam casutele Red Dot Text (RDT) si/sau Red Dot Video (RDV) si apasam butonul Refresh masura RD se modifica.

Daca dupa bifarea casutei RDT facem clic dreapta pe porecla unui internaut si alegem optiunea RD internautul recalcitrant va putea sa receptioneze ce se comunica in cadrul grupului dar nu va putea sa fie auzit de membrii grupului si nici nu va putea sa trimita mesaje in mod text. El va putea fi insa vazut pe video de cei care doresc.

Daca dupa bifarea casutei RDV facem clic dreapta pe porecla unui internaut si alegem optiunea RD internaut recalcitrant va putea sa receptioneze ce se comunica in cadrul grupului dar nu va putea sa fie auzit de membrii grupului si nici nu va putea sa fie vazut de membrii grupului in cazul in care are o camera video. El va putea sa participe la discutii doar in mod text.

Daca dupa bifarea casutelor RDT si RDV facem clic dreapta pe porecla unui internaut si alegem optiunea RD internautul recalcitrant nu va putea decit sa receptioneze ce se comunica in cadrul grupului. El nu va putea sa participe in nici un fel la discutii.

Daca dupa un timp revenim asupra deciziei luate facem din nou clic dreapta pe porecla internautului si alegem optiunea "Remove Red Dot", ceea ce ii va permite internautului sa-si expuna din nou parerile in cadrul grupului.

6.3.2 Masura "Bounce" (Expulzare)

Daca un internaut este extrem de necivilizat si nu isi modifica comportamentul nici dupa masurile de tip Red Dot atunci putem sa-l expulzam din grup. El nu va mai putea sa se alature grupului timp de 24 de ore. Expulzarea este o masura extrema si trebuie motivata fata de administratorii serviciului Paltalk care stiu din experienta ca unii administratori abuzeaza de puterile pe care le au. Daca administratorul unui grup foloseste expulzarea in mod exagerat el isi poate pierde grupul,care va fi inchis definitiv si chiar exista posibilitatea ca sa i se interzica sa mai creeze un grup nou. Pe de alta parte in cazul in care un internaut este expulzat in mod repetat din mai multe grupuri administratorii Paltalk pot sa-l impiedice pe internautul recalcitrant sa mai foloseasca serviciul.

Facem clic dreapta pe porecla unui internaut si alegem din meniul care apare optiunea "Bounce". Va apare o fereastra numita "Ready to Bounce" in care sintem avertizati sa nu abuzam de masura expulzarii si sa oferim un motiv pentru care dorim sa expulzam un membru al grupului nostru. Scriem motivul in partea de jos ferestrei si apasam apoi butonul "Bounce". Motivarea expulzarii nu este vazuta decit de administratorii Paltalk. Internautul vizat este expulzat imediat din grup nefiind nevoie de aprobarea de catre administratorii Paltalk a expulzarii decise de noi

Daca dupa un timp revenim asupra deciziei luate si dorim sa-i permitem din nou internautului expulzat accesul in grup va trebui sa deschidem CA, sa alegem porecla internautului din lista de expulzati si apoi sa apasam pe butonul "Unbounce". Avem si posibilitatea sa anulam masura expulzarii pentru toti internautii carora le-am aplicat-o daca apasam pe butonul "Clear All Bounces".

6.3.3 Masura "Ban" (Surghiun)

Daca dorim ca un internaut sa nu aiba deloc posibilitatea de a se alatura grupului nostru trebuie sa folosim masura "Ban". Pentru aceasta trebuie sa deschidem CA si sa completam in cimpul din stinga jos porecla internautului respectiv si apoi sa apasam butonul "Ban This User" (surghiuneste-l pe acest utilizator).

Daca dupa un timp revenim asupra deciziei luate si dorim sa-i permitem internautului surghiunit accesul in grup va trebui sa deschidem CA, sa alegem porecla i 21221k1013v nternautului din lista de surghiuniti si apoi sa apasam pe butonul "Unban". Avem si posibilitatea sa anulam masura surghiunului pentru toti internautii carora le-am aplicat-o daca apasam pe butonul "Clear All Bans".

6.3.4 Moderarea autoritara

Daca nu dorim sa apelam la masuri extreme (expulzare sau surghiun) atunci cind moderam grupul de discutii avem la dispozitie modalitatea de moderare autoritara prin care in calitate de administrator stabilim cine ia cuvintul la un moment dat. Aceasta presupune "taierea" de la inceput a microfoanelor tuturor membrilor grupului si apoi acordarea permisiunii de a vorbi pe rind cite unui internaut. Dupa ce acesta a terminat de vorbit ii "taiem" din nou microfonul si apoi acordam permisiunea de a vorbi unui alt membru al grupului. Avem la dispozitie si optiunea ca internautii care se vor alatura grupului pe parcurs sa aiba microfonul "taiat" din momentul alaturarii la grup urmind sa poata vorbi cind le permitem noi.

6.3.4.1 Masura "Remove All Hands" (inlatura toate miinile)

Folosim aceasta masura cind vrem sa anulam "coada" formata din membrii care doresc sa vorbeasca pentru a da de exemplu cuvintul unui membru care are ceva interesant de spus si care nu are timp sa stea la coada pentru a putea vorbi. Facem clic pe meniul "Admin" din fereastra grupului si alegem optiunea "Remove All Hands" pe care facem clic. Aceasta masura poate fi luata si din CA.

6.3.4.2 Masura "Remove All Mics" (inlatura toate microfoanele)

Folosim aceasta masura cind membrii grupului nu asteapta sa le vina rindul la cuvint dar nu vrem sa incepem sa expulzam membrii nepoliticosi. Facem clic pe meniul "Admin" din fereastra grupului si alegem optiunea "Remove All Mics" pe care facem clic. In stinga tuturor poreclelor va apare un punct rosu. Dupa luarea masurii administratorul va fi singurul care va putea sa fie auzit atunci cind vorbeste la microfon. Ulterior administratorul va da dreptul la cuvint pe rind numai cite unui internaut.

6.3.4.3 Masura "Give Mics To Everyone" (permite tuturor sa vorbeasca )

Aceasta masura o anuleaza pe cea precedenta si permite din nou ca toti membrii grupului sa fie auziti cind le vine rindul sa vorbeasca la microfon. In stinga tuturor poreclelor va apare un punct albastru.

6.3.4.4 Masura "New User Gets Mic" (noii membri pot vorbi la microfon)

Masura este accesibila doar din CA. Daca bifam casuta respectiva noii membri ai grupului se pot aseza la coada pentru a vorbi la microfon. Daca inlaturam bifarea,noii membri vor putea sa comunice cu grupul doar in mod text. Ulterior, dupa ce s-au familiarizat cu regulamentul grupului,administratorul poate sa le acorde dreptul sa comunice cu grupul si in mod audio.

6.3.5 Inchiderea grupului

Daca dorim sa inchidem grupul fara a astepta ca ultimul membru sa il paraseasca deschidem CA si alegem optiunea "Close Room". Grupul va fi inchis instantaneu. Putem folosi aceasta masura daca trebuie sa parasim grupul si nu este prezent nici un co-administrator caruia sa-i incredintam moderarea grupului. Este recomandat sa ii avertizam pe membrii ramasi in grup ca vom inchide grupul. Grupul nu este desfiintat si il vom putea redeschide cind vom dori.

7. OPTIUNI DE CONFIGURARE A PROGRAMULUI PALTALK

In fereastra principala a programului facem clic pe meniul "File" si alegem optiunea "Setup" pe care facem clic. Se va deschide o multifereastra numita "Paltalk Setup" in sectiunile careia putem face modificari ale configuratiei programului Paltalk.

7.1 Fereastra "My Info" (Informatii Personale)

Cimpul "Nickname" contine porecla pe care ne-am ales-o la inscriere.Cimpul nu poate fi modificat.

Cimpul "First Name" contine prenumele. Daca bifam casuta de linga cimp prenumele va putea fi cunoscut de ceilalti utilizatori ai serviciului Paltalk daca fac clic dreapta pe porecla noastra si aleg din meniul derulant optiunea "Pal Info". Putem sa modificam prenumele dupa care trebuie sa apasam butonul "Apply".

Cimpul "Last Name" contine numele de familie. Daca bifam casuta de linga cimp numele de familie va putea fi cunoscut de ceilalti utilizatori ai serviciului Paltalk. Putem sa modificam numele de familie dupa care trebuie sa apasam butonul "Apply".

Cimpul "E-Mail" contine adresa de posta electronica pe care am specificat-o la inscriere. Cimpul nu poate fi modificat. Daca bifam casuta de linga cimp adresa de e-mail va putea fi cunoscuta de ceilalti utilizatori ai serviciului Paltalk.

7.2 Fereastra "Privacy" (Intimitate) are doua sectiuni.

7.2.1 Sectiunea "Who can contact me?" (cine ma poate contacta pentru o conversatie privata?) are trei optiuni dintre care trebuie sa bifam una. Dupa bifare apasam butonul "Apply".

Optiunea "All Users Can Contact Me". Daca o bifam putem fi contactati de toti utilizatorii Paltalk pentru conversatii private in mod audio-video-text.

Optiunea "Calls from pals only. Text chat from everyone". Daca o bifam putem fi contactati de utilizatorii care sint in lista de amici pentru conversatii audio-video-text. Putem fi contactati de alti utilizatori doar pentru conversatii private in mod text.

Optiunea "Allow contact from pal list only". Daca o bifam putem fi contactati pentru conversatii private doar de utilizatorii care sint in lista de amici .

7.2.2 Sectiunea "Block list management" (administrarea listei cu utilizatorii care nu pot sa ma contacteze in nici un fel). Se foloseste inmpreuna cu comanda "Block" care a fost explicata mai sus. Putem adauga porecle la lista apasind butonul "Add Block" sau putem sa inlaturam porecle din lista apasind butonul "Remove". Dupa modificarea listei apasam butonul "Apply".

7.3 Fereastra "Prefs" (Preferinte) contine mai multe optiuni care pot fi bifate sau nu in functie de preferinte.

Optiunea "Double click opens communicator window". Daca o bifam, inseamna atunci cind facem dublu clic pe porecla unui utilizator Paltalk se va deschide o fereastra de comunicare privata.

Optiunea "Hands Free Mode". Daca o bifam putem vorbi la microfon fara a apasa tasta CTRL. Aceasta optiune trebuie lasata NEBIFATA de utilizatorii incepatori.

Optiunea "Keep Paltalk on top". Daca o bifam fereastra programului Paltalk se va afla intotdeauna deasupra ferestrelor altor programe deschise.

Optiunea "Play Event Sounds". Daca o bifam vom auzi un sunet (de ex. un bip) atunci cind dam numite comenzi in program.

Optiunea "Global hotkey enabled".

7.4 Fereastra "Sound Controls". Este folosita pentru reglarea fina a receptiei comunicarii de tip audio. Contine mai multe optiuni care pot fi bifate sau nu in functie de preferinte. Este recomandat ca utilizatorii incepatori sa nu modifice bifarea optiunilor din aceasta fereastra.

7.5 Fereastra "Port Settings". Este folosita pentru configurarea conectarii la Internet a programului Paltalk. Este recomandat ca utilizatorii incepatori sa nu modifice datele din aceasta fereastra.

7.6 Fereastra "Test Connection".Este folosita pentru testarea conexiunii la serverul Paltalk. Daca apasam pe butonul "Start Network Test" programul va trimite un pachet de date la serverul Paltalk si apoi ne va instiinta care este calitatea conexiunii.

8. CONTROLUL ASUPRA ACCESULUI LA SERVICIUL PALTALK

In situatia in care calculatorul pe care il utilizam pentru conectarea la Internet este folosit si de alte persoane, printre care si minori, putem restrictiona accesul la serviciul Paltalk. Facem clic pe meniul "File" din fereastra principala a programului si apoi alegem optiunea "Parental Controls" (Control Parental).

Apare o fereastra numita "What to do" (Ce trebuie facut) in care avem mai multe optiuni.Bifam optiunea "Add Parental Controls to this computer" prin care ii semnalam programului ca vrem sa restrictionam accesul la servicul Paltalk. Apasam butonul "Next".

Apare o fereastra numita "Password" (Parola) in care trebuie sa stabilim o parola. Cine cunoaste parola poate inlatura restrictia accesului la Paltalk. Scriem parola in cele doua cimpuri si apasam butonul "Next".

Apare o fereastra numita "Settings" (Parametri) care are mai multe optiuni care pot fi bifate sau nu in functie de cit de stricta dorim sa fie restrictionarea accesului la grupurile de discutii Paltalk. Daca o optiune este bifata oricine utilizeaza calculatorul poate sa aiba acces la optiunea respectiva. Daca optiunea nu este bifata doar cei care cunosc parola pot sa aiba acces la optiunea respectiva.

Optiunea "Allow voice calls". Sint permise convorbirile private in mod audio.

Optiunea "Allow video calls". Sint permise conversatiile private in mod video.

Optiunea "Allow file transfers". Este permis schimbul de fisiere cu alti utilizatori Paltalk.

Optiunea "Allow group multivideo". Este permisa vizionarea de imagini video ale membrilor unui grup care au camere video in functiune.

Optiunea "Allow access to palprofiles". Este permis accesul la datele personale ale utilizatorilor Paltalk folosind optiunea "Pal Info".

Optiunea "Allow additional people to be added to your buddy list". Este permisa adaugarea de utilizatori Paltalk la lista de amici.

Optiunea "Allow creation of new accounts on this computer". Este permisa crearea de conturi noi la serviciul Paltalk.

Optiunea "Join A rated groups". Este permisa alaturarea la grupuri cu audienta de tip A.

Optiunea "Join R rated groups". Este permisa alaturarea la grupuri cu audienta de tip R.

Optiunea "Join G rated groups". Este permisa alaturarea la grupuri cu audienta de tip G.

Optiunea "Join voice groups". Este permisa alaturarea la grupuri in care membrii comunica in mod audio.

Optiunea "Join insta dating groups". Este permisa alaturarea la grupuri specializate in anunturi personale (intilniri intre adulti).

Dupa ce am bifat optiunile pe care le socotim necesare apasam butonul "Finish". Programul va memora optiunile pe care i le-am impus in privinta accesului la anumite grupuri de discutii Paltalk.

Persoanele adulte care folosesc calculatorul si cunosc parola pentru accesul la Paltalk trebuie sa faca clic pe meniul "File" din fereastra principala a programului si apoi sa aleaga optiunea "Parental Controls" (Control Parental) imediat dupa conectarea la serverul Paltalk. In fereastra care apare,numita "What to do" pot alege una din optiunile:

Optiunea "Remove Paltalk parental controls" trebuie folosita daca dorim sa inlaturam complet restrictionarea accesului la Paltalk.

Optiunea "Change parental controls" trebuie folosita daca dorim sa modificam configurarea restrictionarii accesului la Paltalk.

Optiunea "Change parental controls password" trebuie folosita daca dorim sa modificam parola folosita pentru restrictionarea accesului la Paltalk.

Optiunea "Disable parental controls for this session of Paltalk" trebuie folosita daca dorim sa inlaturam complet restrictionarea accesului la Paltalk pentru sesiunea curenta de conectare la serverul Paltalk. La o noua conectare restrictionarea va fi din nou valabila.

CONCLUZIE

Mediataifasul este in esenta o comunicare de tip videotelefon sau telefon care ne permite intrarea in contact in timp real prin voce si imagine video (sau numai prin voce) cu internauti din orice tara din lume. Din aceasta cauza programele de mediataifas mai sint denumite si programe de videochat (videotaifas) sau voicechat (audiotaifas), denumiri sub care pot fi gasite pe siturile specializate in gazduirea de programe care pot fi descarcate gratuit. Tot pentru pentru softurile de mediataifas mai este folosita si sintagma "telefon prin internet".

Folosirea pe scara larga a mediataifasului va declansa o revolutie in domeniul telecomunicatiilor, revolutie care va fi in principal in folosul consumatorilor, prin scaderea preturilor pentru convorbirile interurbane si internationale, care sint denumite convorbiri pe distante lungi ("long distance calls"). Companiile care vor propune servicii fiabile bazate pe programele de mediataifas si pe aparatura mai compacta si mai usor de utilizat decit un calculator vor avea de asemenea de cistigat.

Internautii de azi pot participa la declansarea revolutiei in telecomunicatii daca se vor familiariza cit mai repede cu programele de mediataifas si vor incerca sa ii determine si pe alti posesori de calculatoare sa se conecteze la Internet pentru a putea beneficia chiar in momentul de fata de cele mai scazute tarife pentru convorbirile pe distante lungi. Practic costul este acelasi indiferent ca vorbim cu cineva din acelasi oras, din alt oras sau din alta tara si anume este costul unei convorbiri telefonice locale.

In cazul in care comunicam in mod frecvent cu cineva din strainatate, mai ales daca se afla pe alt continent, este recomandat sa cumparam un calculator pentru a inlocui telefonul, ale carui tarife sint foarte mari pentru convorbirile internationale. Un calculator folosit in special pentru mediataifas nu trebuie sa fie foarte performant, iar costul sau se va amortiza in timp prin economia facuta la costul convorbirilor telefonice pe distante lungi.

CONECTAREA LA INTERNET PRIN CABLU TV

SITUATIA SI OFERTELE DE CONECTARE LA INTERNET PRIN CABLU DIN ROMÂNIA SI DIN LUME

CAMPANIE DE PROTEST ÎN SCOPUL EXTINDERII ACCESULUI LA INTERNET PRIN CABLU COAXIAL

1. INTRODUCERE

2. ASPECTE TEHNICE

3. EVOLUTIA CONECTARII PRIN CABLU IN USA

4. EVOLUTIA CONECTARII PRIN CABLU IN ROMANIA

5. OFERTE DE CONECTARE PRIN CABLU ÎN ROMÂNIA

6. OFERTE DE CONECTARE IN EUROPA CENTRALA SI DE EST

7. OFERTE DE CONECTARE IN EUROPA DE VEST SI USA

8. LEGATURI

1. INTRODUCERE

Conectarea prin cablu este cea mai raspindita alternativa la conectarea prin linia telefonica obisnuita (dial-up) din punctul de vedere al utilizatorului casnic, pentru care pretul este un factor limitativ important atunci cind se decide sa cumpere un anumit produs sau serviciu. Avantajele cablului fata de dial-up sint evidente si de aceea cablul (alaturi de DSL) a devenit deja metoda preferata de conectare pentru internautii din majoritatea tarilor cu dezvoltare economica medie sau avansata. Transferul datelor prin cablu se face la o viteza de citeva ori mai mare decit cea valabila pentru dial-up, iar pretul lunar (pentru o cantitate egala de date transferata) este mult mai mic. Insa conectarea prin dial-up are un avantaj major fata de cablu si anume faptul ca este disponibila oriunde exista o linie telefonica fixa, in timp ce internetul prin cablu este disponibil in general doar in orase, acolo unde exista o retea de cablu adaptata nu numai pentru receptionarea programelor TV, ci si pentru transferul de date.

Cablul coaxial este doar una din tehnologiile folosite pentru conexiunile de viteza mare la internet. Conexiunile de banda larga ("broadband") pot avea la baza in afara de cablu si tehnologiile DSL ("Digital Subscriber Line"), radio ("fara-fir", "wireless") sau satelit. Dintre tehnologiile alternative doar conectarea prin DSL (ce necesita doar o linie telefonica fixa obisnuita) este in momentul de fata un concurent serios pentru cablu. Batalia dintre DSL si cablu a avut efecte benefice pentru internauti, care an de an au avut parte de oferte din ce in ce mai avantajoase din punct de vedere al pretului si vitezei de conectare. In tarile cu economie dezvoltata exista dealtfel tendinta ca in citiva ani DSL sa devina tehnologia dominanta pentru accesul de mare viteza la internet. In Romania insa accesul prin DSL este disponibil pentru utilizatorii casnici doar in citeva orase mari.

Internetul prin cablu este oferit de unele din companiile care ofera si programe TV prin cablu. Aceste companii reprezinta un exemplu de adaptare la economia de piata, ele acumulind profituri (este adevarat, prin cresterea periodica a tarifelor percepute lunar) chiar si in conditiile mentinerii starii de saracie pentru majoritatea populatiei. Trebuie amintit ca tarifele practicate nu sint excesive pentru cei mai multi dintre romani. Dorinta romanilor de a vedea cit mai multe canale TV a facut ca dupa 1990 sa apara o multitudine de companii de cablu, intii in vestul tarii apoi pe tot teritoriul Romaniei.

Acapararea unei portiuni cit mai mari din piata s-a facut cu mijloace legale (instalarea rapida a retelei) sau ilegale (distrugerea fizica a cablurilor retelelor concurente). Lucrurile degenerasera destul de mult in ceea ce priveste utilizarea mijloacelor ilegale si ca urmare conducerile companiilor de cablu din fiecare oras s-au asezat la masa negocierilor pentru a incerca sa ajunga la o intelegere care sa stopeze fenomenul ce ameninta stabilitatea financiara a tuturor. S-a cazut de acord ca este mai bine ca fiecare oras sa fie impartit intr-un numar de zone, in fiecare din acestea o anumita firma urmind sa detina exclusivitatea furnizarii de televiziune prin cablu. Aria teritoriala in care o companie de cablu isi ofera serviciile (arie in care a instalat o retea de cablu) nu se suprapune deci cu aria altei companii concurente, in asa fel in cit o persoana care doreste sa se aboneze la cablu nu poate alege din mai multe oferte pe cea mai buna. Rezultatul a fost deci formarea unor carteluri ale companiilor de cablu, fiecare companie avind practic asigurat statutul de monopol intr-o anumita zona. Aceste carteluri nu sint cu nimic mai prejos fata de monopoluri in privinta comportamentului lor fata de companiile care vor sa patrunda pe piata pentru a oferi eventual niste servicii mai bune si mai ieftine pentru consumatori.

Perioada 1990 - 1995 a fost definita prin extinderea accelerata a retelelor de cablu, in special la nivelul oraselor. Incepind cu anul 1995 a aparut procesul de consolidare a pietei de cablu, caracterizat prin cumpararea firmelor mai mici de catre cele mai puternice. In urma lui si-au facut aparitia doua companii foarte mari, Astral si RDS, care au cumparat majoritatea firmelor de cablu concurente. Consolidarea continua si in prezent, ea urmind a se termina probabil numai atunci cind Astral si RDS vor detine exclusivitatea ofertei de servicii prin cablu in Romania.

Strategia companiilor RDS si Astral in domeniul accesului la internet prin cablu este obscura si nu intotdeauna are sens din punct de vedere strict economic (recuperarea investitiilor si obtinerea de profit). De exemplu este greu de inteles pentru cineva care nu face parte din conducerea companiei, motivul pentru care RDS instaleaza reteaua stelara (moderna) si apoi se limiteaza doar in a furniza programe TV prin retea, fara a da in functiune internetul si telefonia fixa pentru multe luni (chiar si mai mult de un an in anumite parti din Bucuresti). Poate ca infrastructura folosita de RDS nu face fata la un numar mare de abonati pentru internet si telefonia fixa, iar afluxul de noi abonati ar duce la aparitia unor probleme tehnice insurmontabile. La fel stau lucrurile si in cazul Astral. In urma cumpararii firmei FX, abonatii acesteia au fost impartiti intre Astral si RDS. Se pare ca Astral nu se grabeste deloc in ceea ce priveste furnizarea de acces prin cablu pentru multi din fostii abonati FX, iar unii din aceia care aveau acces prin cablu de la FX se pling acum de calitatea serviciilor oferite de Astral.

Comportamentul "relaxat" al RDS si Astral in ce priveste extinderea ariei in care ofera internet prin cablu este motivat in principal de absenta unei concurente reale, pentru ca aparent cele doua companii au de multa vreme un "pact de neagresiune" la scara nationala, prin care si-au impartit piata de acces la internet in fiecare oras in care sint prezente. Pactul (a carui existenta nu este dovedita, ci doar presupusa pe baza studierii zonelor in care cele doua firme ofera servicii), ar putea contine de exemplu stipularea ca nici una din aceste doua companii nu va instala o retea de cablu pe "teritoriul" celeilalte. Desi acest pact (in masura in care el exista) nu este legal, pentru ca seamana cu pacturile incheiate de gruparile mafiote in scopul impartirii zonelor de influenta, statul nu poate interveni pentru a obliga RDS sau Astral sa extinda reteaua de cablu in zone in care companiile "nu doresc" sa investeasca (zone in care se afla bineinteles reteaua partenerului de pact). Atita timp cit acest pact este respectat, RDS si Astral nu au de ce sa se teama ca si-ar pierde potentialii clienti, deci isi pot permite sa ii faca pe acestia sa astepte pe timp nedefinit disponibilitatea accesului la internet prin cablu. In acest timp fiecare companie isi poate dirija fondurile obtinute de la abonati pentru acapararea de piete noi (prin cumpararea firmelor de cablu mai mici, de ex. FX Internet) sau pentru investitii in domenii pe care le considera de viitor (de ex. DigiTV - televiziune digitala prin satelit, in cazul RDS).

Pactul intre RDS si Astral legat de internet a fost precedat de pacte asemanatoare incheiate intre firmele de televiziune prin cablu existente la inceputul anilor '90, atunci cind piata de TV prin cablu incepea sa prinda contur. Necesitatea acestor pacte a fost determinata de faptul ca in acea perioada au avut loc adevarate "razboaie" intre angajatii firmelor care instalau si intretineau retelele de cablu. Multe retele erau sabotate prin taierea cablurilor in mod repetat, iar repararea lor costa din ce in ce mai multi bani. RCS (compania mama a RDS) si Astral, formate prin cumpararea unor firme mai mici, au continuat sa respecte intelegerile initiale semnate de firmele cumparate. Aparitia internetului a schimbat datele problemei, pentru ca pactele dintre micile firme locale de TV prin cablu se refereau exclusiv la reteaua prin care se ofera programe TV si nu pomeneau nimic de internet, care nu exista la momentul la care s-au semnat acordurile de "neagresiune". Ca urmare RDS si Astral pot sa instaleze o retea de cablu pe teritoriul unei firme mai mici de TV prin cablu, insa nu vor oferi decit internet prin cablu, nu si programe de televiziune. In acest fel RDS si Astral nu incalca nici un pact, ci doar le ocolesc pe cele existente intr-un mod "elegant".

O astfel de situatie a avut loc la sfirsitul anului 2004 in Timisoara, unde RDS a putut sa instaleze o retea de cablu pe teritoriul "detinut" de filiala din Romania a firmei UPC, cu conditia sa se limiteze doar la oferta de internet si telefonie fixa. RDS a demonstrat in cazul orasului Timisoara ca stie sa actioneze foarte rapid daca interesele sale pe termen lung sint periclitate. Astfel, RDS a inceput o operatiune agresiva de cablare in Timisoara, pentru ca devenea evident ca UPC (o companie multinationala, cu sediul in USA, proprietara a FSI-ului Chello) intentioneaza cu adevarat sa ofere internet in reteaua sa de cablu din acest oras. Timisorenii au privit aceasta actiune a RDS ca pe ceva binevenit, pentru ca UPC era un fel de RDS local, in sensul ca accesul la internet prin cablu fusese promis de citiva ani, fara ca el sa se si materializeze. Povestea escaladarii "razboiului rece" (conflictului mascat) dintre UPC si RDS desfasurata in Timisoara se poate repeta in orice oras mare din tara. Tinind cont ca UPC este o companie mai puternica financiar decit RDS, probabil ca nu va digera bine "infringerea" din Timisoara si va contraataca in alte orase din Romania, daca bineinteles are de gind sa investeasca in Romania asa cum a facut-o deja in alte tari din Europa Centrala si de Est (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia).

O posibilitate de "salvare" pentru internautii aflati in asteptarea cablului pare a fi deci aparitia pe piata romaneasca de cablu a unor companii cu mare putere financiara, cum sint de exemplu multinationalele straine. Acestea nu si-au facut inca simtita prezenta in Romania, dar este posibil ca lucrurile sa se schimbe in viitorul mai mult sau mai putin apropiat.

Mai trebuie mentionat si faptul ca exista mici zone in care Astral si RDS isi fac "concurenta", de exemplu acolo unde RDS ofera internet prin cablu, iar Astral internet prin radio. Nu este vorba insa de o adevarata concurenta, pentru ca pretul internetului prin radio este mult mai mare decit al internetului prin cablu, iar transmisia de date prin unde radio nu a atins inca fiabilitatea transmisiei prin cablu. Insa imbunatatirea tehnologiei "fara-fir" de acces la internet si scaderea pretului ei ar putea totusi zdruncina armonia duopolului Astral - RDS, fie pentru ca va apare o concurenta adevarata intre aceste companii, fie pentru ca vor apare companii specializate in furnizarea de internet prin radio care vor propune oferte mai bune decit cele ale RDS si Astral.

Situatia actuala din Romania in ceea ce priveste accesul la internet prin cablu este defavorizanta pentru internauti, din cauza lipsei concurentei, insa trebuie amintit ca toate celelalte tari au trecut prin situatii asemanatoare. In fapt se poate spune ca piata telecomunicatiilor in ansamblul ei (in mod special telefonia fixa) a fost controlata de monopoluri timp de aproape un secol. Demonopolizarea telecomunicatiilor este un proces foarte lent in lipsa aparitiei unei concurente serioase si in conditiile in care exista o apatie generalizata din partea internautilor, care nu doresc sa participe la initiative cetetenesti menite sa sanctioneze comportamentul discretionar fata de proprii lor clienti al marilor firme de telecomunicatii.

2. ASPECTE TEHNICE

Conectarea prin cablu necesita instalarea unui cablu coaxial de catre compania de cablu sau folosirea celui deja existent pentru receptionarea programelor TV. Semnalele pentru TV si cele pentru modem nu interfereaza pentru ca se folosesc frecvente diferite si in plus se instaleaza un filtru special pentru protejarea semnalelor TV. Pe cablul coaxial se instaleaza un distribuitor ("splitter" - despartitor) care desparte semnalul venit prin cablu, calculatorul putind astfel sa fie in alta camera decit TV-ul.

Cablul coaxial care vine la PC se conecteaza la modemul special pentru cablu. Acest modem nu este asemanator cu modemul pentru telefon ci este mai curind asemanator cu o placa de retea. Conectarea prin cablu difera de cea prin telefon prin faptul ca ea este o legatura permanenta cu reteaua de cablu si nu poate fi inchisa.

Pentru a intelege mai bine ofertele companiilor de cablu trebuie lamurita mai intii diferenta intre unitatile de masura folosite pentru viteza unei conexiuni si pentru marimea traficului printr-o conexiune deoarece aceste unitati de masura care se scriu aproape identic nu sint egale. Viteza unei conexiuni se masoara in kilobits/sec (scris prescurtat kb/s sau kbps) sau megabits/sec (scris prescurtat mb/s sau mbps). Traficul se masoara insa in kilobytes/sec (scris prescurtat KB/s) sau megabytes/sec (scris prescurtat MB/s). 1Byte (octet) = 8 bits (biti). O viteza de 4mbits/s (4mbps) defineste un trafic de 500 KB/s si nu de 4MB/s. Deci un fisier de 4MB (marimea fisierelor si capacitatea mediilor de stocare se masoara in Bytes) nu se descarca in 1secunda, ci in 8 secunde. O viteza de 56 kbps (specifica modemului de dial-up) implica un trafic de 7 KB/s (56 kbps / 8). Confuzia dintre aceste unitati de masura, kilobit si kilobyte (kilooctet), care sint scrise prescurtat kb si KB este intretinuta de responsabilii cu marketingul la FSI si la companiile producatoare de modemuri. Lucurile stau similar si in cazul unitatilor de masura numite megabit si megabyte.

Viteza conexiunii este variabila in functie de compania de cablu. Multe companii impun restrictii de viteza din considerente tehnice sau financiare. In general se spune ca viteza conexiunii prin cablu poate fi de 100 de ori mai mare decit a conexiunii printr-un modem dial-up de 28,8 kbps, dar viteza reala nu atinge decit rareori un asemenea nivel (2,8 mbps). Viteza variaza teoretic intre 128 kbps si 30 mbps pentru descarcare ("download"), fiind mai mica (dar tot de ordinul sutelor de kbps - unitatilor de mbps) pentru incarcare ("upload").

Modemurile speciale pentru cablu costa mai mult decit cele clasice si de cele mai multe ori sint inchiriate de catre companiile de cablu, pretul inchirierii intrind in tariful total al abonamentului. Aceasta practica nu este un cadou al companiilor de cablu cum s-ar putea crede. Modemurile inchiriate sint reglate dinainte in asa fel incit sa nu depaseasca o anumita viteza de conectare si sa contablizeze cu exactitate traficul prin ele. Unii utilizatori care cunosc un pic de tehnica sau consulta siturile Web specializate pot insa sa-si configureze modemurile in asa fel incit conexiunea sa atinga o viteza care sa depaseasca viteza propusa de companiile de cablu.

Marea problema a retelelor de cablu este ca odata cu cresterea numarului utilizatorilor scade viteza de conectare, pentru ca latimea de banda se imparte la numarul de utilizatori activi la un moment dat in retea. De aceea companiile de cablu apeleaza la tot felul de trucuri, cum ar fi limitarea vitezelor de descarcare ("download") si incarcare ("upload") de date sau limitarea traficului de date la un anumit numar de MB pe luna, scopul final fiind de a nu scade prea mult viteza de conectare. Cel mai mare inamic al companiilor de cablu sint internautii care mentin un server in reteaua de cablu, lucru pe care toate companiile il interzic.

Procesul de impunere a unei limite de viteza pentru o conexiune se numeste in engleza "capping" si se poate traduce in limba romana (conform dictionarului) prin "a pune capac". In consecinta procesul invers se numeste "uncapping" (scoaterea capacului). Inlaturarea limitarii de viteza are implicatii legale (posibilitatea de excludere din reteaua de cablu daca abonatul care o practica a fost prins) si morale (orice crestere de viteza a unui abonat se reflecta in general intr-o scadere de viteza a conexiunilor celorlalti abonati).

Trebuie mentionat si faptul ca furnizorii de internet prin cablu monitorizeaza viteza conexiunii pentru fiecare abonat si intervin ori de cite ori observa o modificare suspecta a acesteia. Din aceasta cauza scoaterea capacului (daca este posibila) nu poate fi folosita decit pentru perioade scurte.

Posibilitatea de modificare a limitarii de viteza a fost pusa in evidenta la unele tipuri de modemuri de cablu. Pe situl TCNiSO sint prezentate etapele scoaterii capacului pentru anumite tipuri de modemuri Motorola Surfboard. Alte informatii pot fi gasite pe situl Cable Guy de unde pot fi descarcate si citeva programe ce pot fi folosite pentru scoaterea capacului la modemurile care respecta standardul DOCSIS.

Internautii care doresc sa afle mai multe detalii despre posibilitatea de a modifica limita de viteza a conexiunii lor pot sa se documenteze vizitind siturile aflate in sectiunea Legaturi a acestei pagini. De asemenea ei pot intra in contact cu internautii care au o experienta in domeniu participind la forumurile de discutii de pe siturile in cauza. Folosind motoarele de cautare pot fi gasite paginile care contin combinatii ale cuvintelor cable, modem, connection, uncapping. Alte mijloace de informare sint grupurile de discutii prin posta electronica (de ex. Yahoo Groups, unde trebuiesc cautate grupurile care contin in titlu cuvintele "cable" si "modem") si grupurile de discutii de pe Usenet ( de ex. comp.dcom.modem.cable ). In sfirsit, o ultima solutie pentru documentare este participarea la discutii pe canalele IRC care contin in titlul lor cuvintele "cable" sau/si "modem".

O metoda perfect legala (si in acelasi timp morala) de imbunatatire a conexiunii prin cablu este optimizarea conexiunii cu ajutorul unor modificari facute in registrul Windows ("Windows Registry"). Pe situl Speed Guide la sectiunea Broadband se gasesc pagini unde sint detaliate modificarile care pot fi facute in registrul diverselor sisteme de operare (Windows Me, XP, etc.). De asemenea pot fi vizitate in acelasi scop siturile Tuning Guide si Cable Modems.

3. EVOLUTIA CONECTARII PRIN CABLU ÎN USA

Odata cu cererea tot mai mare de acces la internet prin tehnologiile de banda larga, una dintre acestea fiind cablul coaxial, in USA au crescut protestele din partea unor furnizori de servicii internet (FSI) clasici (telefon) care doreau sa se extinda si pe piata de cablu. Aceste companii doreau sa patrunda pe piata inchisa a accesului la internet prin cablu, fiind dispuse sa plateasca o anumita suma pentru folosirea retelei de cablu deja existente, neavind mijloacele financiare extrem de importante necesare construirii unei alte retele. Revendicarile FSI clasici s-au lovit insa de refuzul companiilor monopoliste care detineau in posesie reteaua de cablu. Trebuie amintit ca monopolistii ofereau deja acces la internet prin reteaua proprie de cablu insa nu erau de acord sa inchirieze aceasta retea si altora pentru ca astfel ar fi aparut concurenta si li s-ar fi diminuat profiturile. Ca o analogie, asta ar insemna ca RomTelecom, British Telecom, Deutsche Telekom sau France Telecom ar refuza sa inchirieze linii speciale de telefonie unor FSI independenti, permitind accesul la internet prin telefon doar prin intermediul FSI proprii.

In momentul de fata in USA exista o multitudine de companii proprietare a unor retele de cablu,mai mari (Time Warner, AT&T, Cablevision Systems, Century Communications, Charter Communications, Cogeco Cable, Comcast, etc.) sau mai mici, toate detinind cum am mai spus monopoluri locale. Companiile de cablu apeleaza de obicei la serviciile unor FSI mari,specializati in accesul la internet prin cablu, cum este de exemplu Road Runner. Aceasta intelegere intre companiile de cablu si marii FSI specializati in domeniu este una speciala, in mod evident profitabila pentru ambele parti.Mai mult,companiile de cablu detin pachete importante de actiuni la acesti FSI, fiind deci coproprietare ale lor (Road Runner e controlat de Time Warner). Time Warner a avut un contract de exclusivitate cu Road Runner valabil pina la sfirsitul anului 2001. Prin aceste contracte era garantat privilegiul Road Runner de a fi singurul FSI care sa ofere servicii de acces la internet in reteaua de cablu Time Warner. Aceasta inseamna ca alti FSI au fost impiedicati sa ofere aceleasi servicii poate la preturi mai avantajoase pentru abonatii la cablu din reteaua Time Warner.

Un exemplu in acest sens este AOL, cel mai mare FSI clasic (prin dial-up) din lume care are aproximativ 20 de milioane de abonati, in principal in USA dar si in Franta, Anglia si Germania. AOL s-a luptat ani de zile in anii '90, sponsorizind chiar si o initiativa cetateneasca, pentru a obtine acces la retelele de cablu locale, fara succes insa. De ce ar fi trebuit sa lupte AOL, atunci cind avea deja foarte multi abonati? Ei bine, accesul la internet prin tehnologii de tip banda larga reprezenta viitorul, iar companiile care ofereau in acea vreme acces prin telefon trebuiau sa se adapteze cerintelor pietii si avansului tehnologic. De aceea accesul la reteaua de cablu a fost socotit drept o prioritate vitala pentru AOL.

Companiile de cablu beneficiaza de o prevedere speciala a organismului de stat (Federal Communications Commission-FCC) care supravegheaza piata telecomunicatiilor din USA. Ele nu sint asimilate complet cu niste companii de telecomunicatii si de aceea nu sint obligate sa ofere acces liber in reteaua de cablu oricarei companii care se ofera sa plateasca pentru acest privilegiu. In acest sens este de mentionat ca pe plan local companiile regionale de telefonie (cunoscute ca Baby Bells) rezultate in urma spargerii companiei monopoliste nationale AT&T sint obligate sa inchirieze (contra cost, bineinteles) reteaua de linii telefonice pe care o detin oricarei companii care doreste sa ofere servicii de telefonie. De pe urma acestui dublu standard profita cum am mai spus companiile proprietare ale retelelor de cablu, companii care nu sint obligate sa suporte concurenta.

Lucrurile pareau ca se vor schimba odata cu verdictul dat in procesul dintre adminstratia orasului Portland (statul Oregon) si compania AT&T (parte din vechiul monopol national,care se rezuma in prezent doar la oferta de convorbiri interurbane), care detine aproape 60% din reteaua de cablu din USA in urma achizitiilor din ultimul timp. Verdictul, pronuntat in toamna anului 1999 spunea ca AT&T trebuie ca in decurs de doi ani sa ofere acces liber (contra cost) in reteaua sa de cablu din Portland tuturor companiilor care vor sa ofere servicii de acces la internet prin cablu. Aceasta prevedere era o conditie esentiala pentru aprobarea de catre Consiliul Local din Portland a achizitiei companiei Media One de catre AT&T. Era un inceput si se parea ca vor urma astfel de procese in toate orasele din USA. Sistemul judiciar anglo-saxon se bazeaza pe notiunea de "precedent", astfel ca un verdict bine argumentat, pronuntat intr-un tribunal oarecare poate fi folosit ca baza pentru verdicte care se vor da in cazuri asemanatoare. Nu s-a intimplat insa asa, AT&T a facut apel, iar verdictul initial a fost respins in data de 22 iunie 2000 de catre un tribunal federal de apel.

Intre timp AOL a renuntat la eforturile sale de a forta adminstratia USA in a schimba prevederile preferentiale acordate companiilor de cablu. In primavara anului 2000 AOL a fuzionat cu compania Time Warner, capatind astfel acces la reteaua de cablu a acestei companii, una din cele mai mari retele din USA. Comisia Federala pentru Comert (Federal Trade Comission-FTC) a impus insa megacompaniei nou-create AOL-Time Warner sa ofere acces la reteaua de cablu si altor FSI (minimum 3) in afara de AOL ca o conditie a aprobarii fuziunii dintre cele doua mari companii.

Aspectele privitoare la concurenta sau mai degraba lipsa de concurenta a FSI pentru oferta de acces la internet prin retelele de cablu pareau definitiv lamurite, in favoarea marilor furnizori agreati de companiile de cablu. Totusi, in 3 iulie 2000, avea sa se produca o noua lovitura de teatru,odata cu declaratia facuta de cele doua mari companii proprietare de retele de cablu, AT&T si AOL-Time Warner. In esenta, managerii acestora au declarat ca sint de acord sa ofere in viitorul apropiat acces liber in retelele de cablu si altor furnizori in afara celor cu care au contracte de exclusivitate. Este intr-adevar ciudat cum de s-a ajuns la aceasta decizie, mai ales ca AT&T venea dupa un proces cistigat, proces in care a investit milioane de dolari pentru onorariile avocatilor. Si totusi ceva grav s-a intimplat pentru ca banii investiti in cheltuieli de reprezentare la tribunal (bani care au mers in buzunarele unor avocati care si-au facut cu succes datoria) sa fie dati uitarii.

Ceea ce i-a facut pe managerii celor doua companii de cablu sa-si schimbe parerea, a fost avansul in atragerea de noi clienti pe care l-a luat tehnologia DSL fata de cablu in unele zone. Ambele tehnologii asigura viteze mari de conectare la internet si pot fi socotite oarecum pe picior de egalitate, fiecare avind avantajele si defectele sale. Tehnologia de acces la internet prin DSL a fost pusa in practica mai tirziu decit cea prin cablu coaxial, ceea ce face ca in prezent sa existe mai multi internauti care folosesc cablul decit DSL-ul. In ultima vreme in USA mai multe companii de telefonie au promovat in mod agresiv (campanii publicitare si preturi atractive) DSL-ul, iar ca urmare numarul internautilor care folosesc aceasta tehnologie a crescut simtitor, apropiiindu-se de numarul celor care folosesc cablul coaxial. Acest lucru i-a speriat indeajuns pe managerii companiilor de cablu care si-au dat seama ca a venit momentul sa lase sa actioneze fortele pietei si in domeniul lor, forte care vor duce in mod necesar la scaderea preturilor si la cresterea numarului de abonati. Desi profiturile vor scade, aceasta eventualitate este oricum mai buna decit aceea de a pierde clientii potentiali, atrasi de pretul mai atractiv al DSL-ului.

Se stie ca in cazul unor produse de calitate asemanatoare, consumatorii vor alege produsul cu pretul cel mai mic si apoi nu se vor mai razgindi decit cu greu,raminind fideli din inertie produsului ales initial. Cum in cazul de fata este vorba de acces la internet, produs care aduce venituri pe tot parcursul vietii consumatorului, nici un manager priceput nu va lasa sa-i scape posibilitatea de a cistiga clienti care vor ramine fideli pe viata companiei care le ofera initial conditiile cele mai atractive. Batalia intre cablu si DSL este cu atit mai acerba cu cit la sfirsitul anului 1999 erau doar 2 milioane de internauti americani care foloseau tehnologiile de banda larga, numar care a crescut la 20 milioane in anul 2004. Ce au mai contat deci pentru companiile de cablu din USA citeva milioane de dolari pierduti pentru obtinerea unui verdict favorabil, cind in joc sint 18 milioane de potentiali clienti, de la care se pot obtine profituri considerabile pentru multa vreme?

La sfirsitul anului 2001 a avut loc un eveniment care a zguduit piata furnizorilor de acces la internet prin cablu din USA. Compania @Home, cel mai mare FSI prin cablu (care detinea 45% din piata) a dat faliment. Aceasta companie si-a incetat orice activitate incepind cu luna martie 2002, iar clientii ei au fost preluati de AT&T, companie care detinea o mare parte din actiunile @Home.

Anul 2002 a reprezentat poate anul cel mai fast pentru internautii din USA conectati prin cablu pentru ca au avut posibilitatea sa faca un trafic prin conexiune practic nelimitat, la un pret foarte convenabil.

Incepind cu a doua jumatate a anului 2003 companiile de cablu au inceput sa limiteze traficul prin conexiune la un maximum de 30 - 50 de GB pe luna, in principal din cauza utilizarii din ce in ce mai intense de catre internauti a programelor de partajare a fisierelor ("file sharing"). Folosind aceste programe multi internauti din USA descarcau fisiere de dimensiuni mari de pe internet (filme, melodii, jocuri, softuri, etc.) timp de mai multe ore pe zi, unii chiar in mod aproape continuu.

Companiile de cablu stabilesc (in functie de zona geografica, de prezenta concurentei si de numarul de abonati) un cuantum de trafic maximal pentru fiecare abonat, dar valoarea cuantumului nu este de cele mai multe ori precizata in mod explicit in contractele cu abonatii. Sintagma "trafic nelimitat" ("unlimited traffic") a disparut din ofertele publicitare, fiind inlocuita cu "acces nelimitat" ("unlimited access"), pentru ca administratorii companiilor de cablu sa se puna la adapost in fata unor eventuale procese in instanta pentru publicitate inselatoare. La depasirea cuantumului avut in vedere de compania de cablu, abonatul este mai intii atentionat si i se pune in vedere sa se incadreze in cuantumul maximal, de multe ori fara sa fie specificat clar care este acesta. Daca abonatul nu isi reduce traficul de date in mod corespunzator, contractul sau este anulat. Luarea de masuri (si severitatea acestora) contra internautilor care realizeaza un trafic de date foarte mare este conditionata si de disponibilitatea ofertelor din partea concurentei (in special DSL) in zona respectiva. Prezenta unor oferte tentante din partea concurentei face ca masurile luate de companiile de cablu sa nu fie foarte drastice.

4. EVOLUTIA CONECTARII PRIN CABLU ÎN ROMÂNIA

2002 Conectarea la internet prin cablu a fost pina in anul 2002 extrem de scumpa si in acelasi timp dezavantajoasa din punct de vedere al cuantumului traficului de date. Anul 2002 a modificat semnificativ peisajul accesului la internet prin cablu, cel putin in Bucuresti unde preturile au scazut semnificativ fata de anii precedenti, iar oferta s-a diversificat.

2003 Anul 2003 promitea sa fie punctul de cotitura in existenta companiilor de cablu romanesti, care aveau posibilitatea sa intre si pe piata telefoniei fixe. Odata cu disparitia monopolului RomTelecom (RT) in domeniul telefoniei fixe incepind cu luna ianuarie 2003 companiile de cablu erau cele mai bine pozitionate pentru a oferi servicii si in acest domeniu. Citeva dintre acestea au anuntat ca vor incerca sa prezinte clientilor un pachet complex de servicii care sa cuprinda programe TV, telefonie fixa si acces internet la preturi atractive. Din nefericire anul 2003 a reprezentat un an dezamagitor atit din punctul de vedere al ofertei de internet prin cablu cit si din cel al ofertei de servicii alternative de telefonie fixa pentru convorbiri locale si interurbane. Companiile de cablu nu s-au grabit deloc cu modernizarea retelelor de cablu, lucru absolut necesar pentru a oferi servicii de telefonie si de internet. Chiar daca in unele zone reteaua a fost modernizata ea nu a fost data in folosinta, pastrindu-se in functiune reteaua veche.

Daca este ceva imbucurator referitor la anul 2003 acesta este dezvoltarea retelelor de cablu asa-zise "de cartier". Aceste retele sint un exemplu de initiativa cetateneasca, pentru ca ele sint puse la punct de persoane particulare si ofera acces la internet prin cablu la un pret rezonabil. Majoritatea retelelor nu au o acoperire prea mare, ci se rezuma la citeva blocuri, insa exista si retele mari rezultate prin interconectarea citorva retele mai mici. Principiul de functionare al retelelor de cartier este foarte simplu. Se cumpara mai multe abonamente de internet prin cablu pentru persoane juridice, abonamente care sint mai scumpe dar care au avantajul ca au un trafic "nelimitat". Participantii la retea contribuie in mod egal la costul abonamentelor si cel al intretinerii retelei si sint impartiti in mai multe grupuri, fiecare grup folosind exclusiv unul din abonamentele la internet prin cablu. Aranjamentul astfel rezultat permite o conexiune decenta la internet la un pret foarte bun, in conditiile in care toti participantii la retea dau dovada de moderatie. Un avantaj deloc neglijabil este reprezentat de faptul ca unele din fisierele importante (softuri, petice pentru jocuri, fisiere audio sau video) sint descarcate o singura data de pe internet si apoi sint stocate pe un server de unde pot fi aduse foarte usor pe calculatorul personal de catre fiecare participant la retea. Internautii care au calculatoarele conectate la o retea pot de asemenea sa converseze intre ei in mod audio-video (mediataifas) sau sa participe la jocuri in sistem multijucator (multiplayer). Liste cu retelele aflate in functiune in diverse orase pot fi gasite la adresele : https://retele.dap.ro/ si https://www.retele.net/ .

2004 Prima jumatate a anului 2004 nu s-a remarcat prin ceva deosebit in domeniul conectarii prin cablu cu exceptia faptului ca doua companii concurente, RDS si Astral s-au aliat pentru a cumpara un FSI mai mic si anume FX Communications. Aceasta manevra care poate parea surprinzatoare este inca o dovada a intelegerilor de culise care exista intre companiile de cablu, intelegeri care urmaresc mentinerea unui control strict asupra pietei de cablu si evitarea patrunderii unor noi concurenti pe aceasta. O firma straina (de ex. un fond de investitii) care ar fi cumparat FX Communications ar fi putut deveni in timp un concurent serios pentru RDS si Astral, ca urmare administratorii celor doua companii de cablu s-au inteles pentru a evita acest deznodamint care le-ar fi putut periclita cota de piata. Aceasta ipoteza nu este deloc fantezista, pentru ca trebuie mentionat ca fondurile de investitii straine detin deja pachete importante de actiuni (peste 25 %) atit la RDS cit si la Astral.

A doua jumatate a anului 2004 a debutat cu modificari tarifare ale pachetelor oferite de RDS care au venit in sprijinul dorintelor clientilor. Toate pachetele au fost ameliorate d.p.d.v. al cuantumului de trafic lunar permis, insa cel mai mult au de cistigat cei care cumpara pachetele mai ieftine, pentru care traficul a crescut semnificativ. Astfel, cumparatorii pachetelor de 10,71 USD (9 USD fara TVA) beneficiaza incepind cu 5 iulie 2004 de un trafic lunar de 1 GB, fata de 500 MB cit era pina atunci. In mod similar cumparatorii pachetelor de 17,85 USD (15 USD fara TVA) beneficiaza incepind cu 5 iulie 2004 de un trafic de 2,5 GB lunar, fata de 1,5 GB cit era pina atunci. Viteza maxima de conectare a crescut si ea de la 128 kbps la 256 kbps. Aceste modificari sint cu atit mai remarcabile cu cit pretul pachetelor ieftine a ramas acelasi, iar cel al pachetelor scumpe a scazut putin. Mai ramine ca RDS sa creasca aria - destul de mica in prezent, fata de posibilitatile companiei - in care ofera serviciul de conectare la internet prin cablu, in asa fel incit sa profite de noile pachete tarifare cit mai multi dintre internautii romani. Satui de atita asteptare si de tarifele exorbitante ale RomTelecom multi dintre internauti se alatura retelelor de cartier (acolo unde acestea exista) sau initiaza ei insisi retele noi care pornesc de la un singur bloc si apoi se dezvolta progresiv. Este foarte posibil ca aceasta imbunatatire notabila a pachetelor de conectare sa fie in fapt o replica a RDS la dezvoltarea accelerata a retelelor de cartier incepind cu anul 2003.

Astral a urmat exemplul RDS si incepind cu luna septembrie 2004 a dublat viteza maxima de conectare, care a ajuns astfel la 256 kbps. De asemenea Astral a dublat cuantumul de trafic pentru abonamentul cel mai ieftin (1,5 GB fata de 0,6 GB) si i-a scazut pretul de la 22,61 USD la 14,28 USD.

Consiliile de Administratie ale celor doua companii mari de cablu (RDS si Astral) au o politica de investitii care are ca punct central eliminarea oricarei forme de concurenta. Anul 2004 a fost punctat de cumpararea FX Internet (furnizor de acces internet) de catre Astral si RDS, de cumpararea Tourimex (companie de cablu) de catre RCS si de cumpararea PCNet de catre RDS (in acest ultim caz firma cumparata continua sa functioneze sub acelasi nume, insa cu un alt patronat). Companiile FX Internet si Tourimex ofereau acces la internet prin cablu, iar PC Net oferea internet prin DSL, deci toate erau companii concurente pentru Astral si RDS. Serviciul ADSL oferit de PCNet a fost dealtfel sistat in luna martie 2005, RDS propunind in schimb acces la internet prin cablu pentru clientii (in marea majoritate firme) avind contracte incheiate inainte de preluarea PCNet. Doar o parte dintre acestia au acceptat, pentru ca oferta de conectare prin cablu era mult mai putin atragatoare decit cea anterioara prin ADSL.

Anul 2004 a fost un an in care evolutia internetului prin cablu se poate descrie cu un singur cuvint si anume "stagnare". In lipsa unei adevarate concurente, duopolul RDS - Astral pune in continuare pe primul plan politica de achizitii a potentialilor concurenti, in defavoarea largirii zonelor in care ofera acces la internet prin cablu. De exemplu, RDS a instalat in anumite zone din Bucuresti reteaua noua de cablu (pentru telefonie fixa si internet) la sfirsitul anului 2003, dar nu a pus-o in functiune nici macar la un an dupa aceea.

Ritmul de infiintare si de crestere a retelelor de cartier a continuat neabatut si in anul 2004, evolutie favorizata in mod evident de incetineala cu care se misca RDS si Astral. Retelele de cartier s-au orientat foarte rapid si au reusit sa ocupe nisa de piata alcatuita din internautii care doresc sa scape de tarifele mari ale RomTelecom, dar care nu locuiesc intr-o zona unde sint disponibile ofertele marilor companii de cablu.

2005 La citeva zile de la inceputul anului a aparut noua oferta de conectare propusa de RDS, care prevede trafic nelimitat lunar la viteza de 128 kbps, indiferent de varianta de abonament aleasa. Diferentierea intre abonamente se face pe baza cuantumului de trafic (2, 4, 8, 16 GB) care poate fi efectuat cu viteza maxima (256 kbps). Aceasta noua oferta este benefica pentru abonatii RDS, insa scopul ei primordial nu este satisfacerea abonatilor, ci distrugerea retelelor de cartier. Pina in 2005 ofertele retelele de cartier aveau fata de ofertele RDS avantajul ca presupuneau trafic nelimitat, este adevarat ca la o viteza destul de mica, insa la un pret rezonabil. Acest mic avantaj facea ca unii internauti sa prefere oferta retelelor de cartier in dauna ofertei RDS, bineinteles in conditiile in care ea era disponibila in zona respectiva. Este deci de asteptat ca retelele de cartier sa isi piarda o parte din abonati, ceea ce va duce evident la slabirea lor financiara. Lipsa de fonduri suficiente va avea ca rezultat faptul ca retelele nu vor putea sa se mai extinda, deci "acapararea" de catre ele a unor parti din zonele controlate de RDS va inceta. Desi strategia RDS de subminare a concurentei este in spiritul unei economii de piata libere, in care iese cistigator acela care propune produsul cu cel mai bun raport calitate / pret, nu se poate sa nu se remarce faptul ca RDS amîna la nesfîrsit in multe zone din Bucuresti si din tara punerea in functiune a retelei modernizate deja instalate, in schimb incearca sa impiedice concurenta de a oferi servicii clientilor pe care compania RDS refuza sa îi serveasca.

Tot in luna ianuarie Astral a cumparat compania Cable Vision of Romania de la RomTelecom, operatorul de telefonie fixa iesind de pe piata cablului, unde nu mai facea fata. Este posibil ca RT sa fi fost "amenintat" ca daca nu vinde CVR va pierde o afacere banoasa, pentru ca Astral va construi o retea paralela si va furniza CATV si internet la preturi mult mai bune. RomTelecom a preferat sa evite o confruntare pe care ar fi pierdut-o si in acelasi timp a mai facut rost de citeva milioane de dolari, extrem de necesari pentru peticirea bugetului companiei.

De departe cea mai interesanta evolutie a pietei in anul 2005 a fost cumpararea companiei Astral de catre UPC, tranzactie care s-a aflat in pregatire pentru mai mult de un an. Partile au ajuns in final la un acord in luna iulie 2005 pentru pretul de 346 milioane EUR. Consiliul Concurentei a dat aviz favorabil tranzactiei in luna octombrie 2005 si ca urmare conglomeratul UPC-Astral a devenit cel mai important actor de pe piata de cablu detinind 30 % din aceasta, depasind cu 5 procente cota de piata a RDS. Cele doua companii vor functiona ca entitati separate (dar cu o conducere comuna) pentru inca maximum doi ani, dupa care compania Astral va fi desfiintata, conglomeratul urmind sa poarte numele de UPC.

5. OFERTE DE CONECTARE PRIN CABLU ÎN ROMÂNIA

RDS; ASTRAL; UPC NET; GENIUS NET; DECK NET

Nota : In aceasta sectiune sint prezentate ofertele de acces la internet prin cablu, pentru ca in acest fel internautii sa afle daca au in localitatea lor o alternativa la internetul prin telefon (dial-up). Reprezentantii (sau clientii) companiilor de cablu care nu sint listate ma pot contacta la adresa de posta electronica, pentru a-mi indica paginile web unde sint detaliate ofertele.

Citeva din ofertele de conectare prin cablu sint prezentate mai jos, cu mentiunea ca toate tarifele includ si TVA (taxa pe valoarea adaugata), in valoare de 19 %. Tarifele sint exprimate in USD (dolari USA) sau EUR (euro) pentru a nu fi afectate de inflatie, insa plata se face in LEI la cursul zilei stabilit de BNR. TVA este o taxa pe consum care ajunge la bugetul de stat. Companiile de cablu nu includ TVA-ul in ofertele afisate pe siturile proprii pentru ca tarifele sa para mai mici, aceasta manevra penibila de marketing fiind inca o dovada a desconsiderarii pe care o au managerii fata de clientii care le platesc salariile.

RDS

Compania Romania Data Systems (RDS) este un FSI care ofera acces la internet prin telefon si cablu la nivel national (in multe orase din tara). Conectarea prin cablu se poate face doar in zona acoperita de reteaua companiei Romania Cable Systems (RCS), compania-mama a RDS, ce ofera televiziune prin cablu. Insa aceasta retea nu a fost pregatita pentru oferta de servicii internet decit in anumite parti din Bucuresti si din provincie, urmind ca in timp toata reteaua sa fie modernizata. Deci nu oriunde este prezenta reteaua de cablu RCS, este disponibil accesul la internet prin cablu. Mai mult, chiar si dupa modernizarea retelei de cablu, care de obicei consta in inlocuirea retelei vechi cu una noua, nu este sigur ca accesul la internet prin cablu va deveni disponibil in viitorul apropiat.

RDS ofera doua categorii de abonament, una pentru cei care au si abonament la TV prin cablu, alta un pic mai scumpa pentru cei care doresc doar internet prin cablu, nu si TV. Abonatii la TV prin cablu trebuie sa aiba contracte incheiate cu firmele de cablu TV care se afla in proprietatea RCS (si anume RCS, TVS, TVH, TerraSat, Tourimex) pentru a putea beneficia de tariful ceva mai redus.

Abonamentele Cable Link sint disponibile doar in anumite zone din reteaua de cablu RCS-RDS, deci trebuie mai intii sa verificam daca locuim intr-o astfel de zona. Facem acest lucru pe pagina web in care sint detaliate abonamentele, unde RDS pune la dispozitie un formular numit "Aria de Acoperire", aflat in partea din dreapta-sus a paginii. Facem mai intii clic pe sagetuta de linga meniul derulant "Oras", cautam daca orasul nostru este pe lista si daca il gasim facem clic pe el. Apoi completam cu datele corecte ale adresei noastre cimpurile "Sector" (daca e cazul), "Strada", "Nr.", "Bloc" si "Scara" si facem clic pe butonul "Verifica". In scurt timp vom primi un raspuns prin intermediul unei miniferestre in care sintem instiintati daca accesul la internet prin cablu este disponibil. Daca raspunsul e pozitiv nu ne ramine decit sa alegem varianta de abonament pe care ne-o putem permite d.p.d.v. financiar si sa mergem la sediul RDS din orasul nostru pentru a incheia contractul.

Cable Link+ se adreseaza celor abonati si la TV prin cablu. Traficul de date prin conexiune este nelimitat, insa depasirea unui anumit cuantum lunar duce la scaderea vitezei maxime de transfer la valoarea de 192 kbps sau 256 kbps in functie de varianta de abonament. Exista mai multe variante de abonament, care se deosebesc prin viteza maxima de descarcare in reteaua metropolitana si prin cantitatea de date (4, 8, 16 GB) ce poate fi transferata la viteza maxima in reteaua externa. Notiunea de "metropolitan" (M) se refera in principal la reteaua metropolitana (locala, de la nivelul orasului) a RDS, in timp ce notiunea de "extern" (E) se refera la internetul propriu-zis. Tot in traficul metropolitan se include si traficul facut in retelele furnizorilor de servicii internet cu care RDS are acorduri de parteneriat ("peering"). Dupa depasirea traficului de date inclus in abonament pentru reteaua externa, viteza de descarcare scade la 128 kbps pe extern si metropolitan. Traficul metropolitan este necontorizat.

10,71 USD ? 4 GB trafic lunar (E si M max. 512 kbps) + nelimitat (max. 192 kbps)

17,85 USD ? 8 GB trafic lunar (E si M max. 768 kbps) + nelimitat (max. 256 kbps)

22,61 USD ? 16 GB trafic lunar (E si M max. 1024 kbps) + nelimitat (max. 256 kbps)

Cable Link se adreseaza celor care doresc doresc exclusiv internet prin cablu, insa nu si TV. Conditiile sint similare cu cele prezentate la oferta Cable Link+, cu deosebirea ca traficul pe extern este un pic mai mare, insa pretul platit in plus este disproportionat, compania RDS indicind prin aceasta faptul ca ii favorizeaza pe cei care aleg si un abonament TV la una din firmele aflate in proprietatea sa.

17,25 USD ? 4,2 GB trafic lunar (E si M max. 512 kbps) + nelimitat (max. 192 kbps)

24,39 USD ? 8,4 GB trafic lunar (E si M max. 768 kbps) + nelimitat (max. 256 kbps)

29,15 USD ? 16,5 GB trafic lunar (E si M max. 1024 kbps) + nelimitat (max. 256 kbps)

Dupa cum se vede din tarifele de mai sus RDS îi obliga pe cei care nu doresc TV prin cablu sa plateasca in plus o suma aproape de contravaloarea unui abonament TV, fara insa a beneficia de el. Practica aceasta este des intilnita si la companiile de cablu din alte tari si se bazeaza probabil pe faptul ca un numar mai mare de abonati TV permite contracte mai avantajoase cu canalele de televiziune.

Modemul este pus la dispozitie ("dat in custodie") gratuit de catre RDS, care pastreaza proprietatea asupra lui in cazul rezilierii contractului. Incepind cu 5 iulie 2004 RDS ofera pentru fiecare pachet de conectare prin cablu si un numar de minute gratuite pentru convorbiri telefonice in retelele RDS si RomTelecom, numarul de minute fiind bineinteles mai mare pentru pachetele mai scumpe.

Conectarea la anumite servere nu este contorizata, deci se poate petrece teoretic un timp nelimitat utilizind serviciile unor situri afiliate sau aflate in proprietatea RDS. Printre acestea sint siturile Home.ro (portal) si Linkmania.ro (jocuri in retea). Traficul metropolitan (intre abonatii RDS din aceeasi localitate) este de asemenea necontorizat. Se poate deci sta la taifas (textaifas - IRC) pe timp nelimitat fara a plati in plus, acest lucru fiind posibil pentru ca RDS are un server IRC (atentie, descarcarea de fisiere prin IRC de la persoane care nu sint abonati RDS este contorizata). De asemenea, folosind un soft pentru discutii in retea (de ex. NetMeeting, instalat odata cu SO Windows) se poate sta la taifas (mediataifas - videochat) si in mod audio-video. Atentie, majoritatea softurilor de mediataifas (NetMeeting face exceptie) se conecteaza la un server aflat in afara retelei RDS, deci in acest caz traficul este contorizat.

ASTRAL

Conectarea prin cablu se poate face in zona acoperita de reteaua de cablu a companiei Astral Telecom, prezenta la nivel national (in multe orase din tara). Oferta se numeste Astral OnLine (AOL) si are mai multe variante de abonament, deosebite prin cuantumul traficului de date in reteaua externa (E) care poate fi desfasurat la viteze apropiate de viteza maxima. Dupa depasirea acestui cuantum viteza maxima scade, dar traficul este posibil in continuare, pentru ca este nelimitat. Traficul metropolitan (M), desfasurat intre abonatii Astral din aceeasi localitate, este necontorizat.

AOL Standard : 14,2 USD ? 3 GB trafic lunar (E si M max. 256 kbps) + nelimitat

AOL Plus : 24,9 USD ? 10 GB trafic lunar (E si M max. 256 kbps) + nelimitat

AOL Ultra : 31,5 EUR ? 24 GB trafic lunar (E si M max. 1536 kbps) + nelimitat

Abonamentul AOL Ultra presupune contorizarea saptaminala a traficului, in fiecare saptamina traficul cu viteza apropiata de cea maxima fiind de 6 GB. Modemul poate fi inchiriat cu 4,16 USD pe luna sau poate fi cumparat cu suma de 71 USD, dar este dat in custodie gratuit pentru abonamentul AOL Ultra. In "buna" traditie a firmelor de cablu de pe intreg mapamondul, contractul Astral pentru internetul prin cablu presupune in mod obligatoriu si platirea abonamentului la televiziunea prin cablu, fie ca o folosim, fie ca nu.

Incepind cu luna iunie 2005 compania a introdus serviciul Astral TriPlay (ATP), a carui denumire se refera probabil la faptul ca furnizorul Astral ofera prin reteaua sa de cablu trei servicii diferite, adica internet (Astral OnLine - AOL), telefonie fixa (Astral TeleFix - ATF) si programe TV. Tariful lunar care trebuie platit pentru ATP se calculeaza dupa formula : Tarif ATP = (Tarif AOL) + (Tarif ATF) - 5 USD . Tariful pentru abonamentul TV trebuie platit separat. Exista trei variante de abonament ATF diferentiate in functie de numarul de minute incluse, dintre care cea mai ieftina costa chiar 5 USD. In consecinta abonatii la AOL (internet prin cablu) care aleg varianta de abonament ATF cea mai ieftina pot sa beneficieze de telefonie fixa fara a mai da vreun ban in plus fata de abonamentul lunar pentru internet. Serviciul de telefonie fixa necesita un modem care suporta si transmisiile de voce. Abonatii la serviciul AOL care au deja un modem pentru internet il pot schimba gratuit cu unul care permite si convorbiri telefonice.

Pentru a vedea daca locuim intr-o zona in care accesul la internet prin cablu este disponibil, va trebui sa vizitam pagina-gazda a sitului Astral. Facem clic pe tabul (de fapt hiperlegatura) cu numele "Internet & Data" si va fi afisata o noua pagina. In partea din dreapta-sus a acesteia se gaseste o mica harta a României, pe care trebuie sa facem clic. Ajungem astfel la sectiunea dedicata prezentarii disponibilitatii serviciilor Astral in diverse judete. Facem clic pe judetul in care locuim si va apare o lista ce contine orasele din judetul respectiv in care Astral pune la disozitie serviciile sale. Exista trei sectiuni separate si anume CATV (televiziune prin cablu), Internet (prin cablu, radio, dial-up, etc.) si telefonie. Pentru fiecare sectiune sint bifate serviciile care sint disponibile intr-un anumit oras. Daca optiunea "Cablu" (din sectiunea "Internet & Data") este bifata pentru orasul nostru, atunci inseamna ca avem posibilitatea sa ne conectam la internet prin reteaua de cablu Astral. Nu ne ramine decit sa telefonam la sediul filialei Astral din judetul (orasul) nostru pentru a vedea cind este posibil sa incheiem contractul.

UPC NET

Compania UPC este o multinationala cu sediul central in USA care ofera acces la internet prin cablu in multe tari europene. Desi UPC are o diviziune specializata in accesul la internet, numita Chello, in Romania accesul la internet prin cablu este oferit prin filiala UPC Romania, care pina in anul 2004 era specializata exclusiv in televiziunea prin cablu. In anul 2005 UPC a cumparat cablistul Astral, dar pentru inca o perioada de vreme cele doua companii vor functiona ca entitati separate, insa cu o conducere comuna.

Oferta UPC Net este disponibila doar in anumite zone din Timisoara, Cluj-Napoca si Ploiesti. Pe situl UPC exista un formular dinamic cu ajutorul caruia se poate verifica daca accesul la internet este disponibil la adresa unde locuim.

Abonamentul UPC Internet are 3 variante:

Standard : 14,2 EUR ? trafic lunar nelimitat (E si M max. 512 kbps)

Plus : 23,2 EUR ? trafic lunar nelimitat (E si M max. 1024 kbps)

Ultra : 31,5 EUR ? trafic lunar nelimitat (E si M max. 1536 kbps)

Nu se percepe taxa de conectare si nici chirie lunara pe modem.

UPC specifica pe sit faptul ca "accesul este nelimitat", ceea ce este un eufemism pentru a spune ca traficul este in fapt limitat, dar limita nu este precis stabilita si ea poate fi modificata in functie de numarul de utilizatori din retea sau de alte variabile. Probabil ca utilizatorii care depasesc pe parcursul unei zile limita de trafic stabilita de UPC vor avea viteza de conectare setata la o valoare mai mica pentru restul zilei respective. Este vorba deci de o asa-zisa Politica de Utilizare Corecta ("Fair Usage Policy") intrucitva asemanatoare cu cea folosita de RomTelecom la conectarea prin ADSL, dar in cazul UPC detaliile acestei politici nu sint publicate pe sit, insa aparent exista un punct in contractul de abonament unde se aminteste de ea.

GENIUS NET

Genius Network System (GNS) este o companie care ofera acces la internet prin cablu in orasele Galati si Braila. Ofertele se impart in doua categorii mari, cele cu acces restrictionat (Cablu - All Night) si cele cu acces nerestrictionat (Cablu - Acces Permanent). Abonamentele din categoria "Cablu - All Night" presupun conectarea in timpul saptaminii (L-V) doar intre orele 20.00 - 08.00, iar simbata si duminica accesul este nerestrictionat. Abonamentele din categoria "Cablu - Acces Permanent" nu au nici o restrictionare legata de ora de conectare. Pentru toate abonamentele doar traficul extern (E) este contorizat, cel metropolitan (M) este nelimitat.

Abonamentul Net Surfer face parte din categoria Cablu - All Night si are variantele urmatoare :

NS Standard : 18 EUR ? 10 GB trafic lunar (E = max. 256 kbps, M = max. 1,5 mbps)

NS Plus : 26 EUR ? 20 GB trafic lunar (E = max. 360 kbps, M = max. 1,5 mbps)

Abonamentul Net Traffic face parte din categoria Cablu - Acces Permanent si are variantele urmatoare :

NT Standard : 11,9 EUR ? 3 GB trafic lunar (E = max. 300 kbps, M = max. 512 kbps)

NT Plus : 21,5 EUR ? 6 GB trafic lunar (E = max. 400 kbps, M = max. 512 kbps)

NT Pro : 29,7 EUR ? 9 GB trafic lunar (E = max. 512 kbps, M = max. 512 kbps)

Abonamentul Net face parte din categoria Cablu - Acces Permanent si are trafic nelimitat, cu mentiunea ca exista o limitare mascata, legata de viteza conexiunii. O viteza medie de conectare apropiata de valoarea maxima specificata poate fi obtinuta numai in limita unei cote lunare de GB. Odata ce a fost depasita aceasta, viteza medie a conexiunii scade foarte mult, pina la valoarea vitezei medii garantate. Tarifele sint urmatoarele :

Net Home : 35,7 EUR ? trafic lunar nelimitat (10 GB la E = max. 256 kbps , M = max 1,5 mbps)

Net Office : 59,5 EUR ? trafic lunar nelimitat (20 GB la E = max. 360 kbps , M = max 1,5 mbps)

Net Business : 89,2 EUR ? trafic lunar nelimitat (35 GB la E = max. 420 kbps , M = max 1,5 mbps)

DECK NET

Serviciul DeckNet este oferit de compania Deck, specializata in comercializarea de sisteme si componente de calculator. El este disponibil doar in Bucuresti, in anumite zone din cartierul Drumul Taberei. Variantele de abonament sint urmatoarele :

5,95 USD ? trafic lunar nelimitat (E = max. 32 kbps , M = max. 1 mbps)

11,90 USD ? trafic lunar nelimitat (E = max. 128 kbps , M = max. 10 mbps)

17,85 USD ? trafic lunar nelimitat (E = max. 256 kbps , M = max. 20 mbps)

34,51 USD ? trafic lunar nelimitat (E = max. 512 kbps , M = max. 30 mbps)

6. OFERTE DE CONECTARE ÎN EUROPA CENTRALA SI DE EST

UNGARIA; POLONIA; SLOVACIA; CEHIA; UNGARIA

T-Kabel este furnizorul de servicii internet aflat in proprietatea companiei de telefonie fixa Magyar Telekom, fostul monopol de stat care a fost privatizat in anul 1994 si la care actionar majoritar este compania de telefonie fixa T-Online din Germania. Serviciul de acces la internet prin cablu coaxial este oferit pe moment doar in anumite parti ale citorva orase din Ungaria.

Exista doua variante ale ofertei pentru persoanele particulare : Kábelnet Start si Kábelnet Biztonsag. Pentru ambele variante modemul este furnizat gratuit de T-Kabel pe durata abonamentului. Preturile includ TVA si sint exprimate in forinti (HUF) si euro (EUR). Preturile in HUF sint preluate de pe situl T-Kabel, cele in EUR sint obtinute prin transformare.

Kábelnet Start :

2.995 HUF [12 EUR] - trafic lunar nelimitat (desc. 512 kbps) - contract pe 2 ani

3.495 HUF [14 EUR] - trafic lunar nelimitat (desc. 512 kbps) - contract pe 1 an

11.500 HUF [46 EUR] - trafic lunar nelimitat (desc. 512 kbps) - fara durata prestabilita

Kábelnet Biztonsag :

3.845 HUF [15 EUR] - trafic lunar nelimitat (desc. 1024 kbps) - contract pe 2 ani

4.345 HUF [17 EUR] - trafic lunar nelimitat (desc. 1024 kbps) - contract pe 1 an

13.200 HUF [52 EUR] - trafic lunar nelimitat (desc. 1024 kbps) - fara durata prestabilita

HDSNET a fost filiala din Ungaria a companiei Romania Data Systems (RDS). In anul 2005 ea a fost aparent cumparata de o firma autohtona de TV prin cablu (Egyesult Magyar Televizio) sau si-a schimbat numele, ultima varianta fiind destul e putin probabila. Se ofera cinci variante de abonament. Preturile sint exprimate in forinti (HUF) si euro (EUR). Preturile in HUF sint preluate de pe situl HDSNET, cele in EUR sint obtinute prin transformare.

HDS384 : 5.000 HUF [20 EUR] ? trafic lunar nelimitat (384 kbps / 64 kbps)

HDS768 : 7.500 HUF [30 EUR] ? trafic lunar nelimitat (768 kbps / 128 kbps)

HDS1536 : 10.000 HUF [40 EUR] ? trafic lunar nelimitat (1536 kbps / 384 kbps)

HDS2048 : 12.500 HUF [50 EUR] ? trafic lunar nelimitat (2048 kbps / 512 kbps)

HDS4096 : 17.500 HUF [70 EUR] ? trafic lunar nelimitat (4094 kbps / 512 kbps)

Chello Ungaria ofera trei variante de abonament, diferentiate prin viteza conexiunii :

Light : 7.990 HUF [32 EUR] ? 5 GB trafic lunar (512 kbps / 128 kbps)

Classic : 11.990 HUF [48 EUR] ? 30 GB trafic lunar (2560 kbps / 512 kbps)

Plus : 29.990 HUF [120 EUR] ? 60 GB trafic lunar (5120 kbps / 512 kbps)

Instalarea costa 73 EUR. In cazul unui contract pe un an fiecare abonament are un tarif mai redus. De asemenea exista si perioade promotionale in care tariful obisnuit (contract fara durata prestabilita) este mai redus.

POLONIA

Chello Polonia ofera cinci variante de abonament, diferentiate prin viteza conexiunii :

Easy : 59 PLN [15 EUR] ? trafic lunar nelimitat (256 kbps / 64 kbps)

Light : 84 PLN [22 EUR] ? trafic lunar nelimitat (1 mbps / 128 kbps)

Classic : 119 PLN [30 EUR] ? trafic lunar nelimitat (2 mbps / 384 kbps)

Plus : 199 PLN [51 EUR] ? trafic lunar nelimitat (4 mbps / 512 kbps)

Ultra : 249 PLN [64 EUR] ? trafic lunar nelimitat (12 mbps / 1 mbps)

In cazul unui contract pe un an fiecare abonament are un tarif mai redus. De asemenea exista si perioade promotionale in care tariful obisnuit (contract fara durata prestabilita) este mai redus.

SLOVACIA

Chello Slovacia ofera cinci variante de abonament, diferentiate prin viteza conexiunii :

Easy : 800 SKK [20 EUR] ? trafic lunar nelimitat (512 kbps / 128 kbps)

Light : 1100 SKK [28 EUR] ? trafic lunar nelimitat (1024kbps / 128 kbps)

Classic :1700 SKK [43 EUR] ? trafic lunar nelimitat (2048 kbps / 256 kbps)

Plus : 2400 SKK [61 EUR] ? trafic lunar nelimitat (3072 kbps / 256 kbps)

Prof. : 5000 SKK [128 EUR] ? trafic lunar nelimitat (4092 kbps / 512 kbps)

Instalarea costa 51 EUR. In cazul unui contract pe un an fiecare abonament are un tarif mai redus. De asemenea exista si perioade promotionale in care tariful obisnuit (contract fara durata prestabilita) este mai redus.

CEHIA

Chello Cehia ofera cinci variante de abonament, diferentiate prin viteza conexiunii :

Easy : 555 CZK [18 EUR] ? trafic lunar nelimitat (256 kbps / 64 kbps)

Light : 779 CZK [25 EUR] ? trafic lunar nelimitat (1024kbps / 128 kbps)

Classic : 1224 CZK [40 EUR] ? trafic lunar nelimitat (2048 kbps / 256 kbps)

Plus : 1678 CZK [55 EUR] ? trafic lunar nelimitat (4096 kbps / 512 kbps)

Prof. : 4533 CZK [150 EUR] ? trafic lunar nelimitat (6144 kbps / 1024 kbps)

Instalarea costa 50 EUR.

7. OFERTE DE CONECTARE ÎN EUROPA DE VEST SI USA

AUSTRIA; BELGIA; OLANDA; FRANTA; SUEDIA; ANGLIA ; USA

In USA si Europa Occidentala tot mai multi internauti renunta la conectarea la internet clasica ("dial-up") prin telefon in favoarea celor prin cablu sau DSL (Digital Subscriber Line), mai scumpe dar mult mai rapide. Singura problema este ca aceste tipuri de conexiune rapida nu sint disponibile in toate orasele, iar in cazul DSL exista o limitare tehnica dictata de departarea dintre postul telefonic si centrala, care nu trebuie sa depaseasca o anumita limita.

Realitatea arata ca oricine si-a instalat o conexiune rapida nu se mai intoarce niciodata la conexiunea obisnuita prin telefon, diferenta de viteza fiind covirsitoare, facind ca explorarea internetului sa fie o placere.

In marea majoritate a ofertelor de internet prin cablu din tarile dezvoltate economic se specifica faptul ca traficul prin conexiune (numarul total de MegaBytes descarcati si incarcati) este nelimitat, in sensul ca nu este specificata o limita clara a numarului de MegaBytes (megaocteti) transferati, dar cel mai probabil limita exista, asa cum au descoperit internautii care obisnuiau sa descarce lunar cantitati mari de date. De exemplu, in USA nu este specificata in contractele cu companiile de cablu nici o limita cu privire la traficul lunar in MegaBytes care are loc prin conexiune, dar in mod practic este acceptat un trafic care sa nu depaseasca 30-50 de GB pe luna. Internautii care depasesc acest cuantum maximal sint mai intii atentionati, iar in cazul in care persista in depasirea cuantumului li se anuleaza contractul si sint decuplati de la retea in mod permanent.

AUSTRIA

Chello Austria ofera sase variante de abonament, diferentiate prin viteza conexiunii si cuantumul de trafic:

Light : 20 EUR ? 1 GB trafic lunar (400 kbps / 128 kbps)

Student : 35 EUR ? 1 GB trafic lunar (3072 kbps / 384 kbps)

Classic : 49 EUR ? trafic lunar nelimitat (3072 kbps / 384 kbps)

Plus : 69 EUR ? trafic lunar nelimitat (6144 kbps / 512 kbps)

Plus Sym. : 99 EUR ? 20 GB trafic lunar (4096 kbps / 4096 kbps)

Extreme : 89 EUR ? trafic lunar nelimitat (16384 kbps / 1024 kbps)

BELGIA

Chello Belgia ofera sase variante de abonament, diferentiate prin viteza conexiunii si cuantumul de trafic:

Starter : 15 EUR ? 1 GB trafic lunar (256 kbps / 64 kbps)

Easy : 25 EUR ? 2 GB trafic lunar (768 kbps / 256 kbps)

Classic : 46 EUR ? 40 GB trafic lunar (6 mbps / 512 kbps)

Plus : 60 EUR ? 60 GB trafic lunar (10 mbps / 768 kbps)

Extreme : 70 EUR ? trafic lunar nelimitat (20 mbps / 1 mbps)

Prof. Class. : 100 EUR ? 80 GB trafic lunar (20 mbps / 2 mbps)

Se percepe o taxa de activare de 40 EUR, dar exista perioade promotionale in care ea nu se aplica. Instalarea costa 50 EUR (de baza) sau 125 EUR (completa). Modemul este pus la dispozitie gratuit. Toate abonamentele prevad un contract pe cel putin 1 an.

OLANDA

Chello Olanda ofera cinci variante de abonament, diferentiate prin viteza conexiunii si cuantumul de trafic:

Starter : 15 EUR ? 500 MB trafic lunar (384 kbps / 128 kbps)

Easy : 23 EUR ? 1000 MB trafic lunar (850 kbps / 256 kbps)

Light : 33 EUR ? trafic lunar nelimitat (2048 kbps / 512 kbps)

Classic : 50 EUR ? trafic lunar nelimitat (4 mbps / 1 mbps)

Extreme : 80 EUR ? trafic lunar nelimitat (20 mbps / 1 mbps)

FRAN

Numericable ofera trei variante de abonament, diferentiate prin viteza conexiunii :

20 EUR ? trafic lunar nelimitat (1024 kbps / 128 kbps)

30 EUR ? trafic lunar nelimitat (4096 kbps / 128 kbps)

40 EUR ? 30 GB trafic lunar (20 mbps / 512 kbps)

Tarifele sint valabile doar pentru abonamente de cel putin 1 an. Prima varianta de abonament costa doar 19,90 EUR in primele 6 luni. Abonamentele includ un numar de canale TV si radio in format digital (15, respectiv 88 si 108).

Chello Franta ofera trei variante de abonament, diferentiate prin viteza conexiunii :

Light : 25 EUR ? trafic lunar nelimitat (1 mbps / 128 kbps)

Classic : 28 EUR ? trafic lunar nelimitat (4 mbps / 512 kbps)

Plus : 35 EUR ? trafic lunar nelimitat (10 mbps / 512 kbps)

Se percepe o taxa de activare de 50 EUR. Modemul este pus la dispozitie gratuit, dar trebuie depusa pentru el o garantie de 30 EUR (suma inapoiata in caz de reziliere a contractului).

SUEDIA

Chello Suedia ofera patru variante de abonament, diferentiate prin viteza conexiunii si cuantumul de trafic:

Easy : 169 SEK [17 EUR] ? trafic lunar nelimitat (128 kbps / 64 kbps)

Small : 259 SEK [27 EUR] ? trafic lunar nelimitat (1 mbps / 512 kbps)

Medium : 349 SEK [35 EUR] ? trafic lunar nelimitat (8 mbps / 1 mbps)

Large : 429 SEK [45 EUR] ? trafic lunar nelimitat (24 mbps / 1 mbps)

ANGLIA

Telewest ofera trei variante de abonament, diferentiate in functie de viteza conexiunii :

14,99 GBP [21,13 EUR] ? trafic lunar nelimitat (2 mbps - descarcare)

25,00 GBP [35,25 EUR] ? trafic lunar nelimitat (4 mbps - descarcare)

35,00 GBP [49,35 EUR] ? trafic lunar nelimitat (10 mbps - descarcare)

Pretul modemului este inclus in abonament.

USA

Road Runner percepe un tarif de 45 USD lunar. Viteza maxima de descarcare a datelor este de 5 mbps. Traficul este nelimitat.

Earthlink ofera trei variante de abonament, diferentiate in functie de viteza conexiunii si de compania de cablu TV a carei infrastructura e folosita:

42 EUR ? trafic lunar nelimitat (5 mbps - descarcare) - Time Warner / Bright House Networks

73 EUR ? trafic lunar nelimitat (8 mbps - descarcare) - Time Warner / Bright House Networks

46 EUR ? trafic lunar nelimitat (4 mbps - descarcare) - Comcast

8. LEGATURI

Internautii interesati sa afle mai multe detalii tehnice despre conectarea la internet prin cablu coaxial, despre modemurile de cablu sau despre retelele de cartier pot sa viziteze siturile de mai jos :

Speed Guide Cable Modems Tuning Guide - ajustare

Broadband Reports - rss Troubleshooting - depanare Cable Digital News

Iggyz - legaturi articole How Stuff Works Cable Forum

TCNiSO Cable Guy

Net Report (ro) Lan (ro)

Retele.net - ret. de cartier Retzea - forum ret. de cartier

Ultima Actualizare : Noiembrie 2005

CONECTAREA "GRATUITA" LA INTERNET

OFERTELE DE CONECTARE FARA CUMPARAREA DE ORE DE LA UN FURNIZOR DE SERVICII INTERNET

1. INTRODUCERE

2. DEFINIREA CONEXIUNILOR

3. DEFINIREA CONTURILOR DE POSTA ELECTRONICA

4. VARIANTA HOME.RO

5. CONCLUZIE

1. INTRODUCERE

Conectarea gratuita la Internet este visul pe care internautii romani l-ar dori transformat cit mai repede in realitate. Costul mare al folosirii Internetului ii face pe cei mai multi dintre internautii romani sa-si limiteze timpul petrecut on-line in functie de banii pe care-i mai au disponibili dupa acoperirea cheltuielilor curente si vitale (hrana, imbracaminte, intretinere, etc.). Cum de obicei banii disponibili pentru Internet nu sint prea multi frustrarea este sentimentul cel mai des incercat de internautii romani. De aceea orice mica economie care scade costul accesului la Internet este binevenita.

Costul total al folosirii Internetului este dat de suma platita unui furnizor de servicii Internet (20-25 % din suma totala) la care se adauga suma platita companiei de telefonie(75-80% din suma totala). Conectarea complet gratuita la Internet nu este posibila, cel putin in momentul de fata, insa internautii cu mai putini bani sau cei care folosesc Internetul doar ocazional au acum la dispozitie posibilitatea de a folosi Internetul fara a plati bani furnizorului de servicii Internet. Desigur, in aceasta situatie calitatea conexiunii este mai slaba decit in cazul serviciilor cu plata si nu se ofera suport tehnic.

Accesul la Internet fara plata taxei de conectare este oferit de citiva furnizori de servicii Internet ale caror motive pot fi doar ghicite. La conectare ajungem pe pagina principala a unui portal si de multe ori nu putem "rasfoi" decit paginile acestui portal sau sa verificam posta electronica. Este posibil ca ofertantii acestor servicii gratuite sa doreasca sa-i faca pe internautii tineri (fara mijloace financiare) sa se obisnuiasca cu portalurile respective si sa-si deschida primele conturi de posta electronica. Cum puterea obisnuintei este mare se spera poate ca acesti internauti tineri,in momentul cind vor dispune de mijloace financiare suficiente sa cumpere serviciile cu plata de acces la Internet. Putem sa presupunem si ca furnizorii de servicii Internet doresc sa-i faca pe cit mai multi posesori de calculatoare sa prinda gustul de a folosi Internetul sau pur si simplu acesti furnizori sint altruisti si avind la dispozitie servere pe care nu le folosesc prefera sa le tina in functiune (si sa-i ajute pe cei cu putini bani) decit sa le tina degeaba.

Cele doua oferte prezentate mai jos difera prin numarul de servicii oferite si prin calitatea acestora si fiecare are avantaje si dezavantaje. Este deci recomandata folosirea ambelor oferte pentru a avea o experienta cit mai aproape de aceea a unui acces cu plata la Internet.

Chiar si in cazul acestor oferte "gratuite" nu trebuie uitat faptul ca se plateste companiei de telefonie costul timpului petrecut on-line (conectat la Internet).

2. DEFINIREA CONEXIUNILOR

Pentru a putea beneficia de oferta HOME.RO trebuie definita o conexiune la Internet. Definirea conexiunii se poate face in trei moduri, rezultatul fiind insa acelasi. Prima varianta este sa o cream din interiorul programului Internet Explorer. A doua varianta este sa mergem in dosarul "Control Panel", sa alegem subdosarul "Dial-up Networking" si sa folosim comanda "Make New Connection". Cea de-a treia varianta este sa folosim un vrajitor ("wizard") special pentru conexiuni internet. Pentru acest caz vom folosi prima varianta. Definirea se face offline iar daca IE incearca sa se conecteze la Internet apasati butonul "Work Offline".

Definirea conexiunilor in programul Internet Explorer se face in doua etape, in prima etapa se creeaza conexiunea iar in a doua se configureaza (se completeaza niste detalii). Definirea se va face separat pentru fiecare conexiune :

ETAPA 1 - CREAREA CONEXIUNII - WINDOWS 9x si ME

Dupa lansarea IE se face clic pe meniul "Tools" si din meniul derulant care apare se alege configurarea optiunilor ("Internet Options"). Apare o multifereastra numita "Internet Options" care are mai multe sectiuni : General, Security, Privacy, Content, Connections, Programs, Advanced.

In multifereastra "Internet Options" se alege sectiunea de configurare a conexiunilor apasind pe butonul "Connections" care se afla in partea superioara a ferestrei "Internet Options".

In fereastra "Connections" se apasa butonul "Add" pentru a adauga o conexiune noua.

Apare o noua fereastra numita "Make New Connection". Se scrie in cimpul "Type a name for the computer you are dialing" un nume ales de noi pentru conexiunea respectiva (de ex. HOME). Se apasa butonul "Next" din josul ferestrei.

Apare o noua fereastra unde exista trei cimpuri care trebuie completate. In cimpul "Area Code" se scrie prefixul localitatii de unde ne conectam (de ex. 021 pentru Bucuresti). In cimpul "Telephone Number" se scrie numarul de telefon stabilit de furnizorul de servicii Internet pentru conectarea gratuita. In cazul conexiunii HOME acest numar este : 0870.21.11.21. Numarul pentru conexiunea HOME este acelasi pentru toate localitatile unde este disponibil serviciul RDS Link. In cimpul "Country or Region Code" alegeti din meniul derulant (daca nu este deja ales automat) optiunea "Romania (40)".Se apasa butonul "Next" din josul ferestrei.

Apare o noua fereastra in care este specificat titlul conexiunii si unde nu trebuie sa scriem nimic (nici nu putem dealtfel). Se apasa butonul "Finish" din josul ferestrei.

Crearea conexiunii este incheiata.

ETAPA 2 - CONFIGURAREA CONEXIUNII - WINDOWS 9x si WINDOWS ME

In fereastra "Connections" se selecteaza conexiunea nou creata (se face clic stinga pe ea) si apoi se apasa butonul "Settings".

Apare o noua fereastra (intitulata "[NumeConexiune] Settings") care are la partea de jos sub denumirea de "Dial-up Settings" citeva cimpuri care trebuie completate. In cimpul "User Name" completam : "free". In cimpul "Password" completam : "free". Evident, nu se scriu si ghilimelele. Dupa ce am completat cimpurile apasam butonul "Properties".

Apare o multifereastra cu mai multe sectiuni (General, Networking, Security,etc.) care este deschisa la sectiunea "General". In aceasta sectiune exista mai multe cimpuri deja completate. Nu modificam nimic ci doar ne asiguram ca optiunea "Use area code and Dialing Properties" nu este bifata. Daca este bifata facem clic pe casuta (in care este un mic "v") si inlaturam bifarea, observind in acelasi timp cum cimpurile "Area Code" si "Country Code" devin gri. Apasam pe butonul "Networking" pentru a ne muta la sectiunea respectiva.

In fereastra "Networking" exista un cimp care specifica tipul de server "Type of Dial-up Server" unde trebuie sa fie specificat "PPP : Internet, Windows 2000/NT, Windows Me". Daca este specificat altceva facem clic pe sageata din dreapta cimpului si alegem tipul de server amintit mai sus. In aceeasi fereastra trebuie sa ne asiguram ca sint bifate optiunile "Enable Software Compression" si "TCP/IP".Daca nu sint bifate le bifam facind clic in casutele respective. Apasam butonul "TCP/IP settings". Apasam butonul "OK".

Ne vom intoarce la fereastra intitulata "NumeConexiune Settings". Apasam butonul "OK".

Ne vom intoarce la multifereastra numita "Internet Options". Apasam butonul "OK".

Configurarea conexiunii este incheiata.

Pagina care detaliaza oferta de conectare gratuita (utila mai ales pentru aflarea numerelor de telefon care trebuie folosite de internautii din afara Bucurestiului) se afla la adresa :

HOME : https://www.home.ro/dialup/

CREAREA SI CONFIGURAREA CONEXIUNII - WINDOWS XP

In multifereastra "Internet Options" se alege sectiunea de configurare a conexiunilor apasind pe butonul "Connections" care se afla in partea superioara a ferestrei "Internet Options".

In fereastra "Connections" se apasa butonul "Add" pentru a adauga o conexiune noua.

Apare o fereastra cu numele "Type of Connection" cu mai multe optiuni. In general prima optiune "Dial-Up to Private Network" este deja selectata. Daca nu e selectata, facem clic in cerculetul de linga ea. Facem clic pe butonul "Next".

Apare o fereastra cu numele "Phone Number to Dial". Completam in cimpul "Phone Number" numarul de telefon stabilit de furnizorul de servicii Internet pentru conectarea gratuita. In cazul conexiunii HOME acest numar este : 0870.21.11.21. Numarul pentru conexiunea HOME este acelasi pentru toate localitatile unde este disponibil serviciul RDS Link. Facem clic pe butonul "Next".

Apare o fereastra cu numele "Finished". Completam in cimpul "Type a Name..." un nume pentru conexiunea nou creata, de ex. HOME. Facem clic pe butonul "Next".

Apare o noua fereastra numita "ISP [numele furnizorului de servicii internet] settings" In cimpul "User Name" completam : "free". In cimpul "Password" completam : "free". Evident, nu se scriu si ghilimelele. Facem clic pe butonul "Properties".

Va apare o noua fereastra cu numele "ISP [denumirea conexiunii] Properties". Aici trebuie sa bifam optiunea "Use dialing rules" (foloseste regulile de conectare).

Va apare o noua fereastra cu numele "Location Information". La sectiunea "What country are you from" (in ce tara locuiti) facem clic pe cimp si derulam meniul care apare pina ajungem la "Romania" pe care facem clic. La sectiunea "What area (city code) are you in now" (care este codul telefonic - prefixul al zonei in care locuiti) scriem codul respectiv, de exemplu 021 pentru Bucuresti. La sectiunea "If you dial a number to access an outside line, what is it?" (care este numarul folosit pentru a accesa o linie telefonica catre exterior) scriem numarul respectiv. Daca folosim o linie telefonica directa (de ex. cea de acasa) nu scriem nimic in acest cimp. La sectiunea "The phone system at this location uses" (Telefonul de la aceasta locatie foloseste) bifam optiunea "Tone Dialing" daca sintem conectati la o centrala telefonica (RomTelecom sau alt acompanie care ofera telefonie fixa) digitala sau "Pulse Dialing" daca sintem conectati la o centrala telefonica analogica. Facem clic pe butonul "OK".

Va apare o noua fereastra cu numele "Phone and Modem Options". Facem clic pe butonul "OK" pentru a o inchide.

Ne intoarcem la multifereastra "ISP Properties". Verificam inca o data ca in cimpul Country/Region Code este scris "Romania (40). Daca este scris altceva remediem eroarea facind clic pe cimp si apoi pe optiunea "Romania".

In acest moment configurarea este incheiata. Facem clic pe butonul "OK" si ajungem la fereastra "ISP Settings" in care facem clic pe butonul "OK". Ajungem la fereastra "Internet Properties" in care facem clic pe butonul "OK". Ajungem la fereastra de conectare.

Facem clic pe butonul "Work Offline" si scriem in bara de adrese a exploratorului adresa https://www.home.ro dupa care facem clic pe butonul "Go" sau apasam tasta Enter.

Programul IE va incerca sa se conecteze la internet. Modemul va forma numarul de telefon dupa care se vor auzi niste sunete de frecventa inalta care sint semnalul auditiv ca a inceput comunicarea intre modemul calculatorului nostru si modemul serverului de la furnizorul de servicii internet. In situatia in care conectarea a reusit va apare o iconita reprezentind doua calculatoare conectate intre ele in coltul din dreapta jos al ecranului monitorului si in acelasi timp va apare pe ecran pagina principala a portalului HOME. De aici putem merge pe orice pagina a portalului respectiv. Pentru a intrerupe conectarea facem clic dreapta pe iconita si alegem din meniul care apare optiunea "Disconnect" (deconecteaza) pe care facem clic.

Pagina care detaliaza oferta de conectare gratuita (utila mai ales pentru aflarea numerelor de telefon care trebuie folosite de internautii din afara Bucurestiului) se afla la adresa :

HOME : https://www.home.ro/dialup/

3. DEFINIREA CONTURILOR DE POSTA ELECTRONICA

Pentru a putea folosi contul de posta electronica oferit gratuit trebuie intii sa ne inregistram ca utilizatori ai portalului HOME. Mergem pe pagina speciala pentru inregistrarea de noi utilizatori si completam datele cerute. In final trebuie sa avem confirmate un nume de utilizator ("username") si o parola ("password") pe care le vom folosi la definirea contului de posta electronica in programul Outlook Express si pentru a folosi contul de mel direct de pe situl web.

Contul gratuit de mel poate fi folosit direct de pe situl HOME sau prin acces de tip POP3, care este mult mai bun. Pentru a putea beneficia de accesul de tip POP3 (acces direct la cont cu un program de mel) trebuie definit un cont de mel in programul Outlook Express (sau in alt program similar). Definirea se face offline iar daca OE incearca sa se conecteze la Internet apasati butonul "Work Offline".

Definirea conturilor in programul Outlook Express se face in doua etape, in prima etapa se creeaza contul iar in a doua se configureaza (se completeaza niste detalii). Definirea se va face separat pentru fiecare cont :

ETAPA 1 - CREAREA CONTULUI

Dupa lansarea OE se face clic pe meniul "Tools" si din meniul derulant care apare se alege crearea de conturi ("Accounts"). Apare o multifereastra numita "Internet Accounts" care are mai multe sectiuni : All, Mail, News, Directory Service. Apasam butonul "Add" din partea dreapta a multiferestrei si din meniul care apare alegem optiunea "Mail" facind clic pe ea.

Se deschide un program de tip "vrajitor" (numit "Internet Connection Wizard") care ne va ajuta la crearea contului.

In fereastra numita "Your Name" a "vrajitorului" completam in cimpul "Display Name" numele utilizatorului contului. Acesta poate fi numele real sau o porecla.Apasam butonul "Next".

In fereastra numita "Internet E-Mail Address" a "vrajitorului" completam in cimpul "E-Mail Address" adresa de mel care va fi de forma [email protected] unde in loc de utilizator scriem numele de utilizator ("username") pe care ni l-am ales. Apasam butonul "Next".

In fereastra numita "E-Mail Server Names" a "vrajitorului" avem doua cimpuri de completat pe care le vom completa identic. In cimpul "Incoming Mail (POP3) server" si in cimpul "Outgoing Mail (SMTP) server" completam mail.home.ro . In cimpul de sus al ferestrei trebuie sa fie specificata optiunea POP3. Daca nu se afla aceasta optiune o selectam din meniul care apare cind facem clic pe sageata din dreapta cimpului.Apasam butonul "Next".

In fereastra numita "Internet Mail Logon" a "vrajitorului" avem doua cimpuri de completat. Primul este deja completat cu numele de utilizator iar in al doilea cimp scriem parola aleasa pentru contul respectiv. Optiunea "Remember Password" trebuie sa fie bifata. Daca nu este bifata o bifam facind clic in casuta respectiva. Apasam butonul "Next".

In fereastra numita "Congratulations" a "vrajitorului" apasam butonul "Finish".

Crearea contului este incheiata.

ETAPA 2 - CONFIGURAREA CONTULUI

In multifereastra numita "Internet Accounts" la care ne-am intors dupa ce am creat contul se selecteaza contul nou creat (se face clic stinga pe el) si apoi se apasa butonul "Properties".

Apare o multifereastra numita "mail.home.ro Properties" cu mai multe sectiuni. Aici trebuie (in mod obligatoriu) doar sa bifam optiunea "Include this account when receiving mail or synchronizing" facind clic in casuta respectiva. Incepatorii pot sa nu mai modifice nimic in aceasta sectiune, ei trebuie sa apese direct pe butonul "Servers" din partea de sus a multiferestrei pentru a merge la sectiunea urmatoare. In sectiunea "General" putem face si citeva modificari facultative. De exemplu putem sa redenumim contul de mel, stergind denumirea "mail.home.ro" din cimpul cel mai de sus al ferestrei si inlocuind-o de exemplu cu "MEL HOME". La sectiunea "User Information" in cimpul "Name" putem sa schimbam forma numelui nostru (care va apare in antetul mesajelor pe care le trimitem) sau sa scriem in loc de nume o porecla. In cimpul "Organization" putem sa nu scriem nimic sau sa scriem compania la care lucram sau scoala unde invatam. In cimpul "E-mail address" este bine sa nu modificam adresa care este deja completata. In cimpul "Reply address" putem sa nu scriem nimic sau sa scriem o alta adresa de posta electronica la care sa ni se trimita raspunsurile la measjele noastre. Apasam pe butonul "Servers" din partea de sus a multiferestrei pentru a merge la sectiunea urmatoare.

In fereastra "Servers" trebuie doar sa bifam optiunea "My server requires authentication" facind clic in casuta respectiva. Apasam apoi pe butonul "Connection" din partea de sus a multiferestrei pentru a merge la sectiunea respectiva.

In fereastra "Connection" trebuie sa bifam optiunea "Always connect to this account using" si apoi sa alegem din meniul derulant conexiunea la Internet corespunzatoare. De exemplu atunci cind configuram contul de mel deschis la HOME alegem conexiunea la Internet numita HOME (definita mai sus). Apasam butonul "OK".

In multifereastra numita "Internet Accounts" la care ne-am intors apasam butonul "Close" aflat in partea de jos a ei.

Configurarea contului este incheiata.

Desi este posibila crearea in OE a doua (sau mai multe) conturi de posta electronica care sa foloseasca doua conexiuni la Internet diferite acest lucru nu este recomandat incepatorilor. Este indicata folosirea contului deschis la HOME.ro cu Outlook Express, contul deschis la ROL fiind folosit direct de pe situl web.

EROAREA 553

In momentul in care vom incerca sa folosim contul de mel de la HOME s-ar putea sa fim surprinsi de aparitia unui mesaj de eroare ("553 sorry, that domain isn't in my list of allowed rcpthosts") in care ni se spune ca nu pot fi trimise mesajele. Aceasta eroare apare pentru ca acest server (spre deosebire de serverele de la serviciile cu plata) trebuie sa autentifice utilizatorul intr-un mod special inainte de a trimite mesajele.

Autentificarea nu se realizeaza la vedere (prin nume de utilizator si parola) ci se realizeaza in fundal in mod automat numai atunci cind controlam casuta postala pentru a vedea daca am primit mesaje. De aceea trebuie ca intii sa primim mesajele de pe server si abia apoi sa trimitem mesajele de pe calculatorul nostru. Outlook Express procedeaza insa invers daca apasam butonul "Send/Receive" si de aceea apare mesajul de eroare.

Solutia este sa-i comandam programului OE sa primeasca intii mesajele de pe server si abia apoi sa le trimita pe cele de pe calculator. Pentru asta intr-o prima etapa vom apasa pe sageata de linga butonul "Send/Receive" si vom alege comanda "Receive All" din meniul derulant care apare.Astfel sint descarcate mesajele de pe server. In a doua etapa alegem comanda "Send All" (sau apasam butonul "Send/Receive") si astfel trimitem mesajele de pe calculator.

Alternativ putem proceda astfel : Facem clic pe butonul "Send/Receive" si desi nu sint trimise mesajele de pe calculator putem primi mesajele de pe server. Asteptam sa se descarce mesajele si apoi mai apasam o data pe butonul "Send/Receive". Mesajele vor fi trimise de aceasta data pentru ca la primul clic am descarcat mesajele de pe server si s-a produs autentificarea.

Daca totusi se doreste crearea in OE a doua conturi de posta electronica care sa foloseasca doua conexiuni la Internet diferite, atunci trimiterea si primirea mesajelor de posta electronica se face apasind pe sageata din dreapta butonului "Send/Receive" din Bara de Instrumente ("Toolbar") si alegind contul de posta electronica pe care vrem sa-l folosim (mail.home.ro sau alt cont).

In aceasta situatie pentru a depasi incurcatura cauzata de eroarea 553 vom proceda diferit fata de cele expuse mai sus. Pentru a folosi contul de posta electronica vom apasa pe sageata de linga butonul "Send/Receive" si vom alege din meniul derulant contul mail.home.ro sau alt cont pe care vom face clic. OE va esua in tentativa de a trimite mesajele insa va reusi sa le descarce pe cele de pe server. Dupa ce au fost descarcate toate mesajele vom apasa din nou sageata de linga butonul "Send/Receive" si vom face din nou clic pe contul pe care am facut clic mai inainte. Mesajele vor fi trimise de aceasta data pentru ca la primul clic am descarcat mesajele de pe server si s-a produs autentificarea.

EROAREA 453

Daca incercam sa trimitem un numar mare de mesaje (de ex. 20 sau mai multe) vom vedea ca o parte din mesaje sint trimise insa unele ramin pe calculatorul nostru si apare mesajul de eroare in care se spune: "453 your relay qouta (sic!) has [been] exceeded, please try again later" ("ati depasit cota, incercati mai tirziu"). Fiecare utilizator al unui cont gratuit are o limita de mesaje care pot fi trimise la fiecare sesiune, limita care este de 15 mesaje. Tot ce depaseste aceasta cota nu mai este trimis si apare mesajul de eroare. Mesajele ramase pe calculator pot fi insa trimise la o conectare ulterioara,de exemplu dupa 15 minute.

4. HOME

Portalul HOME, care poate fi vizitat cu ajutorul conexiunii gratuite cu acelasi nume este un portal complet care ofera o multitudine de servicii gratuite utilizatorilor inregistrati. Paginile sale contin un catalog de legaturi, informatii despre vreme, programul TV, programul cinematografelor si teatrelor si o sectiune de mica publicitate. Pe situl portalului exista si un forum de discutii ca si o sectiune de unde se pot descarca programe.

In afara de paginile portalului pot fi vizitate siturile care se gasesc pe domeniile home.ro sau go.ro. Situl de la adresa https://www.muntealb.home.ro poate fi vizitat folosind conexiunea gratuita HOME. Pentru a afla care sint siturile care pot fi vizitate se foloseste motorul de cautare al portalului. Se scrie "home.ro" sau "go.ro" (fara ghilimele) in caseta de text a acestuia si se apasa butonul "Go". Va fi generata o lista cu siturile gazduite de cele doua domenii. O alta metoda este sa mergem pe situl RomanianTop100 (care poate fi accesat prin conexiunea gratuita) si sa folosim motorul sau de cautare. Scriem "home.ro" sau "go.ro" (fara ghilimele) in cimpul de introducere a cuvintelor, alegem cit de vasta sa fie cautarea (Toate Categoriile, Calculatoare si Internet, etc.) si apasam butonul "Cautare". Va fi generata o lista cu siturile prezente in RoTop100 gazduite de cele doua domenii, fiecare sit avind si o mica descriere a continutului sau.

In oferta gratuita oferita utilizatorilor inregistrati este inclus un cont de mel cu dimensiunea de 10 MB, cont care poate fi accesat direct de pe situl web sau cu ajutorul unui program de posta electronica. Este oferit de asemenea un spatiu de 10 MB pentru construirea unui sit web propriu. Situl poate fi actualizat extrem de usor prin FTP.

Un loc foarte important in oferta, care va atrage multi internauti este prezenta unui server pentru taifas care poate fi accesat cu un program de taifas (mIRC, Bersirc, etc.). Serverul HOME se afla la adresa "Bucharest.Ro.Eu.Undernet.org" (fara ghilimele), port 6667. Este un server Undernet care contine toate canalele prezente in aceasta retea. Putem conversa cu internauti din Romania si din intreaga lume. Singura functionalitate care nu este disponibila este schimbul de fisiere. Pentru a putea schimba fisiere trebuie sa ne conectam la server printr-o conexiune cu plata care ofera acces complet la internet, nu numai la serviciile portalului HOME.RO.

Conectarea la portalul HOME pentru prima oara se face scriind adresa https://www.home.ro in cimpul de adrese al programului Internet Explorer (sau al altui program similar) si facind clic pe butonul "Go" din dreapta cimpului sau apasind tasta "Enter". Va apare o fereastra de conectare numita "Connect to" care are mai multe cimpuri.In cimpul de sus trebuie sa fie prezenta conexiunea HOME. Daca este prezenta alta conexiune va trebui sa apasam pe sageata din dreapta cimpului si sa alegem conexiunea HOME. Apasam butonul "Connect" si asteptam realizarea conectarii la Internet si aparitia paginii principale a portalului HOME.

Dupa ce am ajuns pe pagina principala a portalului HOME adaugam aceasta pagina la lista de pagini favorite. Pentru asta apasam pe butonul "Favorites" si alegem din meniul care apare comanda "Add to Favorites". In fereastra care apare scriem numele "HOME" in cimpul "Name" si apasam butonul "OK". Cind vom dori sa ne conectam din nou la portalul HOME apasam pe butonul "Favorites" si alegem din meniul derulant pagina HOME, pe care facem clic.

Conexiunea gratuita HOME este destul de capricioasa. Exista situatii in timpul zilei cind conectarea este foarte dificila. Dupa ora 20.00 insa conectarea este aproape imposibila. De asemenea la sfirsit de saptamina conectarea este mai dificila.

Exista insa si situatii cind doar paginile portalului HOME sint inaccesibile, contul de posta electronica putind fi folosit. Inainte de a renunta la incercarea de conectare putem sa scriem in cimpul de adrese al programului Internet Explorer adresa https://www.rdslink.ro si sa facem clic pe butonul "Go".De cele mai multe ori aceasta pagina poate fi accesata iar conexiunea la Internet este stabilita. In aceasta situatie insa putem sa folosim doar contul de posta electronica, nu insa si programul de taifas.

Este recomandata in mod special accesarea paginii principale a sitului HOME (sau a paginii RDS Link) si abia apoi lansarea programului Outlook Express si folosirea contului de mel.

CONCLUZIE

Ofertele de conectare gratuita nu reprezinta solutia de crestere a numarului internautilor romani insa ele reprezinta un pas inainte in dezvoltarea Internetului romanesc. Cu ajutorul lor toti posesorii de calculatoare (in special cei tineri sau cei cu mijloace materiale reduse) pot avea parte de experienta Internetului facind in acelasi timp o mica economie de bani.

Pentru a explora Internetul in totalitatea lui este recomandata apelarea la serviciile de conectare cu plata care sint mai fiabile si mai complete decit cele gratuite.

Ultima Actualizare : Aprilie 2005

MEL (E-MAIL)

UTILIZAREA PROGRAMULUI OUTLOOK EXPRESS PENTRU POSTA ELECTRONICA

MANUAL OUTLOOK EXPRESS (versiunea 6.1)

1. INTRODUCERE

2. DEFINIREA CONEXIUNII LA INTERNET

3. DEFINIREA CONTULUI DE POSTA ELECTRONICA

4. CONFIGURAREA INTERFETEI OE

5. CONFIGURAREA OPTIUNILOR OE

1. INTRODUCERE

Posta electronica, numita si mesagerie electronica (prescurtat MEL), a fost aplicatia care a demonstrat utilitatea si viabilitatea Internetului ca aplicatie civila si nu exclusiv militara. Pina la aparitia programelor de explorare ("browsing") a internetului (Mosaic, Netscape Navigator, Internet Explorer) mel a reprezentat de fapt Internetul insusi pentru foarte multa lume. Chiar si azi, in prezenta programelor de tip mesagerie instantanee ("instant messenger") si a programelor de taifas ("chat"), mel ramine mijlocul cel mai folosit de comunicare interumana prin intermediul Internetului, in principal din cauza simplitatii in utilizare si a costurilor scazute.

Functionarea postei electronice se bazeaza pe existenta unei retele de calculatoare numite servere care sint specializate in transferul de date. Fiecare furnizor de servicii internet (FSI) are servere de mel interconectate cu alte servere care fac parte din reteaua internet.Serverele sint de doua tipuri, cele care trimit mesaje (SMTP) si cele care primesc mesaje (POP). Atunci cind trimitem un mesaj electronic calculatorul nostru se conecteaza la serverul SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) de la furnizorul de servicii internet la care avem abonament, caruia ii transmite ("inmineaza") mesajul de trimis. Serverul SMTP receptioneaza mesajul si il trimite mai departe prin reteaua internet pina la serverul POP (Post Office Protocol) al furnizorului de servicii internet la care este abonat destinatarul mesajului. Mesajul este stocat intr-o "casuta postala" pe acest server pina cind destinatarul mesajului se conecteaza cu calculatorul personal la serverul POP si descarca mesajul. Drumul de la expeditor la casuta postala a destinatarului este parcurs de un mesaj electronic in cel mult 1-2 minute.

Pentru internautii incepatori si cei cu cunostinte medii cel mai bun program de mel este Outlook Express (OE) care este instalat in acelasi timp cu programul Internet Explorer (IE) de catre sistemul de operare Windows. Un alt program foarte bun este Calypso care este gratuit.

O lista cu siturile care ofera conturi gratuite de posta electronica, accesibile cu exploratorul de internet sau cu ajutorul unui program de mel este prezenta in pagina Manual WebMel .

2. DEFINIREA CONEXIUNII LA INTERNET

Pentru a putea folosi posta electronica avem nevoie de un cont de mel deschis la un FSI. Acest cont poate fi cumparat fie separat (min. 2,4 USD lunar) fie inclus intr-un cont de acces complet la internet (min. 6 USD lunar). La deschiderea contului ne alegem un nume de utilizator ("username") si o parola ("password"). FSI ne va furniza un numar de telefon si adresele serverelor de mel (SMTP si POP). Cu ajutorul acestor date vom defini conexiunea la internet pe care o vom folosi pentru contul de posta electronica.

Sa presupunem ca am cumparat un cont la un FSI numit "NetRomania" (FSI fictiv, inexistent) si ne-am ales numele de utilizator "internaut". Adresele serverelor de mel sint "mail.netromania.ro" (SMTP) si "mail.netromania.ro" (POP). Adresele serverelor pot fi identice (cel mai frecvent) sau nu.

Definirea conexiunii se face in doua etape, in prima etapa se creeaza conexiunea iar in a doua se configureaza (se completeaza niste detalii). Definirea conexiunii se poate face in trei moduri,rezultatul fiind insa acelasi. Pentru acest caz vom folosi varianta crearii conexiunii din dosarul "Control Panel" (panou de comanda).

ETAPA 1 - CREAREA CONEXIUNII - WINDOWS 9x si WINDOWS ME

Pentru a "ajunge" la panoul de comanda deschidem Windows Explorer si apoi facem clic pe dosarul "Control Panel" care se afla de obicei sub dosarele care simbolizeaza hardiscul si compact discul. Alternativ putem sa apasam butonul "Start" de pe bara de sarcini ("taskbar") care se afla in partea de jos a suprafetei de lucru ("desktop"). Alegem din meniul care se desfasoara in sus optiunea "Settings" (parametri) pe care facem clic. Se va deschide un nou meniu la dreapta si din acesta facem clic pe optiunea "Control Panel". In dosarul "Control Panel" exista mai multe subdosare,fiecare referindu-se la o alta componenta a calculatorului. Facem dublu clic pe subdosarul "Dial-Up Networking" pentru a-l deschide. Dupa ce am deschis acest dosar facem dublu clic pe comanda "Make New Connection" (fa o noua conexiune).

Apare o fereastra numita "Make New Connection". Se scrie in cimpul "Type a name for the computer you are dialing" un nume ales de noi pentru conexiunea respectiva (de ex. NetRomania). Se apasa butonul "Next" din josul ferestrei.

Apare o noua fereastra unde exista trei cimpuri care trebuie completate.In cimpul "Area Code" se scrie prefixul localitatii de unde ne conectam (de ex. 021 pentru Bucuresti). In cimpul "Telephone Number" se scrie numarul de telefon oferit de FSI pentru conectare. In cimpul "Country or Region Code" alegeti din meniul derulant (daca nu este deja ales automat) optiunea "Romania (40)". Se apasa butonul "Next" din josul ferestrei.

Apare o noua fereastra in care este specificat titlul conexiunii si unde nu trebuie sa scriem nimic (nici nu putem dealtfel). Se apasa butonul "Finish" din josul ferestrei. Crearea conexiunii este incheiata.

ETAPA 2 - CONFIGURAREA CONEXIUNII - WINDOWS 9x si WINDOWS ME

In dosarul "Dial-Up Networking" se face clic dreapta pe conexiunea nou creata (numita "NetRomania") si din meniul care apare se alege optiunea "Properties" pe care se face clic.

Apare o multifereastra intitulata "NetRomania" care are mai multe sectiuni (General, Networking, Security,etc.) si este deschisa la sectiunea "General". Putem sa ne mutam la alta sectiune (fereastra) daca facem clic pe titlul sectiunii respective aflat in partea de sus a multiferestrei.

In fereastra "General" nu modificam nimic ci doar ne asiguram ca optiunea "Use area code and Dialing Properties" nu este bifata. Daca este bifata facem clic pe casuta (in care este un mic "v") si inlaturam bifarea, observind in acelasi timp cum cimpurile "Area Code" si "Country Code" devin gri.

In fereastra "Networking" exista un cimp care specfica tipul de server "Type of Dial-up Server" unde trebuie sa fie specificat "PPP:Internet,Windows 2000/NT, Windows Me". Daca este specificat altceva facem clic pe sageata din dreapta cimpului si alegem tipul de server amintit mai sus.In aceeasi fereastra trebuie sa ne asiguram ca sint bifate optiunile "Enable Software Compression" si "TCP/IP". Daca nu sint bifate le bifam facind clic in casutele respective.Apasam butonul "TCP/IP settings".

Apare o noua fereastra numita "TCP/IP settings". Aici nu trebuie modificat nimic de obicei. Exista insa si FSI (din ce in ce mai putini) care alaturi de numarul de telefon si adresele serverelor de mel indica si un numar numit DNS ("Domain Name Server") care trebui completat in aceasta fereastra. Acest numar este format din mai multe grupuri de cifre separate prin puncte (de forma xxx.xxx.xxx.x). Daca sintem in aceasta situatie selectam optiunea "Specify Name Server Addresses" facind clic pe cerculetul de linga ea. In acest moment cele patru cimpuri care erau gri pot fi modificate. Nu modificam insa decit cimpul "Primary DNS" care are patru compartimente. Selectam cifra "0" (sau o stergem) din primul compartiment si scriem primul grup. Vom fi mutati in al doilea compartiment unde scriem al doilea grup si asa mai departe. Dupa ce am completat cifrele apasam butonul "OK".

Ne vom intoarce la multifereastra cu mai multe sectiuni (General, Networking, Security,etc.). Facem clic pe titlul sectiunii "Security" pentru a ne muta in acea fereastra. Aici completam in cimpul "User Name" numele de utilizator ales (de ex. "internaut", fara ghilimele) iar in cimpul "Password" parola aleasa (o combinatie de litere si cifre de preferinta). Apasam butonul "OK" aflat in partea de jos a ferestrei.

Configurarea conexiunii este incheiata.

ETAPA 1 bis - CREAREA CONEXIUNII - WINDOWS XP

Folosim vrajitorul de creare a unei conexiuni noi. Acesta poate fi invocat in doua moduri. Facem clic pe butonul "Start" de pe bara de sarcini ("Taskbar") care se afla in partea de jos a spatiului de lucru ("desktop"). In meniul care apare facem clic pe optiunea "Programs" sau "All Programs" depinzind de configurarea interfetei Windows XP ("Classic" sau "Luna-Default XP"). Va apare un alt meniu in care facem clic pe optiunea "Accesories". Va apare un alt meniu in care facem clic pe optiunea "Communications". In sfirsit, va apare un alt meniu in care facem clic pe optiunea "New Connection Wizard". La acelasi rezultat ajungem daca facem clic pe urmatoarele optiuni (in ordine) : Butonul Start - Control Panel (dublu clic) - Network Connections (dublu clic) - New Connection Wizard. Va apare o fereastra cu titlul "Welcome..." in care facem clic pe butonul "Next".

Apare o fereastra cu numele "Network Connection Type" cu mai multe optiuni. In general prima optiune "Connect to the Internet" este deja selectata. Daca nu e selectata, facem clic in cerculetul de linga ea. Facem clic pe butonul "Next".

Apare o fereastra cu numele "Getting Ready" cu mai multe optiuni. Facem clic in cerculetul de linga optiunea "Set up my connection manually". Facem clic pe butonul "Next".

Apare o fereastra cu numele "Internet Connection" cu mai multe optiuni. Facem clic in cerculetul de linga optiunea "Connect using a dial-up modem". Facem clic pe butonul "Next".

Apare o fereastra cu numele "Connection Name". Completam in cimpul "ISP Name" numele furnizorului de servicii Internet de la care am cumparat ore de internet, de exemplu NetRomania. Facem clic pe butonul "Next".

Apare o fereastra cu numele "Phone Number to Dial". Completam in cimpul "Phone Number" numarul de telefon special pentru conectarea la internet oferit de furnizorul de servicii Internet. Facem clic pe butonul "Next".

Apare o fereastra cu numele "Internet Account Information". In cimpul "User Name" completam numele de utilizator ales de noi, de exemplu "internaut" (fara ghilimele). In cimpul "Password" completam parola aleasa. In cimpul "Confirm Password" completam inca o data parola aleasa. Tot in aceasta fereastra avem deja bifate optiunile : "Use this account name and password when anyone connects to the internet from this computer" (foloseste acest nume de utilizator si parola indiferent de persoana care foloseste acest calculator). "Make this the default connection" (desemneaza aceasta conexiune drept conexiune principala). "Turn on Internet Connection Firewall" (activeaza programul protector al calculatorului contra intruziunilor venind dinspre internet). Putem lasa optiunile bifate sau putem inlatura bifarea la unele din optiuni (de ex. dezactivam protectorul inclus in WIN XP daca avem instalat programul Zone Alarm Firewall).

Apare o fereastra cu numele "Completing the New Connection Wizard". Facem clic pe butonul "Finish".

ETAPA 2 bis - CONFIGURAREA CONEXIUNII - WINDOWS XP

Facem clic pe iconita Internet Explorer de pe spatiul de lucru (desktop). Va fi lansat programul IE si in prim plan va apare o minifereastra numita "Dial-Up Connection" in care trebuie sa facem clic pe butonul "Settings" (caracteristici ale conexiunii).

Va apare multifereastra "Internet Properties" deschisa la fereastra cu titlul "Connections". Facem clic pe numele conexiunii create si apoi pe butonul "Settings".

Va apare o noua fereastra cu numele "ISP [denumirea conexiunii] Settings" in care facem clic pe butonul "Properties".

Va apare o noua fereastra cu numele "ISP [denumirea conexiunii] Properties". Aici trebuie sa bifam optiunea "Use dialing rules" (foloseste regulile de conectare).

Va apare o noua fereastra cu numele "Phone and Modem Options". Facem clic pe butonul "OK" pentru a o inchide.

In acest moment configurarea este incheiata cu exceptia situatiei in care avem de completat si adresa serverului DNS (majoritatea furnizorilor de internet furnizeaza adresa in mod automat la conectare si nu e nevoie sa o mai completam). Facem clic pe butonul "OK" si ajungem la fereastra "ISP Settings" in care facem clic pe butonul "OK". Ajungem la fereastra "Internet Properties" in care facem clic pe butonul "OK". Ajungem la fereastra de conectare.

Facem clic pe butonul "Work Offline" pentru a continua cu definirea contului de posta electronica in OE.

Daca trebuie sa completam adresa serverului DNS va trebui ca in multifereastra "ISP Properties" sa facem clic pe titlul ferestrei "Networking". Aici observam daca este selectata optiunea "Internet Protocol (TCP/IP)" (daca nu, facem clic pe titlul ei, nu pe casuta din fata titlului) si apoi facem clic pe butonul "Properties". Va apare o fereastra cu numele "Internet Protocol (TCP/IP) Properties" in care facem clic pe cerculetul de linga "Use the following DNS server addresses. Apoi completam in cimpul respectiv adresa serverului care este sub forma unei însiruiri de cifre separate in patru grupuri (xxx.xxx.xxx.x). Facem clic pe butonul "OK" in toate ferestrele care apar pina ajungem la minifereastra de conectare. Facem clic pe butonul "Work Offline".

3. DEFINIREA CONTULUI DE POSTA ELECTRONICA

Pentru a putea folosi programul Outlook Express la trimiterea si primirea de meluri (mesaje electronice) trebuie sa definim un cont de posta electronica in interiorul programului. Definirea conturilor in programul Outlook Express se face in doua etape,in prima etapa se creeaza contul iar in a doua se configureaza (se completeaza niste detalii). Daca programul incearca sa se conecteze la internet apasam butonul "Work Offline" din fereastra de conectare.

ETAPA 1 - CREAREA CONTULUI

Dupa lansarea OE (prin dublu clic pe iconita de pe suprafata de lucru) se face clic pe meniul "Tools" si din meniul derulant care apare se alege crearea de conturi ("Accounts"). Apare o multifereastra numita "Internet Accounts" care are mai multe sectiuni : All, Mail, News, Directory Service. Apasam butonul "Add" din partea dreapta a multiferestrei si din meniul care apare alegem optiunea "Mail" facind clic pe ea.

Se deschide un program de tip "vrajitor" (numit "Internet Connection Wizard") care ne va ajuta la crearea contului.

In fereastra numita "Your Name" a "vrajitorului" completam in cimpul "Display Name" numele utilizatorului contului. Acesta poate fi numele real sau o porecla. Apasam butonul "Next".

In fereastra numita "Internet E-Mail Address" a "vrajitorului" completam in cimpul "E-Mail Address" adresa de mel care va fi de forma [email protected] pentru exemplul nostru al unui cont fictiv. Pentru un cont real in loc de "internaut" si "netromania" scriem numele de utilizator ("username") pe care ni l-am ales si respectiv denumirea FSI la care ne-am deschis contul. Apasam butonul "Next".

In fereastra numita "E-Mail Server Names" a "vrajitorului" avem doua cimpuri de completat pe care le vom completa identic (sau nu,daca FSI ne da adrese diferite pentru serverele SMTP si POP). In cimpul "Incoming Mail (POP3) server" si in cimpul "Outgoing Mail (SMTP) server" completam : mail.netromania.ro. In cimpul de sus al ferestrei trebuie sa fie specificata optiunea POP3. Daca nu se afla aceasta optiune o selectam din meniul care apare cind facem clic pe sageata din dreapta cimpului. Apasam butonul "Next".

In fereastra numita "Congratulations" a "vrajitorului" apasam butonul "Finish".

Crearea contului este incheiata.

ETAPA 2 - CONFIGURAREA CONTULUI

In multifereastra numita "Internet Accounts" la care ne-am intors dupa ce am creat contul se selecteaza contul nou creat (se face clic stinga pe el) si apoi se apasa butonul "Properties".

Apare o multifereastra numita "mail.netromania.ro Properties" cu mai multe sectiuni. Sintem in sectiunea "General". Aici trebuie (in mod obligatoriu) doar sa bifam optiunea "Include this account when receiving mail or synchronizing" facind clic in casuta respectiva. Incepatorii pot sa nu mai modifice nimic in aceasta sectiune,ei trebuie sa apese direct pe butonul "Servers" din partea de sus a multiferestrei pentru a merge la sectiunea urmatoare.In sectiunea "General" putem face si citeva modificari facultative. De exemplu putem sa redenumim contul de mel,stergind denumirea "mail.netromania.ro" din cimpul cel mai de sus al ferestrei si inlocuind-o de exemplu cu "MEL". La sectiunea "User Information" in cimpul "Name" putem sa schimbam forma numelui nostru (care va apare in antetul mesajelor pe care le trimitem) sau sa scriem in loc de nume o porecla. In cimpul "Organization" putem sa nu scriem nimic sau sa scriem compania la care lucram sau scoala unde invatam. In cimpul "E-mail address" este bine sa nu modificam adresa care este deja completata.In cimpul "Reply address" putem sa nu scriem nimic sau sa scriem o alta adresa de posta electronica la care sa ni se trimita raspunsurile la measjele noastre. Apasam pe butonul "Servers" din partea de sus a multiferestrei pentru a merge la sectiunea urmatoare.

In fereastra "Servers" nu trebuie sa facem nici o modificare. Apasam apoi pe butonul "Connection" din partea de sus a multiferestrei pentru a merge la sectiunea respectiva.

In fereastra "Connection" trebuie sa bifam optiunea "Always connect to this account using" si apoi sa alegem din meniul derulant conexiunea la Internet corespunzatoare (conexiunea NetRomania, definita anterior). Apasam butonul "OK".

In multifereastra numita "Internet Accounts" la care ne-am intors apasam butonul "Close" aflat in partea de jos a ei.

Configurarea contului este incheiata.

4. CONFIGURAREA INTERFETEI OE

Fereastra principala a OE seamana cu a tuturor programelor pentru sistemul de operare Windows insa are si unele caracteristici speciale. La partea de sus a ferestrei avem o bara cu meniuri ("menubar"). In mod obisnuit din meniuri nu se vad decit titlurile (File, Edit, View, Tools, Message, Help) dar daca facem clic pe unul din titluri apare un meniu care se deruleaza in jos. Fiecare meniu contine diverse optiuni sau comenzi. Sub bara de meniuri se afla bara de instrumente ("toolbar") care contine niste butoane pe care apasam pentru a da comenzi programului.In partea stinga a ferestrei se afla bara Outlook care este o bara cu butoane care ne permite accesul usor la dosarele in care sint depozitate mesajele (melurile).

Atunci cind pornim prima oara programul observam ca partea centrala a ferestrei principale seamana cu o pagina web care are ca fundal o imagine. Aceasta configurare nu este recomandata nici macar internautilor incepatori,carora li se adreseaza in viziunea firmei producatoare a programului. In partea din stinga jos a imaginii se afla o casuta nebifata linga care este scris "When OE starts, go directly to my Inbox folder" (la pornirea OE mergi direct la dosarul Inbox). Bifam casuta facind clic in ea si apoi inchidem OE. La redeschiderea OE aspectul de pagina web a disparut si nu va mai apare decit daca dorim in mod expres acest lucru.

OE lucreaza cu niste "casute postale" (boxes) care sint de fapt un sistem de dosare si subdosare in care sint stocate mesajele de posta electronica. Exista doua tipuri de dosare,cele care sint create deja atunci cind pornim prima data OE (dosare principale) si cele pe care le cream noi. Dosarele principale sint extrem de importante pentru functionarea corespunzatoare a programului OE si de aceea nu pot fi sterse sau redenumite. Ele sint :

"Inbox" stocheaza mesajele primite

"Outbox" stocheaza mesajele de trimis

"Drafts" (ciorne) stocheaza mesajele a caror compunere nu a fost definitivata

"Sent Items" stocheaza copii ale mesajelor trimise

"Deleted Items" stocheaza mesajele pe care vrem sa le stergem

Pentru a administra mai bine mesajele putem crea oricite alte dosare vrem in interiorul dosarelor principale sau separat de acestea. Putem sa avem doar un dosar deschis la un moment dat insa trecerea la alt dosar este extrem de simpla. Titlurile mesajelor continute in dosarul pe care il avem deschis sint afisate in compartimentul principal al interfetei OE, compartiment care este vizibil tot timpul, indiferent de modificarile pe care le aducem interfetei programului.

Pentru a schimba aspectul interfetei trebuie sa facem clic pe meniul "View" din bara de meniuri si apoi sa alegem optiunea "Layout" (asezare in pagina). Va apare o fereastra numita "Window Layout Properties" unde bifam toate optiunile la cele doua sectiuni (Basic si Preview Pane) si apoi apasam butonul OK din josul ferestrei. In partea centrala a ferestrei OE se afla acum 4 compartimente si nu unul singur cum era mai inainte. Ele sint:

Compartimentul Principal este cel mai mare,se gaseste in partea dreapta sus si contine date grupate pe mai multe coloane (expeditor, titlu, marime, etc.) despre mesajele din dosarul in care ne aflam. Putem sa alegem care coloane sa fie prezente daca facem clic dreapta pe titlul unei coloane si apoi din meniul care apare alegem optiunea "Columns" (coloane) pe care facem clic. Apare o minifereastra numita "Columns" in care bifam coloanele care dorim sa fie afisate si apoi apasam butonul OK. Este recomandata prezenta urmatoarelor coloane de la stinga la dreapta : Attachment, Watch/Ignore, From, Subject, Flag, Size, Received. Aranjarea de la stinga la dreapta a coloanelor se face fie in fereastra "Columns" cu ajutorul butoanelor "Move Up/Down", fie in fereastra principala OE prin metoda "trage si da drumul" (drag and drop). Facem clic pe denumirea unei coloane si tinem apasat butonul sting al mausului. Mutam coloana respectiva la stinga sau la dreapta si apoi dam drumul butonului mausului. Coloanele pot fi redimensionate daca ducem cursorul mausului spre marginea coloanei pina cind se transforma intr-o bara cu doua sageti. Apoi apasam si tinem apasat butonul sting al mausului si mutam marginea coloanei la stinga sau la dreapta. Cind am ajuns la dimensiunea dorita dam drumul la butonul mausului.

Compartimentul (Panoul) de Previzualizare ("Preview Pane") se gaseste sub compartimentul principal si ne permite sa previzualizam continutul unui mesaj fara a deschide mesajul respectiv. Daca facem clic pe titlul unui mesaj aflat in compartimentul principal continutul acestuia devine vizibil in panoul de previzualizare. Acest lucru este folositor daca avem multe mesaje intr-un dosar si vrem sa cautam un mesaj anume fara a le deschide pe rind pe toate si fara a apela la functia de cautare in mesaje. Desi are o functie utila panoul poate sa produca si neplaceri, legate de virusii cuprinsi in anumite mesaje. Din aceasta cauza este recomandat ca panoul sa fie ascuns.

Compartimentul cu Dosare ("Folder List") se gaseste in partea stinga sus si contine o structura arborescenta care ne prezinta dosarele cu care lucreaza programul OE. Ea ne permite sa administram dosarele si sa ne mutam dintr-un dosar in altul. Daca facem clic pe denumirea unui dosar continutul acestuia va apare in compartimentul principal. Radacina structurii este numita "Outlook Express" si daca facem clic pe ea va apare in compartimentul principal pagina (asemanatoare cu o pagina web) care ne-a intimpinat atunci cind am lansat prima oara OE. Sub dosarul radacina se afla de obicei doar dosarul "Local Folders" care contine dosarele principale folosite pentru posta electronica (Inbox, Outbox, etc.). Daca ne-am creat conturi uznet tot sub dosarul radacina se vor afla si dosare care reprezinta serverele uznet la care ne-am deschis conturi.

Compartimentul cu Interlocutori ("Contacts") se gaseste sub compartimentul cu dosare si contine numele persoanelor cu care corespondam prin mel sau mesagerie instantanee. El ne permite sa vedem de exemplu daca persoanele respective sint online si pot fi contactate cu ajutorul programului MSN Messenger.

In afara de aceste compartimente OE mai foloseste si alte elemente de interfata care ne fac lucrul cu mesaje mai usor. Acestea sint:

Bara cu Dosare ("Folder Bar") se afla deasupra compartimentului principal si contine numele dosarului in care ne aflam. Daca facem clic pe acest nume va deveni vizibil compartimentul cu dosare ("Folder List") si vom putea sa ne mutam in alt dosar facind clic pe numele acestuia.

Bara Outlook ("Outlook Bar") se afla in partea stinga a ferestrei OE si este o bara cu butoane care ne permite accesul extrem de usor la dosarele in care sint depozitate mesajele.

Bara de Stare ("Status bar") se afla in partea de jos a ferestrei OE si ne prezinta date despre starea in care se afla OE (online sau offline) si despre numarul de mesaje din dosarul in care ne aflam.

Bara cu Instrumente ("Toolbar") se afla sub bara de meniuri si contine niste butoane pe care apasam pentru a da comenzi programului.

Bara cu Optiuni de Vizualizare ("Views Bar") se afla sub bara cu instrumente si ne permite sa alegem care dintre mesajele dintr-un dosar vrem sa fie vizibile. Daca apasam pe sageata cu virful in jos care se afla la partea din dreapta a barei va apare un meniu cu trei optiuni si anume: "Show all messages" (toate mesajele sint vizibile) , "Hide read or ignored messages" (ascunde mesajele citite sau ignorate) si "Hide read messages" (ascunde mesajele citite).Lista cu titluri de mesaje prezente in dosarul in care ne aflam se va modifica in functie de optiunea pe care o alegem facind clic pe ea. Mesajele care nu mai sint vizibile nu sint sterse ci doar ascunse privirii. Ele reapar daca alegem sa fie afisate toate mesajele.

Compartimentele si barele prezentate mai sus (cu exceptia compartimentului principal care este mereu vizibil) pot fi vizibile sau ascunse. Fiecare internaut isi poate alege pe care din compartimente si bare sa le pastreze vizibile si pe care sa le ascunda. Pentru aceasta facem clic pe meniul "View" din bara de meniuri si apoi alegem optiunea "Layout". In fereastra care apare bifam (facem clic in casuta de linga nume) elementele care vrem sa fie vizibile si inlaturam bifarea la elementele pe care vrem sa le ascundem. Este recomandat bifarea urmatoarelor elemente: Folder Bar, Outlook Bar, Status Bar, Toolbar, Views Bar. Panoul de previzualizare nu trebuie bifat din motive de securitate a calculatorului. Dupa terminarea selectarii elementelor de interfata facem clic pe butonul OK din partea de jos a ferestrei.

Bara cu instrumente ("Toolbar") este unul dintre cele mai importante elemente de interfata, de aceea este bine sa ne alegem cu grija care butoane sa fie vizibile. In acest fel lucrul cu OE va fi mai usor.

Putem sa configuram bara cu instrumente facind clic dreapta pe oricare din butoanele sale si apoi facind clic pe optiunea "Customize" (configureaza) din meniul care apare. Va apare o fereastra numita "Customize Toolbar" care are doua compartimente si doua cimpuri.In compartimentul din stinga ( numit "Available buttons" - butoane disponibile) se afla butoanele care nu sint afisate iar in compartimentul din dreapta (numit "Current buttons" - butoane prezente) se afla butoanele care sint deja afisate.

Pentru a muta un buton dintr-un compartiment in celalalt putem sa-l tragem sau sa-l mutam cu butoanele Add (adauga) si Remove (indeparteaza). Daca dorim sa folosim metoda "trage si da drumul" (drag and drop) facem clic pe un buton dintr-un compartiment pentru a-l selecta si apoi cu butonul sting al mausului tinut apasat "tragem" butonul si-i "dam drumul" (eliberam butonul mausului) cind am ajuns deasupra celuilalt compartiment.In timpul mutarii cursorul mausului se tranforma intr-o mina care tine un buton. Daca dorim sa folosim butoanele "Add" sau "Remove" selectam un buton si il mutam din compartimentul din stinga in cel din dreapta apasind pe butonul "Add" sau invers apasind butonul "Remove".

Putem adauga spatii intre butoane pentru ca sa fie mai bine delimitate adaugind intre ele in compartimentul din dreapta separatoare ("Separator") dupa metoda descrisa mai sus. Separatoarele apar in bara cu instrumente ca niste linii verticale intre butoane.

Ordinea butoanelor in bara cu instrumente poate fi modificata dupa preferintele fiecaruia. Dupa ce am stabilit care butoane vrem sa fie vizibile in bara le ordonam de la stinga la dreapta. Putem muta butoanele in cadrul compartimentului "Current buttons" din fereastra de configurare in sus si in jos prin metoda "trage si da drumul" sau cu ajutorul butoanelor "Move up" (muta in sus) si "Move down" (muta in jos). Butonul care se va afla cel mai sus in compartiment va fi butonul care va fi afisat la marginea stinga a barei cu instrumente.

Este recomandata alegerea pentru afisare a urmatoarelor butoane in ordine de la stinga la dreapta : "Create Mail", "Reply", "Forward", "Address Book", "Delete", "Send/Receive", "Find", "Move To", "Next Unread".

In cimpul "Icon Options" (optiuni de afisare a icoanei butonului) al ferestrei de configurare putem alege dimensiuneaa butoanelor afisate facind clic pe sageata cu virful in jos care se afla la partea din dreapta a cimpului si apoi facind clic pe optiunea din meniu care ne convine mai mult. Avem doua optiuni "Large" (butoane mari) si "Small" (butoane mici).Este recomandata optiunea "Large".

In cimpul "Text Options" (optiuni de afisare a denumirii butonului) al ferestrei de configurare putem alege modul de afisare a denumirii butoanelor din bara de instrumente. Facem clic pe sageata cu virful in jos care se afla la partea din dreapta a cimpului si apoi facem clic pe optiunea din meniu care ne convine mai mult. Avem trei optiuni "Show text labels" (afiseaza denumirile) , "Selective text on right" (afiseaza doar denumirile unor anumitor butoane) si "No text labels" (denumirile nu sint afisate). Este recomandata optiunea "Show text labels".

Dupa ce am terminat configurarea barei cu instrumente apasam butonul "OK" de la partea de jos a ferestrei de configurare.

Bara Outlook este un element extrem al interfetei care ne usureaza considerabil administrarea mesajelor mel.

Ea contine butoane cu denumirile dosarelor care ne permit accesul extrem de usor la continutul acestora. Daca facem clic pe butonul "Sent Items" de exemplu sintem mutati in acest dosar si ii vedem continutul in compartimentul principal al ferestrei OE.

Putem adauga noi butoane in bara daca facem clic dreapta pe o portiune libera (fara butoane) a ei si alegem din meniul aparut optiunea "New Outlook Bar shortcut" (scurtatura noua in bara).In fereastra "New Shortcut" care apare facem clic pe dosarul catre care vrem sa punem o scurtatura si apasam butonul OK.

Putem inlatura un buton din bara daca facem clic dreapta pe el si alegem din meniul aparut optiunea "Remove from Outlook Bar" pe care facem clic. Putem muta butoanele din bara in sus si in jos prin metoda "trage si da drumul".

Putem modifica dimensiunea butoanelor daca facem clic dreapta pe o portiune libera a ei si alegem din meniul aparut optiunea "Small icons" (butoane mici) sau "Large icons" (butoane mari). Daca apasam pe optiunea "Hide Outlook Bar" (ascunde bara Outlook) aceasta va dispare. O putem face sa reapara procedind cum este explicat mai sus la sectiunea de configurare a interfetei ferestrei principale OE.

Este recomandat ca bara Outlook sa fie afisata si sa contina butoanele care reprezinta scurtaturi catre dosarele principale. Ordinea butoanelor de sus in jos poate fi de exemplu "Inbox", "Drafts", "Sent Items", "Outbox", "Deleted Items".

5. CONFIGURAREA OPTIUNILOR OE

Inainte de a incepe explicarea folosirii OE pentru primirea si trimiterea mesajelor de posta electronica trebuie sa configuram unele optiuni ale programului care ne vor ajuta sa-l folosim mai usor.

Facem clic pe meniul "Tools" (instrumente) din fereastra principala OE si selectam "Options" pe care facem clic. Va apare o multifereastra intitulata "Options" care are mai multe sectiuni (General, Read, Receipts, etc.) si este deschisa la sectiunea "General". Putem sa ne mutam la alta sectiune (fereastra) daca facem clic pe titlul sectiunii respective aflat in partea de sus a multiferestrei.In fiecare fereastra selectam ("bifam") optiunile pe care le dorim facind clic in casutele de linga titlul optiunilor. Daca nu dorim o optiune care este deja bifata facem clic in interiorul casutei de linga titlul ei si inlaturam astfel bifarea.

FEREASTRA "GENERAL"

Sectiunea "General".Bifam optiunile de mai jos si inlaturam bifarea la celelate optiuni:

"When starting go directly to my Inbox folder" (la pornirea OE va fi afisat continutul dosarului Inbox).

"Notify me if there are any new newsgroups" (anunta-ma daca au aparut uzgrupuri noi). Aceasta optiune are importanta doar daca folosim OE si pentru citirea uzgrupurilor, ea nu are importanta in cazul postei electronice.

"Automatically display folders with unread messages" (afiseaza automat dosarele care contin mesaje necitite). Dosarele in cauza sint scoase in evidenta si astfel sintem avertizati ca au ramas mesaje pe care nu le-am citit.

Sectiunea "Send/Receive Messages" (trimiterea si primirea mesajelor).Bifam optiunile de mai jos si inlaturam bifarea la celelate optiuni:

"Play sound when new messages arrive" (OE emite un sunet atunci cind sint primite mesaje noi).

"Check for new messages every ... minutes" (OE verifica daca in cutia postala pe care o avem pe serverul FSI au sosit noi mesaje la fiecare ... minute). Putem specifica numarul de minute la care sa se faca verificarea.Sub aceasta optiune se afla un cimp cu titlul "If my computer is not connected at this time" (in situatia in care calculatorul nu este conectat la internet in momentul verificarii). In acest cimp trebuie sa fie selectata varianta "Do not connect" (calculatorul nu se conecteaza la internet) din meniul care apare daca apasam pe sageata cu virful in jos care se afla in dreapta cimpului.

FEREASTRA "READ" (CITIREA MESAJELOR)

Sectiunea "Reading Messages". Bifam optiunile de mai jos si inlaturam bifarea la celelate optiuni:

"Show ToolTips in the messages list for clipped messages" (in cazul in care titlul unui mesaj nu se vede in intregime arata titlul complet la ducerea cursorului mausului peste el)

In cimpul "Highlight watched messages" (evidentiaza mesajele care sint urmarite) putem sa alegem o culoare pentru mesajele (sau conversatiile) pe care le urmarim in mod special. OE va colora titlul acestor mesaje in culoarea aleasa de noi.

Sectiunea "News" (Uznet). Bifam optiunile de mai jos si inlaturam bifarea la celelate optiuni:

"Get ... headers at a time" (descarca anteturile a ... mesaje uznet de la fiecare uzgrup). Putem specifica numarul de anteturi care dorim sa fie descarcate. Aceasta optiune are importanta doar daca folosim OE si pentru citirea uzgrupurilor, ea nu are importanta in cazul postei electronice.

Sectiunea "Reading Messages". Aici exista doua butoane care ne permit modificarea aspectului literelor folosite de OE. Nu facem nici o modificare.

FEREASTRA "RECEIPTS" (CONFIRMARE DE CITIRE)

Sectiunea "Requesting Read Receipts" (cererea de confirmare de citire a mesajelor noastre).Nu bifam nimic.

Sectiunea "Returning Read Receipts" (returnarea confirmarii de citire in cazul unui mesaj primit de noi). Bifam optiunea "Notify me for each read request" (programul OE trebuie sa ma anunte inainte de a returna o confirmare de citire).

Sectiunea "Secure Receipts" se refera la confirmarea de citire in cazul mesajelor semnate digital si securizate. Nu facem nici o modificare.

FEREASTRA "SEND" (TRIMITEREA MESAJELOR)

Sectiunea "Sending". Bifam optiunile de mai jos si inlaturam bifarea la celelate optiuni:

"Save copy of sent messages in the 'Sent Items' folder" (salveaza o copie a mesajelor trimise in dosarul "Sent Items").

"Include message in reply" (atunci cind raspundem la un mesaj include in acesta si mesajul original). Mesajul original are la marginea stinga a fiecarui rind un semn distinctiv. Este recomandat sa stergem pasajele din mesajul initial care nu au relevanta pentru mesajul nostru de raspuns.

"Reply to messages using the format in which they were sent" (raspunde la mesaje folosind formatul mesajului initial). Aceasta optiune poate fi bifata sau nu. Daca e bifata, mesajul nostru de raspuns la un mesaj primit va fi in acelasi format ca mesajul primit (HTML sau TEXT).

Sectiunea "Mail Sending Format" (formatul mesajelor pe care le trimitem).Mesajele mel pot fi in format HTML (la fel ca paginile web) sau TEXT (la fel ca fisierele TEXT).Formatul TEXT este recomandat pentru mesajele pe care le trimitem. Facem deci clic in casuta linga care scrie "Plain Text" (text simplu).

Sectiunea "News Sending Format" (formatul mesajelor uznet pe care le trimitem). Mesajele uznet pot fi in format HTML (la fel ca paginile web) sau TEXT (la fel ca fisierele TEXT). Formatul TEXT este recomandat pentru mesajele pe care le trimitem. Facem deci clic in casuta linga care scrie "Plain Text" (text simplu). Aceasta optiune are importanta doar daca folosim OE si pentru citirea uzgrupurilor,ea nu are importanta in cazul postei electronice.

FEREASTRA "COMPOSE" (COMPUNEREA MESAJELOR)

Sectiunea "Compose Font" (fontul folosit atunci cind compunem mesaje). Aceasta sectiune ne permite sa alegem tipul si marimea literei folosite la compunerea mesajelor mel si uznet. Apasam pe butonul "Font Settings" din stinga cimpului "Mail" (lucrurile decurg similar pentru cimpul "News"). Va apare o fereastra numita "Font" cu trei compartimente. In compartimentul numit "Font" avem o lista cu tipuri de litere. Facem clic pe tipul de litera care ne place cel mai mult,de exemplu Arial.In compartimentul numit "Font Style" avem o lista cu stiluri de litere si anume Regular (Obisnuit), Italic (Inclinat), Bold (Ingrosat), Bold-Italic (Ingrosat si Inclinat).Facem clic pe stilul de litera care ne place cel mai mult,de exemplu Regular. In compartimentul numit "Size" (marime) avem o lista cu mai multe dimensiuni ale litere.Facem clic pe dimensiunea care ne place cel mai mult,de exemplu 12. Apasam butonul OK al ferestrei "Font".

FEREASTRA "SIGNATURES" (SEMNATURI)

Va fi discutata cind se va vorbi despre semnaturile care pot fi atasate mesajelor.

FEREASTRA "SPELLING" (ORTOGRAFIE)

Aceasta fereastra se refera la verificarea ortografiei unui mesaj scris in limba engleza, franceza sau spaniola pe care o poate face OE. Verificam sa nu fie bifata optiunea "Always check spelling before sending" (verifica totdeauna ortografia unui mesaj inainte de a-l trimite) daca folosim OE pentru trimiterea de mesaje in limba romana. In rest nu facem modificari.

FEREASTRA "SECURITY" (SECURITATE)

Sectiunea "Virus Protection"

Se refera la protectia fata de virusii informatici. Se va discuta pe larg despre protectia fata de virusi intr-o sectiune speciala a acestui manual. Putem alege o zona de securitate pe care sa o foloseasca OE atunci cind primim mesaje in format HTML. Putem alege fie "Internet Zone" (mai putin sigura dar mesajele HTML primite au mai multe elemente functionale), fie "Restricted Sites Zone" (mult mai sigura, dar este posibil ca mesajele HTML primite sa nu arate atit de frumos).

Optiunea "Warn me when other applications try to send messages as me" (anunta-ma atunci cind exista programe care incearca sa trimita mesaje mel in mod automat). Multi virusi informatici se raspindesc prin generarea automata de mesaje mel pe care incearca sa le trimita prin intermediul OE. Din aceasta cauza este bine ca aceasta optiune sa fie bifata.

Optiunea "Do not allow attachements to be saved or opened that could potentially be a virus" (OE sa nu permita salvarea sau deschiderea atasamentelor care pot contine virusi informatici). Aceasta optiune este bine sa fie bifata de internautii incepatori. Ea poate fi lasata nebifata de internautii care stiu sa deosebeasca atasamentele care pot contine virusi de cele care nu pot contine virusi si de aceia care au pe calculator un program antivirus actualizat in mod regulat.

Sectiunea "Secure Mail" (Posta electronica securizata) se refera la lucrul cu mesaje mel securizate. Nu facem nici o modificare, utilizatorii obisnuiti nu folosesc mel securizata. Mesajele securizate sint folosite in special de companii, de exemplu atunci cind se discuta contracte.

FEREASTRA "CONNECTION" (CONECTARE)

Sectiunea "Dial-Up" (conectare prin telefon)

"Ask before switching dial-up connections" (OE trebuie sa intrebe inainte de a schimba conexiunea folosita pentru primirea si trimiterea de mesaje). Aceasta optiune este relevanta doar daca avem definite mai multe conexiuni la internet. O bifam.

"Hang up after sending and receiving" ("pune receptorul in furca" dupa ce am trimis si primit mesaje). Daca bifam optiunea atunci OE va inchide conexiunea la internet dupa ce am primit si trimis mesajele mel. Bifarea aceastei optiuni este recomandata daca vrem sa facem economie la costul facturii telefonice. Daca insa vrem sa verificam contul de mel in timp ce rasfoim online niste pagini web atunci optiunea trebuie sa nu fie bifata altfel OE ne va deconecta de la internet si va trebui sa ne conectam din nou pentru a continua rasfoirea.

Sectiunea "Internet Connection Settings" (parametrii de conectare la internet).Nu facem modificari la aceasta sectiune.

FEREASTRA "MAINTENANCE" (ÎNTRETINERE)

Se refera la modul in care OE trebuie sa administreze spatiul ocupat de mesajele mel si uznet pe care le avem pe calculator. Verificam sa fie bifata optiunea "Compact messages in the background" (compacteaza mesajele descarcate), in rest nu facem modificari.

Dupa ce am terminat de configurat optiunile din toate ferestrele apasam butonul OK aflat in partea de jos a multiferestrei "Options".

EDITARE DE TEXT

SCRIEREA SI EDITAREA TEXTELOR

1. INTRODUCERE

2. PROGRAME

3. MANUAL EDITPAD LITE

1. INTRODUCERE

Scrisul este una dintre cele mai importante activitati umane, fiind un complement al limbajului si avind rolul de a fixa enunturi (cunostinte, informatii, etc.) in scopul pastrarii sau transmiterii lor catre alte persoane prin mijloace cum sint scrisorile, cartile, ziarele, etc.. Scrisul de mina reprezinta cea mai veche modalitate de a produce texte scrise, insa productivitatea sa este mica si de aceea a fost inventata masina de scris, care permite scrierea intr-un ritm mult mai rapid. Distribuirea de copii ale unor texte scrise a fost foarte mult usurata de inventarea masinii tipografice, insa este evident ca folosirea unei astfel de masini nu a fost niciodata la indemina oricui, in principal din motive financiare.

Calculatorul a revolutionat atit modul de a produce texte scrise, cit si pe acela de a le distribui. Practic orice calculator pe care este instalat un soft de editare de text este mult mai bun decit o masina de scris, in principal din punctul de vedere al posibilitatilor de modificare a textului in timp real (pe masura ce este scris). De asemenea, in cazul calculatorului nu este nevoie de hirtie pentru pastrarea textului, dar daca dorim sa transferam textul pe suport de hirtie o putem face extrem de usor cu ajutorul unei imprimante, care preia in acelasi timp si rolul de producator de copii ale textului (activitate mult usurata de integrarea unui copiator dedicat in unele imprimante). Calculatorul ne ajuta si daca avem nevoie sa copiem un text aflat pe suport de hirtie. In acest caz folosim un scaner pentru a copia textul in calculator (sub forma de imagine a documentului respectiv) si apoi cu ajutorul unui soft de recunoastere a caracterelor tipografice extragem textul intr-un fisier specializat (de tip .txt, .doc, .rtf., etc.) in vederea unei prelucrari ulterioare. In ceea ce priveste distribuirea unui text scris calculatorul ofera in primul rind posibilitatea de a produce extrem de rapid copii pe suport magnetic (dischete, memocarduri flash) sau optic (cd-rom). Dar adevaratul pas inainte adus de calculator in ceea ce priveste difuzarea textelor este reprezentat de posibilitatea de publicare a acestora pe internet, ceea ce echivaleaza cu distribuirea lor la scara mondiala, pentru ca internetul nu are granite, iar accesul la un document prezent pe internet este aproape instantaneu din orice colt al lumii ne-am afla. Aflati deci in fata acestei audiente globale in continua crestere nu ne mai ramine decit sa contribuim si noi la dezvoltarea internetului romanesc cu texte originale si interesante. \

Redactarea unui raport de activitate, a unui articol, scrierea unui mesaj electronic, participarea la discutii (in cadrul forumurilor sau grupurilor de discutii), taifasul prin intermediul mesageriei instantane sau a canalelor IRC, construirea unui sit web, toate aceste activitati desfasurate prin intermediul calculatorului au un punct comun si anume scrisul. Indiferent de modul prinicipal in care folosim calculatorul (in scopuri profesionale, educative, de relaxare, de comunicare), stapinirea folosirii unui program de editare de text este esentiala. Cu cit sintem mai priceputi in ceea ce priveste scrierea de text, cu atit randamentul nostru creste, iar experienta folosirii calculatorului devine mai placuta si mai utila.

Partea cea mai importanta din procesul scrierii este cea de conceptie, iar aceasta ramine inca apanajul exclusiv al creierului uman. Indiferent de modul in care scriem (cu un creion pe hirtie sau cu un calculator) calitatea rezultatului final va depinde in cea mai mare masura de creativitatea si puterea de munca pe care le avem. Rolul calculatorului este secundar insa contributia sa este importanta, pentru ca viteza crescuta cu care reusim sa asternem gindurile pe "hirtia virtuala" ne permite sa tinem pasul cu procesul creator.

2. PROGRAME

Denumirea generica pentru softurile pe care le folosim pentru operatiile (citit, scris, editat) cu documente este de "editoare de text" ("text editors" in lb. engleza). In alegerea acestei denumiri accentul a cazut pe editare (modificarea textului si aranjarea lui in pagina) si nu pe scriere, pentru ca editarea (in special cea avansata) este partea din procesul scrierii care scoate in evidenta superioritatea prelucrarii textului cu ajutorul calculatorului. Denumiri cu inteles similar dar folosite mult mai rar pentru acest tip de softuri sint acelea de "procesatoare de text" ("text processors") sau "procesatoare de cuvinte" ("word processors"). Programele de acest tip se impart in doua categorii mari, editoare de text pentru scriitori (ETS) si editoare de text pentru programatori (ETP), care se aseamana din punctul de vedere al optiunilor de editare de baza (folosirea de fonturi variate ca marime si aspect; alinierea paragrafelor; crearea de liste). Softurile de tip ETS exceleaza insa in privinta modalitatilor avansate de modificare a textului (punerea in pagina in conformitate cu sabloane predefinite; inserare de tabele, imagini sau diagrame; dictionar integrat pentru corectarea textului d.p.d.v. gramatical si ajustarea sa d.p.d.v. stilistic). Softurile de tip ETP au avantajul ca sint optimizate pentru scrierea de cod sursa (grupurile de comenzi care alcatuiesc programele de calculator), punind la dispozitia programatorilor unele optiuni utile ca de exemplu scoaterea in evidenta (colorarea) a sintaxei (comenzilor) specifice unor anumite limbaje de programare (C++, Visual Basic, PHP, Java, etc.).

In afara acestei impartiri dupa modul de folosire, editoarele de text (in special cele pentru scriitori) se mai pot clasifica dupa gradul de complexitate in editoare obisnuite si editoare profesionale. Editoarele obisnuite au o functionalitate ceva mai redusa, determinata in special de lipsa unora din optiunile avansate de formatare, insa acest lucru nu este un impediment pentru majoritatea utilizatorilor. Editoarele profesionale sint indicate pentru cei care au nevoie (in activitatea lor de la servici, de la scoala sau chiar de acasa) de cit mai multe optiuni avansate, care sa le permita elaborarea de documente cu aspect deosebit. Editoarele profesionale sint de obicei incluse in cadrul unor pachete de softuri numite "suite de birotica", fiecare dintre acestea inglobind alaturi de un ET si o aplicatie de calcul tabelar, un editor Html ca si alte aplicatii cu utilitate in lucrul cu documente.

Editoarele de text pot fi clasificate si dupa licenta de folosire, existind astfel ET gratuite si ET comerciale (cu plata), acestea din urma putind fi de obicei evaluate inainte de cumparare pentru o perioada de timp limitata. Un tabel cu adresele de unde pot fi descarcate variantele complete sau de evaluare ale celor mai bune ETS si ETP se gaseste in pagina Legaturi Programe.

Cele mai la indemina (si poate chiar cele mai folosite) editoare de text potrivite pentru o utilizare obisnuita sint softurile "Notepad" si "Wordpad", care sint incluse in toate sistemele de operare Windows. Cel mai folosit ET profesional este Microsoft Word, inclus in suita "Microsoft Office", dar si intr-un pachet de aplicatii de birotica cu pret accesibil, numit "Microsoft Works". Exista insa si citeva editoare de text profesionale care sint gratuite, cum sint cele incluse in suitele OpenOffice.org (utilizare privata sau in mediu institutional, comercial sau necomercial), 602PCSuite Free (utilizare de catre o singura persoana, in scop necomercial) sau EasyOffice Free (utilizare de catre o singura persoana, in scop necomercial).

Unele editoare de text sint scoase in doua variante, una cu plata si una gratuita (cu functionalitate ceva mai redusa), un exemplu fiind softul EditPad, care exista in variantele EditPad Pro (cu plata) si EditPad Lite (gratuit pentru utilizare non-comerciala privata sau in cadrul unei organizatii non-profit). EditPad Lite nu numai ca are toate functiile de baza ale unui editor de text, dar functionalitatea sa o depaseste in anumite privinte pe cea a editorilor inclusi in SO Windows si de aceea m-am oprit asupra lui pentru acest manual. Acest program are de asemenea citeva calitati importante : este stabil; are o interfata intuitiva si usor de folosit; nu consuma multe resurse; functioneaza pe toate SO Windows recente (98 SE, ME, 2000, XP); are dimensiuni mici (in jur de 1 MB, ceea ce il face usor de descarcat de pe internet), la care se adauga bineinteles si faptul ca este gratuit.

3. MANUAL EDITPAD LITE (versiunea 5.4)

1.INSTALARE

2.INTERFATA

3.UTILIZARE

4.CONFIGURARE

1. INSTALARE

Este indicat sa descarcam cea mai noua versiune a programului de pe situl producatorului. Facem dublu clic pe fisierul de instalare (SetupEditPadLite.exe) si vom fi intimpinati de o fereastra in care putem sa alegem tipul de instalare dorit din cele trei propuse. Varianta "No-Questions-Asked Installation" este cea mai simpla si ca urmare este indicata pentru utilizatorii care doresc sa instaleze programul cu setarile predefinite. Varianta "Select Components and Install" ne permite sa decidem daca instalam sau nu documentatia care vine cu programul (fisierul de ajutor, etc.) si scurtaturile catre acesta. Varianta "Advanced Options Installation" ne permite sa configuram in detaliu procesul de instalare, de exemplu putem sa alegem dosarul de pe hardisc in care dorim sa instalam EditPad Lite (EPL), daca acesta sa fie asociat automat cu fisierele text, daca sa fie instalate documentatia si scurtaturile. Vom alege prima varianta de instalare ("No-Questions-Asked Installation") si ca atare vom face clic pe butonul cu acelasi nume.

Apare o fereastra care contine licenta de folosire a EPL. Aceasta este o licenta tipica pentru un gratisoft ("freeware") si este bine sa o citim. In licenta se spune ca programul este gratuit doar pentru folosire de catre persoane particulare in scop necomercial sau de catre organizatiile non-profit care nu sint finantate majoritar din fonduri guvernamentale. Alte prevederi din licenta sint cele in care se specifica faptul ca pentru varianta gratuita nu se ofera sprijin tehnic ("technical support") si de asemenea ca autorul softului nu poate fi tras la raspundere pentru anumite neplaceri (de ex. pierderi de date) care pot apare ca urmare a folosirii softului. Daca sintem de acord cu prevederile licentei facem clic pe butonul "Yes, I do" pentru a initia procesul propriu-zis de instalare (copierea fisierelor programului pe hardiscul nostru).

Instalarea programului va fi gata in citeva secunde iar la sfirsitul instalarii EPL va fi lansat automat. Alaturi de fereastra programului mai sint deschise doua ferestre, cea continind pontul zilei si o fereastra Windows Explorer (WE) care ne arata scurtaturile instalate de program in meniul de Start ("Start menu"). Ca multe alte programe si EPL va afisa dupa instalare o minifereastra ce contine "pontul zilei" ("tip of the day"), care este setata sa porneasca automat la fiecare pornire a lui. Acest pont este un sfat oferit de autorul programului catre utilizator si pune in evidenta un aspect util referitor la functionalitatea softului. Pontul se schimba la fiecare pornire a EPL dar daca vrem sa le vedem pe rind pe toate putem face clic pe butonul "Next Tip" pina vedem ca ponturile incep sa se repete. Ponturile sint o modalitate mai usoara de a invata despre folosirea programului, dar ele nu sint neaparat necesare pentru cine citeste fisierul de ajutor ("help file") inclus. Ca urmare inlaturam bifarea de la casuta "Show tip of the day at startup" ("Afiseaza pontul zilei la pornire"), facind clic in casuta respectiva si apoi facem clic pe butonul "Thanks". Minimizam fereastra principala a programului si apoi inchidem fereastra WE care prezinta scurtaturile.

Programul este deja lansat in executie in acest moment, insa in mod obisnuit il vom lansa facind dublu-clic pe scurtatura de pe suprafata de lucru ("desktop") sau pe cea prezenta in dosarul "EditPad Lite" instalat in meniul de start. La pornirea programului apare fereastra sa principala, pe care o putem maximiza pentru a avea o suprafata mai mare in care sa lucram cu textul. Odata maximizata, programul va retine aceasta preferinta a nostra si in sesiunile urmatoare de lucru fereastra principala va fi afisata in mod maximizat fara interventia noastra.

2. INTERFATA PROGRAMULUI

Interfata este similara cu a altor softuri concepute pentru sistemul de operare Windows. La partea cea mai de sus a ferestrei principale a programului se afla bara cu meniuri ("Menubar") care contine liste ("meniuri") cu cele mai folosite comenzi. Meniurile ("File" - "Fisier", "Edit" - "Editare", "Block" - "Bloc [de Text]", "Convert" - "Conversie", "Options" - "Optiuni", "View" - "Vizualizare", "Help" - "Ajutor") se folosesc facind mai intii clic pe titlul lor pentru a derula lista de comenzi, dupa care se face clic pe comanda dorita. Sub bara cu meniuri se afla bara cu instrumente ("Toolbar" - "Instrubara") care contine niste "butoane" sub forma unor pictograme (iconite). Butoanele ne permit sa lansam in executie foarte rapid comenzile cele mai des folosite. Fereastra principala a programului EPL are deci caracteristicile obisnuite ale ferestrelor softurilor pentru SO Windows (bara de meniuri, bara de instrumente, bara de stare) dar are si o caracteristica particulara si anume folosirea unei interfete de tip multidocument ("multi document interface" - MDI) in care navigarea se face cu ajutorul unor taburi.

Interfata (modul de afisare) multidocument ne permite sa avem mai multe documente (fisiere) deschise in acelasi timp si sa trecem foarte usor de la unul la altul in functie de nevoile de moment. Documentele deschise se suprapun perfect (la fel ca niste coli de hirtie puse una peste alta), deci la un moment dat un singur document este vizibil in fereastra principala a editorului de text. Pentru a face comutarea intre documente rapida si intuitiva a fost pusa la punct navigarea cu ajutorul taburilor. Aceasta presupune ca fiecare document sa aiba la marginea superioara o mica eticheta (tab) care iese din conturul ferestrei si contine numele documentului respectiv. Atunci cind avem mai multe documente deschise il putem aduce in prim-plan pe cel cu care dorim sa lucram facind clic cu mausul pe tabul (eticheta) acestuia.

Taburile sint de patru feluri in EPL :

Activ ("Active") - Corespunde documentului deschis la care lucram si care este afisat in fereastra EPL. Este colorat in alb si are dimensiuni ceva mai mari decit taburile inactive.

Inactiv ("Inactive") - Corespunde unui document deschis la care nu se lucreaza pe moment. Este colorat in gri.

Modificat ("Modified") - Corespunde unui document la care am facut modificari pe care nu le-am salvat. Este colorat in roz (daca este activ) sau in rosu (daca este inactiv).

Fierbinte ("Hot") - Este o stare tranzitorie si desemneaza tabul peste care am dus cursorul mausului, fara sa apasam. Este colorat in gri-petrol.

Interfata multidocument cu taburi este preferata de utilizatori pentru ca are o ergonomie superioara oricarei alte interfete si economiseste resursele calculatorului (nefiind nevoie sa deschidem fiecare document intr-o fereastra separata). In plus folosirea acestui tip de interfata este intuitiva (usor de inteles) chiar si pentru cineva care nu a avut de-a face cu calculatoarele, pentru ca ea se bazeaza pe designul intilnit de multa vreme la agendele telefonice si la cartotecile folosite pentru ordonarea fiselor de prezentare a cartilor dintr-o biblioteca.

3. UTILIZAREA PROGRAMULUI

3.1 DESCHIDEREA DOCUMENTELOR

3.2 SALVAREA DOCUMENTELOR

3.3 INCHIDEREA DOCUMENTELOR

3.4 EDITAREA DOCUMENTELOR

3.5 FORMATAREA DOCUMENTELOR

3.6 CAUTAREA SI INLOCUIREA ELEMENTELOR DE TEXT

3.7 SCRIEREA DOCUMENTELOR

Cel mai frecvent tip de folosire a editoarelor de text este pentru citirea documentelor si eventual pentru modificarea (editarea) lor. Cealalta activitate care se poate realiza cu un ET este bineinteles scrierea unui text cu ajutorul calculatorului, care implica doua etape principale si anume cea de scriere propriu-zisa si cea de editare a textului rezultat. Pe linga acestea textul mai poate fi supus ulterior unor prelucrari secundare, care depind de functionalitatea editorului folosit (de exemplu corectura ortografica si gramaticala).

3.1 DESCHIDEREA UNUI DOCUMENT

Pentru a deschide un document trebuie sa facem clic pe butonul corespunzator din bara de instrumente ("toolbar" - "instrubara"), care este al treilea incepind din partea stinga. Acesta are desenata pe el o iconita simbolizind un dosar intredeschis din care ies niste file. Facem deci clic pe acest buton si va apare o fereastra de explorare a continutului hardiscului, unde trebuie sa selectam fisierul ce contine document dorit. Putem mari dimensiunea ferestrei tragind de coltul ei din dreapta-jos. Fereastra de explorare are functionalitatea asemanatoare cu a unei ferestre Windows Explorer, in sensul ca putem face operatii cu fisierele afisate daca apelam la comenzile din meniul contextual care apare cind facem clic dreapta in interiorul ferestrei. Comenzile meniului sint diferite daca facem clic dreapta pe un dosar (sau fisier), fata de situatia in care facem clic dreapta pe un spatiu in care nu se afla vreun element.

Ceea ce ne intereseaza insa acum este explorarea continutului hardiscului in cautarea fisierului dorit. Pentru a ne face munca mai usoara, in fereastra sint prezente citeva elemente care ne ajuta la navigare. Cel mai important dintre ele este o bara laterala care ne ofera acces prin intermediul unor butoane mari la niste destinatii des folosite. Butoanele mari pot fi privite ca niste "semne de carte", pentru ca daca facem clic pe unul din ele, in fereastra de explorare va fi afisat continutul destinatiei alese sub forma unui arbore de dosare si fisiere. Cel mai util este butonul "My Computer" pe care daca apasam vor fi afisate partitiile hardiscului si unitatile de stocare (discheta, CD-ROM, etc.). Alte butoane des folosite sint "Desktop" ("Suprafata de Lucru"), "My Network Places" ("Destinatii in Retea") si "My Documents" (prezent doar in Windows XP). In partea din dreapta-sus a ferestrei se afla patru butoane mici si anume "Go to last folder visited" ("Mergi la ultimul dosar vizitat"), "Up one level" ("Urca un nivel [in structura de dosare]"), "Create New Folder" ("Creeaza un Dosar Nou") si "View Menu" ("Meniu de Vizualizare").

Navigarea in structura arborescenta a dosarelor este extrem de usoara si se aseamana cu cautarea unor file intr-un birou. In cazul biroului cautam incepind cu suprafata lui si continuind cu continutul sertarelor pina gasim obiectul dorit. Este deci vorba de o cautare pornind de la suprafata inspre profunzime. Acelasi lucru se întîmpla si in cazul ferestrei de explorare, unde pornim de la partitii (sau de la unitatile de stocare) si avansam in etape ("coborim cite un nivel in structura arborescenta") descoperind pe parcurs intreg continutul de dosare si fisiere. Pentru a afisa continutul unei partitii in fereastra de explorare trebuie sa facem dublu-clic pe numele ei, lucrurile fiind identice si in cazul dosarelor. Vor fi deci afisate dosarele prezente pe partitie (sau subdosarele continute intr-un dosar) si putem continua explorarea facind dublu-clic pe unul din ele pentru a investiga continutul sau. Daca dorim sa ne intoarcem la nivelul superior din structura arborescenta va trebui sa facem clic pe butonul "Up one level". Daca dorim sa ne intoarcem la dosarul deschis anterior va trebui sa facem clic pe butonul "Go to last folder visited".

Explorarea ia sfirsit in momentul in care am gasit fisierul dorit. Facem clic pe numele lui pentru a-l selecta si apoi facem clic pe butonul "Open" pentru a-l afisa in fereastra principala a EPL. Putem deschide orice fisier prezent pe hardisc, indiferent de extensia lui, dar EPL nu va afisa in mod corespunzator decit fisierele pentru care este specializat si anume cele de tip TEXT (cu extensia .txt). Este de altfel recomandat sa deschidem numai acest tip de fisiere si asta nu pentru ca altfel s-ar intimpla ceva rau cu calculatorul nostru (operatiunea este inofensiva), ci pentru ca deschizind alte tipuri de fisiere (.exe., .mp3, etc.) va fi afisata o succesiune de simboluri alfanumerice din care nu vom intelege nimic tocmai, pentru ca ele nu sint documente.

Unul din punctele forte ale EPL este acela ca ne permite sa deschidem mai multe documente in acelasi timp. Daca repetam manevra explicata mai sus putem deschide oricite documente dorim si vom putea trece de la unul la altul facind clic pe tabul (eticheta) lor. Documentul la care lucram la un moment dat (cel afisat in fereastra principala a EPL) se numeste document activ, iar tabul sau iese in evidenta fiind colorat in alb. Cind trecem la un alt document acesta va deveni document activ, restul documentelor deschise devenind automat inactive.

Deschiderea unui document se poate realiza bineinteles si facind clic pe meniul "File" iar apoi pe comanda "Open" pentru a afisa fereastra de explorare. Aceeasi actiune se poate realiza cu ajutorul combinatiei de taste Ctrl+O.

Softul EPL poseda si o facilitate foarte utila care ne permite sa accesam rapid documente deschise intr-o sesiune de lucru anterioara, fara a le mai cauta pe hardisc. Aceasta functie este intrucitva asemanatoare cu functia "History" ("Istoric") din exploratoarele de internet ("browsers") si se bazeaza pe alcatuirea unei liste cu adresele documentelor deschise recent, in asa fel incit daca dorim sa redeschidem unul din aceste documente sa il cautam in lista si nu pe hardisc. Pentru a vedea lista va trebui sa facem clic pe sagetuta de linga butonul "Open" din bara de instrumente (instrubara). Deschiderea unui document din lista se realizeaza facind clic pe adresa lui. Daca documentul respectiv a fost intre timp sters, atunci daca incercam sa il deschidem va apare o minifereastra cu un mesaj de eroare ("[File] does not seem to exist anymore" - "[Documentul] pare sa nu mai existe"). In acest din urma caz adresa fisierului disparut va fi stearsa automat din lista. Pentru a evita pe viitor astfel de intimplari putem sa "curatam" lista de adresele fisierelor inexistente, facind clic pe optiunea "Remove Obsolete Files" ("Inlatura fisierele scoase din uz"). Daca dorim sa stergem toate adresele din lista facem clic pe optiunea "Remove All Files" ("Inlatura toate fisierele"). Lista documentelor deschise anterior poate fi accesata si din meniul "File" daca ducem cursorul mausului peste comanda "Reopen" ("Redeschide").

In situatia in care un fisier a fost deschis dar nu este afisat corespunzator (eventualitate extrem de rara, dar teoretic posibila) trebuie sa obligam softul sa il redeschida facind clic pe optiunea "Reload from Disk" ("Reincarca de pe disc") din meniul "File". In mod normal de aceasta data el va fi afisat in mod corect.

3.2 SALVAREA UNUI DOCUMENT

Operatiunea de salvare presupune memorarea permanenta a modificarilor aduse unui document. EditPad Lite, la fel ca orice alt editor de text ne permite sa modificam un document in ce fel dorim si aceste modificari sint vizibile imediat dupa lansarea comenzilor. Cu toate acestea daca nu salvam documentul in forma modificata, la urmatoarea deschidere a lui vom vedea ca el apare in versiunea de dinaintea efectuarii modificarilor. Salvarea este singura operatie care ne garanteaza ca munca noastra nu s-a pierdut si de aceea este indicat sa salvam documentul la intervale regulate de timp, pentru a nu ne expune pierderii accidentale a datelor provocata de o pana de curent sau de o alta situatie neprevazuta. Prin salvarea documentului acesta este stocat pe hardisc (sau pe alta unitate de stocare) cu tot cu modificarile sau adaugirile facute. Ca urmare chiar daca alimentarea cu curent electric se suspenda temporar, documentul este in siguranta iar noi ne vom putea reincepe munca din locul in care am intrerupt-o. Salvarea documentelor in EditPad Lite este exclusiv manuala, adica utilizatorul trebuie sa dea in mod explicit comanda de salvare pentru ca modificarile textului sa fie permanentizate. Unele editoare mai complexe ofera si o functie de salvare automata, prin care programul insusi salveaza documentul la un interval de timp stabilit de utilizator (5 minute, 10 minute, etc.).

Cea mai usoara metoda de a salva documentul la care lucram este sa facem clic pe butonul "Save" din instrubara, buton care are desenat pe el o discheta. Daca repetam aceasta manevra la intervale regulate de timp sau dupa ce am facut modificari importante la document, vom fi absolut siguri ca nu vor exista surprize neplacute. Alternativ, putem folosi combinatia de taste Ctrl+S care are exact acelasi rezultat si in plus ne permite sa nu ridicam miinile de pe tastatura in timp ce scriem. In cazul in care avem deschise mai multe documente si lucram alternativ la ele EPL ne ofera posibilitatea sa le salvam pe toate in acelasi timp, fara deci ca sa mai fie nevoie sa il salvam pe fiecare in parte. Pentru aceasta facem clic pe butonul "Save All" din bara de instrumente, buton care are desenat pe el mai multe dischete suprapuse, sau alternativ putem folosi combinatia de taste Ctrl+Shift+A. Putem de asemenea folosi comenzile "Save" si "Save All" daca le accesam in cadrul meniului "File". Prin aceste doua comenzi documentul este salvat in formatul original (de ex. TXT), dar la fel de important, el este salvat in locatia in care se afla, adica pe hardisc, pe discheta, etc.

Daca dorim sa salvam documentul (fisierul) in alta locatie decit cea originala sau cu alt nume sau format, trebuie sa apelam la comanda "Save As" ("Salveaza Ca"). Sa presupunem ca avem un fisier text deschis in EPL si dorim sa il salvam sub alt nume si pe alta partitie decit cea de origine. Pentru aceasta facem clic pe meniul "File" si apoi pe optiunea "Save As". Va apare o fereastra de explorare in care trebuie sa specificam numele fisierului (il completam in cimpul "File name", dupa ce stergem numele deja prezent daca acesta nu ne convine) si locul de salvare (partitia si dosarul in care sa fie inclus). Trebuie de asemenea sa fim atenti ca in cimpul "Save as type" din fereastra de explorare, formatul fisierului de salvat sa fie specificat corect, adica "Text Document (*.txt)". Daca il salvam ca "Any file" fisierul rezultat nu va avea extensia TXT, dar i-o putem adauga ulterior in mod manual. Daca il salvam ca "Html Document" el va fi deschis automat in explorator ("browser"), ceea ce nu ne va permite sa il editam. Dupa ce am specificat corect formatul ("Text Document") si locul de stocare, va trebui sa facem clic pe butonul "Save" din fereastra de explorare iar documentul va fi salvat instantaneu. In locul comenzii din meniul "File" putem sa folosim combinatia de taste Ctrl+Shift+S, cu acelasi rezultat.

Comenzile "Save" si "Save As" sint disponibile si in cadrul meniului contextual care apare daca facem clic dreapta in interiorul unui document deschis sau pe tabul lui. Salvarea unui document in formatul Html este recomandata doar daca folosim EPL ca editor pentru codul Html al unei pagini web. Acest lucru este posibil dar nu este recomandat, pentru ca exista softuri specializate (editoare Html) care sint mai usor de folosit si ofera o multime de optiuni suplimentare.

Softul EPL monitorizeaza permanent situatia documentului deschis si in functie de faptul daca au fost aduse sau nu modificari acestuia activeaza butoanele si comenzile legate de salvare. Butoanele "Save" si "Save All" (si optiunile corespunzatoare din meniul "File") sint estompate (nefunctionale) daca nu am facut nici o modificare la documentul (documentele) deschis(e). Ele devin insa functionale imediat ce am facut prima modificare la document. Tot aceasta monitorizare este responsabila de faptul ca inainte de a inchide un document modificat sintem intrebati daca nu cumva dorim sa-l salvam in prealabil, situatie care este expusa mai jos.

3.3 INCHIDEREA UNUI DOCUMENT

Dupa ce am terminat de citit sau editat unul sau mai multe documente le putem inchide. Cea mai eleganta si usoara metoda de a inchide un document la care nu am facut modificari este sa facem clic dreapta pe tabul sau si in meniul care apare sa facem clic pe optiunea "Close" ("Inchide"). Putem proceda asemanator cu oricare din documentele deschise, indiferent daca el este activ sau inactiv. La fel ca orice soft si EPL ne permite sa efectuam o actiune pe mai multe cai, raminind ca utilizatorul sa o alega pe aceea pe care o socoteste cea mai eficienta pentru stilul sau de lucru. Inchiderea unui document nemodificat se poate realiza si facind clic pe butonul "Close" din bara de instrumente (al doilea din stinga) iar ca urmare documentul activ (afisat in fereastra) va fi inchis. Celelelate cai presupun folosirea optiunii "Close" din meniul "File" sau a combinatiei de taste Ctrl+W. Daca dorim sa inchidem toate documentele atunci trebuie sa facem clic pe optiunea "Close All" din meniul "File" sau sa folosim combinatia de taste Shift+Ctrl+W.

In cazul in care am operat modificari la un document, nu vom putea sa il inchidem decit dupa ce ii indicam programului decizia noastra in legatura cu modificarile efectuate, cu alte cuvinte daca le pastram sau nu. In situatia in care incercam sa inchidem un fisier modificat va apare automat o minifereastra de avertizare cu textul : "The file has been modified. Do you want to save the file before closing it?..." ("Fisierul a fost modificat. Doresti sa salvezi fisierul inainte de a-l inchide?.."). Avem la dispozitie trei butoane pentru a indica decizia noastra. Daca facem clic pe butonul "Yes: Save" modificarile vor fi salvate, daca facem clic pe butonul "No: Don't Save" modificarile nu vor fi salvate, iar daca facem clic pe butonul "Cancel Close" operatiunea de inchidere a fisierului va fi anulata. Lucrurile stau asemanator daca avem deschise mai multe documente la care am facut modificari si decidem sa le inchidem pe toate dintr-o data (Shift+Ctrl+W). Programul va lua pe rind fisierele deschise si ne va intreba ce sa faca in legatura cu modificarile ce le-au fost aduse. Pentru fiecare fisier vom avea fie optiunea sa pastram modificarile (facem clic pe butonul "Save this File"), fie sa le anulam (facem clic pe butonul "Don't Save this File"). In plus avem posibilitatea sa luam o hotarire care sa priveasca modificarile din toate documentele fara sa mai decidem pentru fiecare document in parte, putind deci sa pastram modificarile (facem clic pe butonul "Save All Files") sau sa le anulam (facem clic pe butonul "Don't Save Any").

3.4 EDITAREA UNUI DOCUMENT

3.4.1 SELECTAREA TEXTULUI

3.4.2 DECUPAREA TEXTULUI

3.4.3 COPIEREA TEXTULUI

3.4.4 LIPIREA TEXTULUI

3.4.5 STERGEREA TEXTULUI

3.4.6 ANULAREA SI REEXECUTAREA ACTIUNILOR

Dupa ce am deschis un document il putem citi si de asemenea il putem prelucra. Toate actiunile pe care le efectuam in vederea modificarii unui text d.p.d.v. al aspectului sau al continutului sint inglobate intr-un concept general care poarta numele de "editare".

Unul din marile avantaje pe care le ofera calculatorul comparativ cu masina de scris este faptul ca ne permite sa rearanjam un text (sa adaugam, sa stergem sau sa mutam paragrafe) foarte rapid si intr-un mod extrem de intuitiv. Editarea unui text poate fi inteleasa de oricine a "prelucrat" articole si poze din ziare sau reviste cu ajutorul instrumentelor binecunoscute (foarfeca, cutie cu lipici, carioci, guma, etc.), activitate care este realizata cu bune rezultate si de catre copiii prescolari. Tocmai pentru ca decuparea si lipirea unor poze sau texte din publicatiile tiparite este un proces pe care majoritatea persoanelor l-au realizat intr-o perioada mai apropiata sau mai indeparatata a existentei lor, programatorii s-au gindit sa faca editarea textului la fel de usoara ca aceasta activitate practica aflata la indemina oricui. Succesiunea de operatii in cazul decuparii sau copierii unei portiuni de text cu ajutorul unui ET este intuitiva si o reproduce in mare masura pe cea din viata reala : selectarea textului, copierea sau decuparea sa, fixarea in memoria Clipboard, lipirea in noua pozitie. Memoria Clipboard este o memorie temporara in care sint stocate in mod automat elementele (de ex. fragmentele de text) pe care dorim sa le rearanjam.

In cele ce urmeaza vor fi prezentate detaliat etapele procesului de editare. Este recomandat sa deschidem un document in format text aflat pe hardisc, pentru a intelege mai bine tehnicile care urmeaza a fi expuse. Si mai bine ar fi sa facem o copie dupa un fisier text si sa o folosim pe aceasta, astfel ca indiferent ce modificari i-am aduce, originalul nu va fi afectat. De exemplu daca folosim Windows ME putem face o copie a fisierului "GENERAL.TXT" aflat in dosarul de la adresa C:\Windows, iar daca folosim Windows XP putem face o copie a fisierului "eula.txt" aflat in dosarul de la adresa C:\Windows\system32.

3.4.1 Selectarea si Deselectarea unei Portiuni de Text

Orice document se prezinta in fereastra editorului ca o succesiune de linii de text suprapuse, grupate sau nu in paragrafe. Etapa de selectare a textului pe care dorim sa-l modificam este esentiala, pentru ca prin ea ii aratam softului cu precizie portiunea pe care dorim sa o prelucram. Rezultatul selectarii este in general un bloc de text, desi se pot selecta si o singura litera sau un singur cuvint. Portiunea selectata se va colora diferit de restul textului, de cele mai multe ori textul avind culoarea alba iar fundalul culoarea bleumarin.

Cea mai simpla metoda de selectare se face exclusiv cu ajutorul mausului. De obicei cursorul ("pointer") mausului are forma unei sagetute. In momentul in care mutam cursorul deasupra unui text (intr-un editor de text sau in exploratorul web) forma cursorului se schimba, el luind acum aspectul unei mici linii verticale. Pentru a selecta o portiune de text pozitionam mai intii cursorul la inceputul textului respectiv si apoi facem clic pe butonul sting al mausului, in acest fel inserind cursorul in document. Tinind in continuare butonul apasat tragem mausul inspre dreapta, in asa fel incit sa fie selectata portiunea pe care o dorim (o litera, un cuvint, o propozitie sau intregul rind de text). Daca intentia noastra este sa selectam un paragraf (format din mai multe rinduri de text) atunci trebuie sa facem clic la inceputul paragrafului si apoi tinind butonul sting apasat sa tragem mausul in diagonala din partea stînga-sus înspre partea dreapta-jos. In momentul in care am terminat de selectat portiunea dorita ridicam degetul de pe butonul sting al mausului. Procedura este similara daca dorim sa selectam mai multe paragrafe dintr-o data. In cazul in care fragmentul vizat este de dimensiuni mari si nu se incadreaza intr-o singura fereastra procedam cum a fost explicat mai inainte, dar ducem cursorul mausului (cu butonul sting apasat) in jos in asa fel incit el sa depaseasca marginea inferioara a ferestrei editorului. Textul va incepe sa se deruleze si va fi selectat in mod automat. Pentru a opri derularea (si implicit selectarea) ridicam degetul de pe butonul sting al mausului. Daca dorim sa deselectam tot textul facem clic cu butonul sting al mausului oriunde in interiorul documentului. Daca dorim sa deselectam doar o portiune din el, tinem apasat butonul sting si tragem mausul in sus, iar rindurile de la marginea inferioara a portiunii selctate se vor deselcta progresiv. Acest ultim procedeu este valabil doar daca dupa selectare nu am ridicat degetul de pe butonul sting al mausului.

O a doua metoda de selectare presupune folosirea doar a tastaturii si este preferata de cei care nu doresc sa desprinda miinile de pe tastatura in timp ce lucreaza la un text. Ea presupune folosirea tastei Shift impreuna cu una din tastele navigationale (cu sageata). Incepem procedura de selectare prin plasarea cursorului la inceputul textului vizat, folosindu-ne de tastele directionale (cu sageata in sus, in jos, la dreapta si la stinga). Apoi tinem apasata tasta Shift si in acelasi timp apasam tasta navigationala cu sageata la dreapta. In acest fel va fi selectat tot rindul de text pe care se afla cursorul. Dupa atingerea marginii drepte a acestui rind selectarea va continua cu rindul urmator. Aceasta metoda este insa destul de lenta si de aceea este de preferat sa folosim tasta Shift in combinatie fie cu tasta cu sageata in jos (in acest fel rindurile de text sint selectate complet pe o directie verticala), fie cu tasta Page Down (in acest fel sint selectate rindurile de dupa cursor incadrate in dimensiunea unei "pagini", care este egala cu dimensiunea pe verticala a ferestrei principale a EPL). Daca dorim sa deselectam anumite rinduri de text folosim tasta Shift in combinatie cu tasta cu sageata la stinga, tasta cu sageata in sus (deselectare a cite unui rind pe verticala) sau tasta Page Up (deselectare a cite unei "pagini" intregi), iar procesul de deselectare va inainta progresiv incepind cu limita inferioara a portiunii selectate.

O a treia metoda de selectare presupune folosirea atit a mausului cit si a tastaturii si ea este foarte usoara si in acelasi timp foarte putin predispusa la erori. Inseram cursorul la inceputul fragmentului de text, facind clic pe butonul sting al mausului. Apoi tinem apasata tasta Shift si facem clic cu mausul la sfirsitul portiunii pe care dorim sa o selectam. Daca fragmentul de text pe care dorim sa-l selectam este mare, adica depaseste dimensiunea ferestrei editorului, facem intii clic la inceputul lui si apoi derulam continutul ferestrei cu ajutorul rotitei de derulare ("scroll") pina ajungem la locul in care se termina portiunea pe care dorim sa o selectam. In acest moment tinem apasata tasta Shift, pozitionam cursorul la sfirsitul fragmentului si facem clic pe butonul sting al mausului. Daca dorim sa deselectam textul facem clic oriunde in interiorul documentului.

In cazul in care intentionam sa selectam tot textul dintr-un anumit document, avem la dispozitie comanda "Select All" ("Selectare Integrala"), care este disponibila in meniul "Edit", in meniul contextual (care apare daca facem clic dreapta oriunde in document) sau prin combinatia de taste Ctrl+A (usor de retinut pentru ca litera A este prima din cuvintul "All").

3.4.2 Decuparea unei Portiuni de Text

Acest procedeu, la fel ca si cel de copiere, prespune folosirea unui element care necesita o mica explicatie prealabila. In momentul in care noi decupam sau copiem un fragment de text el este pus intr-o portiune speciala a memoriei calculatorului, numita memorie "Clipboard". Numele ei vine de la planseta ("board") care este folosita pentru pastrarea foilor de hirtie volante si care este dotata la partea superioara cu o clema ("clip") pentru fixarea filelor. Memoria Clipboard folosita de SO Windows are insa o limitare si anume ca nu poate sa "fixeze" decit un singur element (dosar, fisier, fragment de text, imagine, etc.), iar atunci cind am memorat altul el il va inlocui pe cel deja prezent. Iconita din SO Windows folosita pentru comanda de lipire infatiseaza tocmai o atfel de planseta colorata in maro si avind o clema colorata in galben. Softul Edit Pad Lite foloseste o iconita asemanatoare, numai ca planseta este colorata in gri, iar clema in albastru.

Actiunea de decupare este folosita pentru mutarea unei anumite portiuni de text intr-o noua locatie, care poate fi in acelasi document sau in altul. Ea presupune disparitia textului selectat din pozitia curenta si depozitarea lui in memoria Clipboard, in asteptarea lipirii in noua pozitie. Decuparea se realizeaza prin comanda "Cut", dupa selectarea in prealabil a textului pe care dorim sa-l mutam. Comanda de decupare poate fi data in mai multe feluri. Cel mai simplu este sa folosim butonul cu acelasi nume din bara de instrumente a EPL, buton care are desenata o foarfeca pe el. Alta varianta este ca dupa selectarea textului sa facem clic dreapta in interiorul documentului si in meniul contextual sa facem clic pe optiunea "Cut". Cei care prefera sa foloseasca tastatura au la dispozitie combinatia de taste Ctrl+X, extrem de usor de retinut pentru ca X seamana cu o foarfeca deschisa. In sfirsit o ultima varianta este sa facem clic pe titlul meniului "Edit" pentru a-l afisa si apoi sa facem clic pe optiunea "Cut".

Dupa decuparea textului si fixarea lui automata in memoria Clipboard urmeaza lipirea lui, care va fi explicata ceva mai jos.

O metoda extrem de usoara de decupare a unui text si de repozitionare a lui in cadrul aceluiasi document implica folosirea tehnicii numite "trage si da drumul" ("drag and drop"). Selectam portiunea de text dorita (cu mausul sau tastatura sau ambele), apoi facem clic stinga pe ea si tinind butonul sting al mausului apasat o tragem catre locatia dorita. Cind am ajuns la noua locatie dam drumul butonului mausului si textul va ocupa pozitia aleasa de noi.

Softul EPL ne ofera prin comanda "Cut Append" ("Decupare si Anexare") o mica imbunatatire a functiei de decupare, in sensul ca este posibil sa decupam unul dupa altul mai multe fragmente de text care vor fi anexate (atasate) unul la celalalt, ele fiind lipite ulterior in grup. Se depaseste in acest fel limitarea memoriei Clipboard care nu permitea decit mutarea cite unui fragment odata. Aceasta comanda este disponibila in meniul "Edit" sau prin folosirea combinatiei de taste Shift+Ctrl+X. Desi aceasta functie isi are utilitatea ei, MunteAlb recomanda folosirea unui program special (de ex. Clipomatic, soft gratuit) pentru aceasta operatie, deoarece EPL nu ne ofera posibilitatea sa vedem care este continutul exact al memoriei Clipboard. Softul cu plata EditPad Pro are integrata facilitatea de stocare a mai multor fragmente de text in scopul reutilizarii ulterioare, similara cu cea prezenta in Clipomatic sau alte programe de acelasi fel (Autoclip Express, etc.).

3.4.3 Copierea unei Portiuni de Text

Actiunea de copiere este folosita pentru duplicarea unei portiuni de text in scopul pozitionarii intr-o noua locatie, care poate fi in acelasi document sau in altul. Ea presupune efectuarea unei copii identice dupa textul selectat si depozitarea ei in memoria Clipboard, in asteptarea lipirii. Spre deosebire de decupare, textul care a fost copiat ramine la locul sau, urmind ca noi sa lipim in noua locatie o copie a lui si nu originalul. Operatiunea se realizeaza prin comanda "Copy", dupa selectarea in prealabil a textului pe care dorim sa-l duplicam. Comanda de copiere poate fi data in mai multe feluri. Cel mai simplu este sa folosim butonul cu acelasi nume din bara de instrumente a EPL, buton care are desenate pe el doua foi de hirtie. Alta varianta este ca dupa selectarea textului sa facem clic dreapta in interiorul documentului si in meniul contextual sa facem clic pe optiunea "Copy". Cei care prefera sa foloseasca tastatura au la dispozitie combinatia de taste Ctrl+C, extrem de usor de retinut pentru ca litera C este prima din cuvintul "copiere". In sfirsit o ultima varianta este sa facem clic pe titlul meniului "Edit" pentru a-l afisa si apoi sa facem clic pe optiunea "Copy".

Este posibil sa copiem un fragment de text in cadrul aceluiasi document folosind tehnica numita "trage si da drumul" ("drag and drop"). Selectam portiunea de text dorita (cu mausul sau tastatura sau ambele), apoi facem clic stinga pe ea si tinind butonul sting al mausului apasat o tragem catre locatia dorita. Cind am ajuns la noua locatie apasam tasta Ctrl si apoi dam drumul butonului mausului. Putem tine apasata tasta Ctrl pe tot parcursul tragerii textului dar este mai usor sa facem acest lucru doar in momentul in care trebuie sa pozitionam textul in noua locatie.

La fel ca in cazul decuparii, softul EPL ne propune si functia "Copy Append" ("Copiere si Anexare") pentru a depasi limitarea memoriei Clipboard. Aceasta comanda este disponibila in meniul "Edit" sau prin folosirea combinatiei de taste Shift+Ctrl+C. Si in acest caz este recomandata folosirea unui soft specializat daca avem nevoie de aceasta facilitate.

O facilitate interesanta si utila este copierea prin metoda "trage si da drumul" ("drag and drop") a unor portiuni de text intre fisiere deschise in EPL si fisiere deschise in alte editoare de text. Aceasta metoda este mai directa decit metoda clasica, in sensul ca nu mai este nevoie sa facem clic pe butoanele de copiere si apoi de lipire. Copia fragmentului duplicat este transferata direct, fara a mai fi depozitata in memoria Clipboard. Sa presupunem ca dorim sa copiem o portiune de text intre un document deschis in EPL si altul deschis in Wordpad. Selectam portiunea in cauza in fereastra EPL, apoi facem clic pe ea si tinem apasat butonului sting al mausului. Apoi tragem (cu butonul sting tot apasat) cursorul mausului in jos si il ducem peste butonul ferestrei Wordpad din bara de procese ("taskbar"). Dupa un foarte scurt interval de asteptare fereastra Wordpad va fi maximizata si va apare in prim-plan, inlocuind fereastra EPL. Pozitionam cursorul in locul din document in care dorim sa inseram textul si dam drumul butonului sting al mausului. Textul va fi copiat automat in noua locatie. Operatiunea inversa, de copiere a unui text din Wordpad in EPL, prin metoda "trage si da drumul" este si ea posibila si decurge identic celei deja prezentate.

3.4.4 Lipirea unei Portiuni de Text

Etapa care concretizeaza rezultatul actiunilor de decupare sau copiere este cea de lipire a portiunii de text depozitate in memoria Clipboard. Mai intii trebuie sa mutam cursorul in locul in care dorim sa lipim textul, lucru care se poate realiza fie facind clic cu mausul in locul respectiv, fie folosind tastele navigationale. Lipirea se realizeaza prin folosirea comenzii "Paste", care poate fi data in mai multe feluri. Cel mai simplu este sa folosim butonul cu acelasi nume din bara de instrumente a EPL, buton care are desenata pe el o planseta cu clema. Alta varianta este ca dupa selectarea textului sa facem clic dreapta in interiorul documentului si in meniul contextual sa facem clic pe optiunea "Paste". Cei care prefera sa foloseasca tastatura au la dispozitie combinatia de taste Ctrl+V, extrem de usor de retinut pentru ca litera V seamana cu o clema de planseta. In sfirsit o ultima varianta este sa facem clic pe titlul meniului "Edit" pentru a-l afisa si apoi sa facem clic pe optiunea "Paste".

Trebuie mentionat ca textul pe care dorim sa-l lipim intr-un document deschis in EPL poate proveni de oriunde. De exemplu putem copia o portiune de text dintr-o pagina web deschisa in explorator ("browser") si apoi sa o lipim intr-un document deschis in EPL. De asemenea putem decupa fragmente de text din fisiere deschise in alte editoare de text, cum sint Notepad, Wordpad, etc. si apoi sa le lipim in EPL.

3.4.5 Stergerea unei Portiuni de Text

Comanda de stegere implica folosirea tastelor Delete sau Backspace (tasta cu sageata la stinga situata deasupra tastei Enter), care sint specializate tocmai pentru aceasta actiune. Tasta Delete ne permite sa stergem caracterele alfanumerice (literele, cifrele, simbolurile) situate la dreapta cursorului. Daca apasam tasta o singura data va fi sters un singur caracter, iar daca dorim sa stergem mai multe caractere va trebui sa o apasam succesiv de mai multe ori. In cazul in care dorim sa stergem rapid o succesiune de caractere va trebui sa tinem apasata tasta Delete pina cind si ultimul caracter alfanumeric vizat de noi a fost sters. Trebuie mentionat ca la terminarea unui rind stergerea va continua cu rindul urmator, pina cind ridicam degetul de pe tasta. Folosind aceasta metoda putem sterge rinduri intregi de text, dar tehnica este destul de greoaie. EditPad Lite ne ofera si posibilitatea de a sterge cite un rind odata daca folosim combinatia de taste Ctrl+Y, rindul sters fiind acela pe care se afla cursorul. Pentru situatia in care dorim sa stergem un fragment de text mai mare cel mai bine este sa il selectam si apoi sa apasam o data tasta Delete. In meniul "Edit" si in meniul contextual exista comanda "Delete" care are aceeasi functie ca si tasta dar folosirea este ceva mai putin comoda.

Tasta Backspace ne permite sa stergem caracterele alfanumerice (literele, cifrele, simbolurile) situate la stinga cursorului. Daca apasam tasta o singura data va fi sters un singur caracter, iar daca dorim sa stergem mai multe caractere va trebui sa o apasam succesiv de mai multe ori. In cazul in care dorim sa stergem rapid o succesiune de caractere va trebui sa tinem apasata tasta Backspace pina cind si ultimul caracter alfanumeric vizat de noi a fost sters. Trebuie mentionat ca la terminarea unui rind stergerea va continua cu rindul anterior, pina cind ridicam degetul de pe tasta.Daca selectam un fragment mai mare de text si apasam tasta Backspace fragmentul va fi sters, dar cei mai multi utilizatori folosesc doar tasta Delete in acest scop.

Daca dorim sa stergem un document deja deschis in EPL o putem face din interiorul editorului, fara a mai fi nevoie sa utilizam Windows Explorer. Pentru aceasta facem clic pe meniul "File" si apoi pe optiunea "Delete". Va apare o minifereastra de avertizare in care trebuie sa facem clic pe butonul "Yes" daca ne mentinem hotarirea de stergere sau pe "No" daca ne-am razgindit.

3.4.6 Anularea si Reexecutarea Actiunilor

Elaborarea unui material scris este un proces complex care implica luarea unor decizii legate de continutul si aspectul textului, decizii ce ni se par bune pe moment dar pe care ulterior poate ca dorim sa le schimbam. Deciziile noastre se reflecta bineinteles in succesiunile de comenzi pe care le dam programului si pe care acesta le executa cu precizie. Crearea unui text intr-un anumit interval de timp implica de multe ori scrierea si editarea lui in paralel, ca urmare sintem pusi in situatia sa luam decizii legate de editare mai la repezeala, pentru ca dorim sa nu pierdem o idee pe care o avem deja in minte sau sintem presati de timp si dorim sa terminam materialul. Aceste decizii "pripite" pot avea consecinte de o gravitate mai mare sau mai mica, dar este bine de stiut ca ele pot fi anulate oricind, imediat dupa luarea lor sau mai tirziu cind ne dam seama de greseala facuta. Mai mult, putem sa ne gasim si in situatia in care sintem obligati sa revenim asupra unor decizii pe care deja le-am anulat, pentru ca ne dam seama ca deciziile luate in prima instanta erau in definitiv mai bune decit cele luate ulterior. Editoarele de text ne permit intotdeauna sa revenim asupra deciziilor luate prin punerea la dispozitie a comenzilor "Undo" ("Anulare") si Redo ("Reexecutare").

3.4.6.1 Anularea unei Actiuni Executate

In cursul operatiunilor de editare este foarte posibil ca la un moment dat sa facem o greseala, de exemplu sa mutam un alt fragment in locul celui intentionat sau sa mutam fragmentul corect intr-o locatie gresita. Softul EPL ne da posibilitatea sa anulam o actiune gresita (sau chiar una corecta in cazul in care ne razgindim) fie imediat dupa efectuarea ei, fie mai tirziu. Ori de cite ori dam o comanda ("Cut", "Copy", "Paste", "Delete", etc.) EPL o va executa, dar in acelasi timp o va inregistra intr-o lista prin consultarea careia vom putea sa o anulam ulterior. In cazul in care dorim sa anulam o comanda care tocmai a fost efectuata va trebui sa facem clic pe butonul "Undo" ("Anulare") din bara de instrumente, buton care are desenata pe el o sageata curbata inspre stinga. Daca dorim sa anulam si alte comenzi anterioare trebuie sa apasam in mod repetat pe butonul "Undo", iar comenzile vor fi anulate pe rind in ordinea inversa celei in care au fost date (de la ultima la prima). Anularea selectiva numai a anumitor comenzi din cele date in sesiunea de lucru curenta implica folosirea listei comenzilor executate, lista care va fi afisata daca facem clic pe sagetuta cu virful in jos aflata in linga butonul "Undo". Va apare un meniu in care sint cuprinse toate comenzile efectuate si nu ne ramine decit sa facem clic pe cea pe care dorim sa o anulam. Toate comenzile date inaintea acesteia vor fi si ele anulate in mod automat.

Comanda de anulare a unor actiuni efectuate este disponibila si in alte moduri in afara celui deja prezentat. Pentru utilizatorii care prefera sa nu isi desprinda miinile de pe tastatura exista combinatia de taste CtrL+Z. O varianta alternativa este sa facem clic pe optiunea "Undo" din meniul "Edit" sau pe cea din meniul contextual.

3.4.6.2 Reexecutarea unei Actiuni Anulate

Daca ne razgindim in privinta unei actiuni pe care tocmai am anulat-o, putem sa o efectuam din nou intr-un mod foarte simplu, si anume facind clic pe butonul "Redo" ("Reexecutare") din bara de instrumente, care are desenata pe el o sageata curbata inspre dreapta. Daca dorim sa reefectuam si alte comenzi anterioare trebuie sa apasam in mod repetat pe butonul "Redo", iar comenzile vor fi reefectuate pe rind in ordinea inversa celei in care au fost anulate (de la prima la ultima). Reexecutarea selectiva numai a anumitor comenzi din cele anulate in sesiunea de lucru curenta implica folosirea listei comenzilor anulate, lista care va fi afisata daca facem clic pe sagetuta cu virful in jos aflata in linga butonul "Redo". Va apare un meniu in care sint cuprinse toate comenzile anulate si nu ne ramine decit sa facem clic pe cea pe care dorim sa o reexecutam. Toate comenzile anulate inaintea acesteia vor fi si ele reexecutate in mod automat.

Comanda de reexecutare a unor actiuni anulate este disponibila si in alte moduri in afara celui deja prezentat. Pentru utilizatorii care prefera sa nu isi desprinda miinile de pe tastatura exista combinatia de taste CtrL+R. O varianta alternativa este sa facem clic pe optiunea "Redo" din meniul "Edit" sau pe cea din meniul contextual.

3.5 FORMATAREA UNUI DOCUMENT

3.5.1 IMPARTIREA IN PARAGRAFE

3.5.2 INDENTAREA PARAGRAFELOR

3.5.3 FORMATAREA FONTURILOR

Formatarea este procesul prin care modificam aspectul unui text. Ea este deci complementara editarii, pentru ca aceasta se refera doar la modificarea continutului textului. Formatarea unui document ne permite sa ii dam un aspect in conformitate cu continutul sau (articol, recenzie, raport, manual, etc.), in asa fel incit cititorul sa il citeasca cu placere si sa retina usor ideile principale.

Tipul de formatare pe care il putem aplica unui text depinde atit de editorul folosit (obisnuit sau profesional) cit si de extensia (.doc, .rtf, .txt) fisierului care contine textul respectiv. Este evident ca editoarele profesionale au cele mai multe optiuni de formatare (de baza si avansate) si daca tinem sa dam un aspect deosebit textului este recomandat sa folosim un astfel de soft. Pe de alta parte editoarele obisnuite ofera optiuni de formatare care sint suficiente pentru majoritatea celor care utilizeaza calculatorul pentru scris. Softul EPL este limitat in ceea ce priveste optiunile de formatare de faptul ca poate prelucra doar fisiere TXT, nu si fisiere de tip DOC sau RTF, acestea permitind mult mai multe optiuni de formatare.

3.5.1 Impartirea in Paragrafe

Atunci cind elaboram un document este bine sa il impartim in paragrafe pe masura ce scriem, dar putem sa facem aceasta operatie si dupa ce am terminat de scris. Paragraful este un fragment de text care are o consistenta interioara, data de faptul ca frazele care il compun se refera la o anumita idee pe care o scot in evidenta (o dezvolta, o explica, o rezuma, etc.). Impartirea in paragrafe nu numai ca face textul mai usor de citit, dar in acelasi timp il face mai usor de inteles, si in plus ii faciliteaza cititorului revenirea asupra unor fraze importante pe care le va gasi rapid in text, pentru ca locatia paragrafelor care le contin este mai simplu de tinut minte de locatia precisa a frazelor. Paragrafele sint separate intre ele prin portiuni libere, neocupate de text. Un paragraf are de obicei primul rind decalat inspre dreapta, adica acesta nu incepe direct de la marginea stinga a paginii, ci dupa un spatiu liber variabil ca marime, numit alineat.

Sa luam ca exemplu un document pe care tocmai l-am deschis in EPL si care observam ca este alcatuit dintr-un text mare, dar continuu, neimpartit in paragrafe. De cele mai multe ori acest lucru se datoreaza faptului ca documentul nu a fost salvat corespunzator, insa exista si situatii in care autorul textului a neglijat sa-l imparta in paragrafe. Pentru a imparti textul in paragrafe procedam foarte simplu. Inseram cursorul mausului la sfirsitul portiunii pe care dorim sa o transformam in paragraf, facind clic in locul respectiv si apoi apasam tasta Enter o data sau de mai multe ori, in functie de cit de mare dorim sa fie spatiul liber dintre paragrafe. Pentru a decala (indenta) primul rind al paragrafului inspre dreapta si a crea astfel un alineat, plasam cursorul inaintea primei litere a paragrafului si apoi apasam tasta Tab o data sau de mai multe ori. Daca am indentat rindul prea mult apasam tasta Backspace si rindul va migra inspre marginea stînga cu fiecare apasare a acestei taste.

3.5.2 Indentarea Paragrafelor

Exista anumite fragmente de text care au nevoie de o evidentiere speciala, in asa fel incit ele sa fie delimitate clar de restul materialului scris in care sint incluse. Astfel de fragmente sint de exemplu citatele mari, in cazul carora trebuie sa fie usor de sesizat ca ele au fost scrise de alta persoana decit autorul textului in care au fost inglobate. Folosirea citatelor mari este o procedura obisnuita in cazul unor materiale cum sint recenziile (comentarii detaliate pe marginea romanelor, nuvelelor, etc.). Atunci cind dorim sa includem un citat mare in materialul nostru trebuie sa il punem in ghilimele si in plus este recomandat sa îi dedicam un paragraf special. Pentru ca acest paragraf sa fie mai usor de remarcat, il putem decala in intregime fata de restul paragrafelor. Aceasta decalare se numeste indentare, cuvint care evidentiaza faptul ca paragraful respectiv este impins catre "inauntru", adica spre marginea din dreapta a documentului. Daca indentam mai multe paragrafe (de ex. toate citatele incluse in text) atunci marginea din stinga a documentului va fi neregulata, adica va avea o forma "dantelata".

Pentru a indenta un paragraf trebuie mai intii sa il selectam si apoi sa facem clic pe titlul meniului "Block" ("Bloc [de text]"), iar in meniu sa facem clic pe optiunea "Indent". O alternativa este sa folosim combinatia de taste Ctrl+Shift+I dupa selectarea paragrafului. Intreg blocul de text se va deplasa catre stinga pe o distanta mica (0,5 cm). Pentru a deplasa blocul pe o distanta mai mare repetam comanda de mai multe ori, nefiind nevoie sa reselectam textul de fiecare data. O modalitate mai simpla de a muta textul pe o distanta mai mare este ca dupa ce l-am selectat sa apasam tasta Tab, actiune care va produce o deplasare de 2 cm. Bineinteles ca si in acest caz putem sa apasam tasta Tab de mai multe ori, pina obtinem rezultatul vizat.

Actiunea inversa indentarii este numita in EPL cu termenul "Outdent", care s-ar putea traduce prin "indentare înspre exterior". Practic avem de-a face cu o indentare "inversa", adica înspre marginea stinga a documentului. Aceasta facilitate ("autdentare") este folosita de obicei pentru a anula efectul indentarii obisnuite (spre marginea dreapta), dar o putem folosi si de sine-statator pentru a face ca o portiune de text sa fie decalata in raport cu marginea stinga a documentului. Procedura este similara cu cea pentru indentare, cu deosebirea ca in meniul "Block" comanda se numeste de aceasta data "Outdent", iar combinatia de taste ce trebuie folosita este Ctrl+Shift+O. Tasta Tab poate fi si ea folosita, dar de aceasta data impreuna cu tasta Shift (combinatia Shift+Tab).

Termenii folositi pentru actiunile de indentare inspre interior sau inspre exterior difera un pic in cadrul diverselor editoare de text. De exemplu in MS Word comanda "Increase Indent" ("Cresterea Indentarii") este similara comenzii "Indent" din EPL, iar comanda "Decrease Indent" ("Scaderea Indentarii") este similara comenzii "Outdent" din EPL.

3.5.3 Formatarea Fonturilor

EditPad Lite ne pune la dispozitie citeva optiuni de modificare a dimensiunii literelor (fonturilor) unei anumite portiuni de text, tot in scopul scoaterii ei in evidenta. Astfel, daca selectam un fragment de text si apoi facem clic pe meniul "Convert" ("Conversie"), avem la dispozitie urmatoarele optiuni :

To Uppercase - converteste toate literele in majuscule (litere mari)

To Lowercase - converteste toate literele in minuscule (litere mici)

Initial Caps - converteste prima litera a fiecarui cuvint in majuscula

Invert Case - inverseaza dimensiunea fonturilor, majusculele se transforma in minuscule si vice versa.

Facem clic pe optiunea dorita in meniu si textul se va modifica in mod automat.

3.6 CAUTAREA SI ÎNLOCUIREA UNUI ELEMENT DE TEXT

EditPad Lite are un modul foarte bine pus la punct de cautare si de inlocuire a cuvintelor dintr-un text. Este de remarcat faptul ca operatiunile de cautare si inlocuire nu se rezuma la un singur document, ci ele pot sa se extinda la toate documentele deschise. O alta caracteristica particulara a modulului de cautare este faptul ca are o pozitie fixa la baza ferestrei programului, in asa fel incit nu se suprapune peste documentul propriu-zis, asa cum o fac modulele flotante de la majoritatea celorlalte editoare de text.

Cea ma simpla metoda de a face sa apara modulul de cautare in fereastra EPL este sa folosim fie butonul "Find and Replace" din bara de instrumente care are desenat pe el o lanterna, fie combinatia de taste Ctrl+F, usor de tinut minte pentru ca F este prima litera a cuvintului "find" ("gaseste"). Alternativ putem sa folosim una din optiunile "Search and Replace" ("Cauta si Inlocuieste"), "Search Forward" ("Cauta Inainte") sau "Search Backward" ("Cauta Inapoi") din meniul "Edit", oricare din ele avind ca rezultat aparitia modulului. Putem minimiza modulul daca nu il folosim pe moment dar preconizam sa il folosim mai tirziu, facind clic pe butonasul special (ce are desenata o linie pe el) din coltul din dreapta-sus. Putem inchide modulul daca nu mai avem nevoie de el in sesiunea curenta de lucru folosind fie butonasul special (are desenat un x pe el), fie tasta Esc.

Modulul de cautare si inlocuire (MCI) are in interiorul sau doua cimpuri, sase optiuni si patru butoane. Toate aceste elemente ne permit sa ajustam metodele de operare in functie de necesitatile noastre de moment. Pentru a activa o optiune trebuie sa o bifam, adica sa facem clic in casuta de linga titlul ei. Dezactivarea unei optiuni se face in acelasi mod, inlaturind bifarea.

Cimpul "Search Text" - Ne permite sa inseram in interiorul lui un fragment de text (de marime variabila) pe care dorim sa-l cautam sau sa-l inlocuim cu altceva. Inserarea textului se poate face fie prin tastare (de ex. daca este vorba de un singur cuvint), fie prin lipire (de ex. daca este vorba de una sau mai multe fraze). Atunci cind lipim un text mai mare este posibil ca el sa nu apara in cimp, insa daca folosim sageata de derulare in sus (de linga cimp) vom vedea ca textul lipit de noi este prezent. Sub titlul cimpului se afla o sagetuta pe care daca facem clic apare un meniu cu optiuni de copiere, decupare sau lipire pe care il putem folosi pentru operatii cu textul inserat in cimp. Acelasi meniu apare si daca facem clic dreapta in interiorul cimpului.

Cimpul "Replace Text" - Ne permite sa inseram in interiorul lui un fragment de text (de marime variabila) pe care dorim sa-l introducem in document in locul unui element deja prezent (cuvint, propozitie, fraza, fragment). Inserarea textului se poate face fie prin tastare, fie prin lipire. Atunci cind lipim un text mai mare este posibil ca el sa nu fie afisat in cimp, insa daca folosim sageata de derulare in sus (de linga cimp) vom vedea ca textul lipit de noi este prezent. Sub titlul cimpului se afla o sagetuta pe care daca facem clic apare un meniu cu optiuni de copiere, decupare sau lipire pe care il putem folosi pentru operatii cu textul inserat in cimp. Acelasi meniu apare si daca facem clic dreapta in interiorul cimpului.

Optiunea "Search backwards" ("Cauta Inapoi [Retrograd]") - Ne permite sa cautam un cuvint (sintagma, fraza, etc.) pornind de la pozitia la care se afla cursorul in document si mergind cu cautarea inspre inceputul documentului.

Optiunea "Whole words only" ("Numai cuvinte intregi") - Este valabila doar atunci cind cautam un anumit cuvint si ea ne ofera ca rezultate ale cautarii doar instantele in care cuvintul respectiv este prezent in text. Instantele in care este vorba de cuvinte compuse ori derivate din cel cautat de noi sau de cuvinte care includ cuvintul cautat dar nu sint "inrudite" cu el, nu sint luate in consideratie. De exemplu daca dorim sa cautam cuvintul "acel", modulul ne va oferi ca rezultate doar instantele in care cuvintul respectiv este prezent in text, nu si instantele in care avem de-a face cu cuvinte care il inglobeaza pe cel cautat de noi (de ex. acela, aceluia, acelora, nacela, etc.).

Optiunea "Case sensitive" ("Cautare sensibila la caracterul literelor din cuvint") - Ne permite sa tinem cont in cautare de felul in care este scris cuvintul (sintagma) de cautat si pe baza acestui lucru sa filtram potentialele rezultate pozitive ale cautarii. In cazul in care aceasta optiune este bifata vor fi admise ca rezultate pozitive doar cuvintele care sint scrise exact ca si cel cautat (sau sintagmele scrise identic cu cea cautata). Cu alte cuvinte daca noi cautam cuvintul "Procesor" (cu litera initiala majuscula), nu va fi admis ca rezultat ale cautarii cuvintul care este scris doar cu litere mici ("procesor"). Aceasta optiune este foarte utila si atunci cind cautam acronime, de exemplu daca dorim sa cautam RAM (de la memoria cu acelasi nume) vom activa obligatoriu optiunea pentru a nu apare ca rezultate si cuvinte precum "ram" (creanga de copac). In cazul in care optiunea nu e bifata cautarea nu va lua in consideratie tipul literelor (majuscule sau minuscule) din care sint alcatuite cuvintele sau sintagmele cautate.

Optiunea "Selection only" ("[Cauta] doar in [portiunea] selectata") - Ne permite sa limitam cautarea exclusiv la fragmentul de text selectat in acel moment.

Optiunea "All open documents" ("[Cauta] in toate documentele deschise") - Ne permite sa extindem cautarea la toate documentele deschise. Cautarea va incepe in documentul curent, iar la terminarea acestuia va continua pe rind in toate celelalte.

Optiunea "Start from beginning" ("Porneste de la inceputul [documentului]") - Ne permite sa specificam faptul ca dorim ca procesul de cautare sa inceapa de la inceputul documentului si nu din pozitia in care se afla cursorul in text, asa cum se intimpla de obicei.

Cautarea unui cuvint (sintagme, fragment, etc.) se realizeaza scriind mai intii cuvintul in cimpul "Search Text", apoi stabilind optiunile de cautare si in final facind clic pe butonul "Search". Va fi prezentata foarte rapid prima aparitie a cuvintului in text. Daca facem din nou clic pe buton vor fi afisate succesiv si celelelate aparitii. O alternativa este sa folosim tasta F3 in loc de butonul "Search". Daca in text nu exista cuvintul cautat va apare o fereastra de avertizare care ne indica acest lucru si in care trebuie sa facem clic pe butonul "OK" pentru a o face sa dispara. Daca insa cuvintul exista, vor fi prezentate pe rind toate aparitiile lui ("occurrences") iar cind au fost epuizate toate va apare o minifereastra de avertizare in care sintem anuntati ca textul cautat nu poate fi gasit in text (facem clic pe butonul "OK" pentru a inlatura minifereastra de pe ecran).

Inlocuirea unui cuvint (sau a unei sintagme) se face scriind in cimpul "Search Text" cuvintul de inlocuit si in cimpul "Replace Text" cuvintul care trebuie sa îi ia locul. Apoi facem clic pe butonul "Search" si va fi afisata prima aparitie in text (dupa punctul de insertie a cursorului) a cuvintului de inlocuit. Facem clic pe butonul "Replace" pentru a executa operatiunea de inlocuire. Repetam aceasta procedura pina la obtinerea rezultatului dorit. Putem folosi si butonul "Replace and Search" care are avantajul ca ne permite sa inlocuim un cuvint cu un singur clic de maus in loc de doua, asa cum este cazul folosirii butoanelor "Search" si "Replace". Daca dorim sa inlocuim toate aparitiile unui anumit cuvint din document este indicat sa facem de la inceput clic pe butonul "Replace All". Cautarea in vederea inlocuirii unui cuvint este dependenta de optiunile de cautare care sint activate (bifate). Astfel, daca optiunea "All open documents" este bifata, cuvintul va fi inlocuit in toate documentele deschise la momentul respectiv in EPL. Operatiunea de inlocuire poate fi anulata in modul obisnuit (folosind comanda "Undo") daca avem de-a face cu un singur document, insa daca am inlocuit un cuvint in toate documentele deschise va trebui sa anulam inlocuirea in fiecare document in parte pentru ca nu exista posibilitatea sa anulam direct o actiune efectuata in toate documentele. Daca dorim sa stergem un cuvint dintr-un document putem folosi functia de inlocuire, caz in care nu scriem nimic in cimpul "Replace Text".

3.7 SCRIEREA UNUI DOCUMENT

3.7.1 SCRIEREA OBISNUITA

3.7.2 SCRIEREA CU MAJUSCULE

3.7.3 DESPARTIREA CUVINTELOR

3.7.4 TRECEREA LA RINDUL URMATOR

3.7.5 CREAREA UNUI PARAGRAF NOU

3.7.6 EVIDENTIEREA TEXTULUI SCRIS

Scrierea propriu-zisa este in mod sigur cea mai usoara operatie care se poate face cu ajutorul unui editor de text. Atunci cind incepem sa scriem un document trebuie sa avem deja alcatuit un plan generic al lui (pe care il putem eventual revizui pe parcurs) si in cadrul acestuia sa avem bine definite ideile principale (capitolele) si secundare (subcapitolele sau paragrafele), care urmeaza sa fie dezvoltate succesiv. Putem completa de la inceput titlul materialului si titlurile sectiunilor majore (capitole, subcapitole, etc.), lucru care ne ajuta sa sistematizam mai bine textul.

3.7.1 Scrierea Obisnuita

In momentul in care deschidem un document nou cursorul se afla deja in coltul din stinga-sus al documentului si inainte de a incepe sa scriem apasam tasta Tab pentru a crea un alineat. Fiecare tasta are desenat pe ea unul sau doua caractere alfanumerice (litera, cifra sau simbol). In cazul tastelor cu un singur caracter (cum sint cele cu litere) apasarea tastei duce la aparitia in document a literei respective. In mod predefinit apasarea tastelor cu litere duce la scrierea de litere mici (minuscule), care sint cele mai frecvent folosite in texte. Atunci cind apasam pe o tasta care are desenate pe ea doua caractere (de ex. o cifra si un simbol) va fi scris caracterul de jos (cifra). Pentru a fi scris caracterul de sus (simbolul) va trebui sa tinem apasata tasta Shift si apoi sa apasam tasta cu caracterul respectiv. De exemplu pentru a scrie simbolul @ (folosit in adresele de posta electronica) tinem apasata tasta Shift si apoi apasam tasta care are desenate pe ea cifra 2 si simbolul in cauza. Lucrurile stau asemanator daca dorim sa folosim simbolurile pentru paranteze rotunde, pentru ghilimele, etc.

3.7.2 Scrierea cu Majuscule

Daca avem nevoie de majuscula in cazul unei anumite litere (de ex. pentru un nume propriu sau la inceput de propozitie) tinem apasata tasta Shift si apoi apasam tasta literei respective. In cazul in care dorim sa scriem numai cu majuscule un text mai lung, este mult mai simplu sa apasam tasta "Caps Lock" (prescurtare de la Capitals Lock - "Blocarea" tastaturii pe litere majuscule) si sa scriem apoi in mod obisnuit. Toate literele scrise vor fi acum in mod implicit majuscule, dar daca avem nevoie sa scriem cu minuscule lucrul este posibil prin apasarea tastei Shift si apoi a tastelor literelor in cauza. Dupa ce terminam de scris cu majuscule apasam inca o data tasta Caps Lock pentru a inlatura "blocarea" si a se reveni la situatia normala.

3.7.3 Despartirea Cuvintelor

Dupa ce am terminat de scris un cuvint apasam bara de spatiu (tasta "Spacebar", bara lunga de la baza tastaturii) si in acest fel va fi introdus in text un spatiu liber pe orizontala imediat dupa cursor. Daca apasam bara de mai multe ori marimea spatiului liber va creste progresiv.

3.7.4 Trecerea la Rindul Urmator

In momentul in care am ajuns cu scrisul la capatul rindului (la marginea din dreapta a ferestrei EPL) softul ne va trece automat pe rindul urmator unde putem continua sa scriem. Acest comportament al softului este dat de faptul ca in mod implicit este activata optiunea "Word Wrap", a carei functie va fi detaliata in sectiunea despre personalizarea EPL. Deci nu este nevoie sa ne facem griji in legatura cu trecerea la un rind nou, ci trebuie sa ne concentram asupra scrisului. Daca optiunea Word Wrap ar fi dezactivata am putea sa scriem depasind marginea dreapta a ferestrei, lucru nerecomandat. Daca dorim sa trecem pe rindul urmator in mod manual (inainte de a fi ajuns la marginea ferestrei) va trebui sa apasam tasta Enter.

3.7.5 Crearea unui Paragraf Nou

Impartirea textului in paragrafe il face mai usor de citit. Inseram cursorul la sfirsitul paragrafului curent si apasam de doua (sau de trei) ori pe tasta Enter, pentru ca paragraful nou creat sa fie bine delimitat de cel anterior. Nu trebuie apoi sa uitam sa apasam tasta Tab o data pentru a crea un alineat inainte de a incepe sa scriem in noul paragraf.

3.7.6 Evidentierea Textului Scris

Softul EPL nu ne ofera posibilitatea sa evidentiem un rind de cuvinte prin scrierea lui intr-un mod deosebit (colorat, cu litere ingrosate, inclinate, etc.). Totusi putem scoate in evidenta un anumit rind (de ex. un titlu) prin sublinierea sa. Pentru asta plasam cursorul sub rindul respectiv, la nivelul primei litere a acestuia. Apoi apasam de mai multe ori (sau tinem apasata) o tasta avind pe ea un caracter alfanumeric ( de ex. tasta cu cratima - liniuta care ne ajuta sa despartim cuvintele in silabe si care este prezenta si in unele constructii gramaticale ca "ne-am", "s-au", etc.). Toate tastele pot fi folosite, de exemplu cea cu semnul egal ne permite sa cream o subliniere dubla, dar si tastele cu litere ca X, V si O sau cu caractere ca > si < sint utile. Nu ne mai ramine decit sa folosim inventivitatea si gustul nostru artistic pentru a evidentia rinduri sau portiuni de text cu ajutorul tastelor alfanumerice. Exista chiar si posibilitatea sa le folosim pentru a crea desene, disciplina care a primit de altfel numele "ASCII Art" ("arta din caractere ASCII").

4. CONFIGURAREA PROGRAMULUI

EditPad Lite poate fi personalizat ("customized") in functie de preferintele utilizatorului pentru a permite o utilizare cit mai eficienta si mai placuta. Personalizarea se refera la modificarea elementelor de interfata si a modului de functionare a programului. Avem la dispozitie optiuni de baza ("basic") care se gasesc in meniul "Options" si optiuni avansate ("advanced") care se gasesc in multifereastra "Preferences", care este accesibila tot din meniul "Options".

Pentru a activa optiunile de baza trebuie sa facem clic pe titlul meniului "Options" si dupa derularea acestuia sa facem clic pe optiunea respectiva. Mai simplu este sa facem clic pe butonul corespunzator din bara de instrumente, dar aici sint prezente doar trei din cele cinci optiuni de baza. Starea de activare a oricareia din optiuni este semnalata prin faptul ca iconita ei din meniu (sau butonul din instrubara) este "infundata" (similar cu un buton apasat). Unele dintre optiuni nu pot fi activate complet din meniu sau din instrubara, activarea fiind in acest caz valabila doar pentru documentul curent. Activarea completa (valabila pentru toate documentele intr-un anumit format) se poate face in acest caz doar din multifereastra "Preferences".

4.1 OPTIUNI DE BAZA

Optiunile de baza sint urmatoarele :

"Auto-Indent" ("Auto-Indentare") : In mod obisnuit atunci cind dorim sa trecem cu scrisul pe un rind nou apasam tasta Enter si rindul nou va incepe de la marginea din stinga a ferestrei documentului. Daca nu am lasat o margine in partea stinga (cea mai frecventa situatie) atunci acest lucru este binevenit, insa daca rindurile anterioare sint decalate fata de marginea stinga (de ex. prima lor litera e plasata aproape de centrul documentului) atunci avem nevoie de o optiune care sa alinieze automat rindul nou la cele anterioare, pentru a nu fi obligati sa o facem noi in mod manual. Aceasta optiune este tocmai "Auto-Indent", care daca este activata va produce alinierea automata a rindului nou la cele anterioare. Facem deci clic pe ea pentru a o activa si in acest moment va apare o fereastra de avertizare (cu titlul "information") care ne aduce la cunostinta faptul ca activarea este valabila doar pentru documentul curent, ea fiind dezactivata automat in momentul in care deschidem un nou document. Facem clic in casuta "Do not show this message again" ("nu mai arata acest mesaj din nou") din fereastra "Information" si apoi pe butonul "Thanks", pentru ca sa nu mai fim avertizati din nou.

"Line Numbers" ("Rînduri Numerotate") : Activam optiunea (facem clic pe ea) daca avem nevoie ca rindurile de text sa fie numerotate, lucru valabil in special pentru programatori. Va apare din nou fereastra de avertizare si procedam ca mai sus pentru ca mesajul informativ sa nu mai apara din nou. In mod normal nu este nevoie ca rindurile sa fie numerotate, deci recomandarea este ca ea sa fie dezactivata.

"Font" ("Corp de Litera") : Aceasta optiune este foarte importanta pentru ca ne permite sa alegem fontul (corpul de litera) cu care sa fie afisate toate documentele deschise in EPL. Facem clic pe ea (sau pe butonul din instrubara) si va apare o fereastra in care putem sa alegem corpul de litera preferat, dar si stilul sau marimea acestuia. In mod implicit este setat fontul "Courier New", stilul "Regular" de marimea 10, insa acesta este un font mic care nu este usor de citit. Autorul manualului (MunteAlb) recomanda fontul "Arial", stilul "Regular", de marimea 12, in special daca avem setata optiunea Large Fonts ("fonturi mari") in fereastra Display Properties din panoul de control al SO Windows. Pentru a seta un nou font facem clic pe rind in cele trei compartimente pe preferintele noastre si apoi pe butonul "OK". Primul compartiment contine fonturile ("Arial", "MS Sans Serif", "Verdana", etc.) sub forma unei liste care poate fi derulata, al doilea compartiment contine stilurile ("Regular" - "obisnuit" ; "Italic" - "înclinat" ; "Bold" - "îngrosat" ; "Bold Italic" - "înclinat si îngrosat"), iar ultimul compartiment contine marimile disponibile pentru fonturi. Putem schimba usor fontul documentelor daca folosim butonul corespunzator din instrubara, cel care are desenat un "F" pe el. Linga acesta se afla o sagetuta pe care daca apasam va apare un meniu ce contine toate corpurile de litera pe care le-am folosit in EPL.

"Word Wrap" ("Rînduri Limitate") : Aceasta optiune ne permite sa limitam marimea unui rind de text la o anumita dimensiune care este raportata fie la marginea ferestrei, fie la un anumit numar de caractere. Atunci cind optiunea este activata iar dimensiunea setata este pe cale de a fi depasita in cursul scrisului, se trece automat la un rind nou. Daca optiunea este dezactivata putem scrie rinduri oricit de lungi. Optiunea "Word Wrap" este activata in mod implicit ("by default") si ca urmare ori de cite ori se ajunge cu scrisul aproape de marginea din dreapta a ferestrei EPL se trece automat pe rindul urmator. Meniul "Options" ne permite doar sa activam sau sa dezactivam optiunea, insa daca dorim sa modificam in functie de preferintele noastre modul in care este ea aplicata trebuie sa facem clic pe sagetuta de linga butonul "Word Wrap", care este plasat al doilea incepind din dreapta in bara de instrumente. Va apare un mic meniu care are optiunile urmatoare : "No Wrapping" (Limitare Dezactivata) ; "Wrap at Window Border" (Limitare la marginea ferestrei) ; "Maximum Line Lenght" (Setare manuala a numarului de caractere dintr-un rind) ; "56, 76, 80, etc. characters" (Alegere a uneia din setarile predefinite pentru marimea rindurilor). Este recomandat sa activam optiunea "Word Wrap", de fapt ea fiind deja activata in mod implicit este bine sa o lasam nemodificata. In acest fel limita pentru dimensiunea unui rind va fi marginea din dreapta a ferestrei EPL. Daca totusi dorim sa o modificam atunci facem clic pe "Maximum Line Lenght", scriem numarul maxim de caractere care poate fi inclus intr-un rind si apoi facem clic pe butonul "OK". Alternativ putem face clic pe una din setarile predefinite a numarului de caractere (56, 76, 80, etc.). Atentie, spatiile libere sint si ele asimilate cu caracterele alfanumerice, deci si ele conteaza la numaratoare. Prima oara cind modificam optiunea "Word Wrap" va apare o fereastra de avertizare si procedam ca mai sus pentru ca mesajul informativ sa nu mai apara din nou.

"Stay On Top" ("Stai in Prim-Plan") : Daca optiunea este activata fereastra EPL va fi totdeauna in prim-plan, in fata ferestrelor altor softuri care ruleaza la acelasi moment. In acest caz pentru a putea lucra si in alte programe trebuie mai intii sa minimizam fereastra EPL. Este recomandat ca aceasta optiune sa fie dezactivata, adica sa fie lasata nemodificata setarea predefinita.

4.2 OPTIUNI AVANSATE

Facem clic in meniul "Options" pe optiunea "Preferences" pentru a fi afisata multifereastra cu acelasi nume, in care putem specifica care sint preferintele noastre legate de interfata programului si de functionalitatea lui. Pentru a afisa continutul diverselor ferestre cu optiuni facem clic pe tabul fiecareia. Ele vor fi prezentate in continuare, cu mentiunea ca optiunile pe care le bifam (facem clic in casuta de linga ele) vor intra in vigoare iar cele pe care nu sint bifate (sau pe care le debifam) sint dezactivate. Dupa ce am terminat de specificat optiunile preferate facem clic pe butonul "OK" din partea de jos a multiferestrei, iar optiunile vor fi memorate de program. Mai jos vor fi prezentate doar ferestrele cu optiunile cele mai importante, ferestrele "Editor", "Files" si "Shortcuts" putind sa fie lasate nemodificate.

4.2.1 Fereastra Appearance

Ne permite sa setam culorile principalelor elemente (taburi, fundal, etc.) ale interfetei EPL. Putem deci sa schimbam culorile implicite cu unele care ne sint mai pe plac sau care sint mai odihnitoare pentru ochi. De exemplu daca nu ne convine culoarea alba a fundalului ferestrei EPL, pentru ca ni se pare prea stralucitoare daca citim documente lungi in EPL, o putem schimba. EditPad Lite foloseste in mod implicit culoarea de fundal a ferestrei Windows Explorer si cum majoritatea utilizatorilor nu schimba culoarea acestei ferestre, inseamna ca ea este alba. Culoarea alba permite un contrast bun al textului dar este obositoare daca petrecem mult timp citind documente de pe ecranul monitorului. Putem sa o schimbam cu o culoare mai odihnitoare, care sa nu fie atit de luminoasa, de exemplu cu bej sau gri. MunteAlb foloseste ca fundal pentru EPL (si pentru Windows Explorer, de altfel) culoarea bej. Pentru a colora fundalul documentelor in bej selectam rindul pe care scrie "Plain Text and Background" ("text simplu si fundal [al ferestrei]) si observam ca in partea deapta au aparut doua meniuri derulante. Facem clic pe sagetuta meniului "Color" pentru a seta culoarea de fundal. Meniul cu culori va fi expus si mergem la prima sa optiune, numita "Custom" pe care facem clic. Va apare fereastra de selectare si creare a culorilor din SO Windows. Facem clic in aceasta pe butonul "Define Custom Colors" si in portiunea noua a ferestrei completam valorile Hue 12 ; Sat 122 ; Lum 181 in cimpurile corespunzatoare, dupa care facem clic pe butonul "OK". Ne reintoarcem la multifereastra "Preferences" unde putem continua sa setam culorile pentru alte elemente de interfata. La fiecare dintre acestea (de ex. la diferitele categorii de taburi) putem schimba culoarea de fundal si culoarea textului. Este recomandat ca pentru text sa lasam culoarea neagra.

Tot in fereastra "Appearance" mai putem seta urmatoarele optiuni :

"Position of the tabs" ("Pozitia taburilor") - Avem de ales intre doua variante, "Top" ("sus") si "Bottom" ("jos"). Facem clic in cerculetul de linga varianta preferata.

"Show images next to menu items" ("Arata iconite linga elementele meniurilor") - Daca este bifata atunci optiunile din meniurile "File", "Edit", etc. vor avea o mica iconita linga textul comenzii.

"Active tab is taller than other tabs" ("Tabul activ este mai inalt decit celelalte taburi") - Daca este bifata atunci tabul activ va iesi mai usor in evidenta.

"Show images on tabs" ("Afiseaza iconite pe taburi") - Daca este bifata atunci pe fiecare tab va apare o iconita care simbolizeaza formatul documentului (TXT, HTML, etc.).

4.2.2 Fereastra "File Types"

Ne permite sa setam anumite preferinte care se vor aplica la toate documentelor intr-un anumit format. Sa luam ca exemplu formatul TXT, si pentru aceasta va trebui sa facem clic pe "Text Document" in compartimentul din partea de sus a ferestrei. Partea de jos a ferestrei contine si ea trei taburi. Facem clic pe tabul "Syntax Coloring" si vedem ca apare un meniu pe care il vom derula facind clic pe sagetuta. Meniul are doar doua optiuni si anume "Clickable URL's" si "No syntax coloring", fiind selectata in mod implicit prima din ele. Acest lucru inseamna ca adresele paginilor web prezente in documentele in format text deschise in EPL vor fi colorate in albastru si se va putea face clic pe ele. Daca am alege a doua optiune aceste adrese ar arata la fel ca si textul inconjurator (colorate in negru) si nu se va putea face clic pe ele.

Tabul "Associations" este foarte important pentru ca aici putem seta ca fisierele in format text (cu extensia TXT) sa fie deschise automat de EPL, atunci cind facem dublu clic pe ele in Windows Explorer. Avem la dispozitie urmatoarele optiuni :

Always "Open" this file with EditPad - Daca facem clic pe acest buton atunci fisierele TXT vor fi deschise cu EditPad si nu cu programul presetat de SO Windows, adica Notepad. Dupa ce activam optiunea va apare o minifereastra in care sintem instiintati ca asocierea a decurs cu succes. Facem clic pe butonul "OK" din minifereastra pentru a o inchide.

Always "Edit" this file with EditPad - Acest buton este folosit in special pentru fisierele Html, astfel ca EPL sa afiseze automat codul fisierelor Html pe care dorim sa le editam. Nu este recomandat sa facem clic pe acest buton.

Remove EditPad's association with this filetype - Acest buton ne permite sa anulam asocierea lui EPL cu un anumit format de fisiere. De exemplu daca am setat ca EPL sa fie asociat cu fisierele TXT si apoi ne razgindim, va trebui sa facem clic pe acest buton si fisierul text va fi asociat din nou cu Notepad. Si in acest caz apare o minifereastra de informare cu care procedam ca mai sus.

4.2.3 Fereastra "System"

Ne permite sa setam citeva aspecte legate de interactiunea EPL cu sistemul de operare.

"Show EditPad icon in system tray" - Daca optiunea este bifata atunci ori de cite ori deschidem EPL va fi afisata o iconita in sistaler (talerul sistemului - micul compartiment situat in coltul din dreapta-jos al ecranului si care contine ceasul si alte iconite). Avantajul este ca EPL nu va ocupa loc pe bara de procese decit daca este in prim-plan (activ). Minimizarea programului nu va duce la aparitia unui buton pe bara de procese ("Taskbar"), ci va fi vizibila doar iconita din sistaler, cu ajutorul careia putem readuce softul in prim-plan daca facem clic pe ea. O alta consecinta a activarii optiunii este ca daca vom inchide fereastra principala a EPL, softul insusi nu va fi inchis ci minimizat in sistaler, de unde il putem maximiza facind clic pe iconita. Debifarea acestei optiuni face ca EPL sa se comporte ca majoritatea editoarelor de text (sau softurilor in general) in ceea ce priveste minimizarea si inchiderea ferestrei principale.

"Hide taskbar button when minimizing EditPad" - In cazul in care optiunea este activata, ori de cite ori minimizam EPL, butonul corespunzator din bara de procese va fi ascuns, dar va ramine vizibila iconita din sistaler. Este valabila doar daca optiunea "Show EditPad icon in system tray" este si ea activata (bifata).

"Keep the registry clean. Store settings in an .ini file" - Daca este bifata atunci EPL va stoca preferintele noastre intr-un fisier INI (plasat in dosarul in care este instalat EPL) si nu in registrul Windows. Se reduce astfel incarcarea registrului Windows si in plus putem sa copiem fisierul INI si sa il salvam pe o discheta. La o noua instalare copiem fisierul INI de pe discheta in dosarul EPL si astfel nu mai sintem nevoiti sa reconfiguram din nou programul.

EXPLORATOR (BROWSER)

UTILIZAREA PROGRAMULUI INTERNET EXPLORER

MANUAL INTERNET EXPLORER (versiunea 6.1)

1. INTRODUCERE

2. PROGRAME

3. DEFINIREA CONEXIUNII LA INTERNET

4. CONFIGURAREA INTERFETEI INTERNET EXPLORER

5. CONFIGURAREA OPTIUNILOR INTERNET EXPLORER

6. CONECTAREA LA INTERNET SI DECONECTAREA

1. INTRODUCERE

Exploratorul este programul folosit pentru a avea acces la World Wide Web (W.W.W). In timp ce internetul are o aparenta materiala si se defineste ca fiind o retea globala de calculatoare conectate intre ele, World Wide Web este o notiune cu aspect abstract si se defineste ca fiind o baza de date globala aflata pe calculatoarele care alcatuiesc internetul. Informatia aflata in aceasta baza de date este stocata pe servere speciale numite servere web, care impreuna cu serverele de mel (e-mail), serverele de uznet (usenet), serverele de ftp si serverele de taifas (chat) alcatuiesc reteaua internet.

Internetul este deci alcatuit dintr-o retea de calculatoare numite servere pe care se afla diverse fisiere. Numele de server vine de la faptul ca aceste calculatoare "servesc" (transmit) fisierele pe care le stocheaza oricarui alt calculator (aflat in postura de "client") care le solicita acest lucru. Aceste fisiere pot fi pagini web, fisiere text sau multimedia, programe, etc. Calculatoarele personale se conecteaza la reteaua Internet si solicita serverelor fisiere,din aceasta cauza ele aflindu-se in postura de "client". Atunci cind calculatoarele "comunica" intre ele sint folosite niste "limbaje" speciale numite protocoale. Protocoalele de tip "client-server" stau la baza functionalitatii oricarei retele de calculatoare deci si a Internetului.

Cel mai cunoscut protocol "client-server" in reteaua Internet este protocolul HTTP (HyperText Transfer Protocol) care se defineste ca un protocol de transfer a fisierelor de tip hipertext care nu sint altele decit paginile web. Initial protocolul HTTP era folosit exclusiv pentru transferul de pagini web, insa ulterior el a fost imbunatatit si in momentul de fata cu ajutorul lui se pot transfera si alte fisiere (de ex. fisiere multimedia).

Hipertextul este o varianta de text care permite conectarea intre ele a documentelor in asa fel incit trecerea de la un document la altul sa fie extrem de usoara. Atunci cind citim o carte tiparita din domeniul stiintific sau tehnic putem intilni o notiune a carei definitie nu ne este foarte clara.In general cartile care trateaza subiecte de stiinta sau tehnica au un capitol special numit glosar care contine definitile notiunilor prezente in text. Pentru a afla sensul notiunii care ne intereseaza trebuie sa rasfoim cartea pina ajungem la capitolul glosar si apoi pina ajungem la definitia cautata. Daca insa citim aceeasi carte pe internet textul acesteia va fi diferit de textul tiparit in sensul ca notiunile vor fi "legate" de definitiile lor prezente in capitolul glosar,in asa fel incit vom avea acces direct la definitii fara a mai trece prin alte pagini ale cartii. Aceasta legatura ("link") este numita hiperlegatura ("hyperlink") si se prezinta in general ca o subliniere a unui cuvint sau a unui grup de cuvinte. Daca ducem cursorul mausului peste cuvintul subliniat imaginea cursorului se transforma dintr-o sageata intr-o mina. Continuind exemplul de mai sus,daca facem clic cu cursorul astfel transformat pe notiunea a carei definitie dorim sa o stim va apare pagina web din capitolul glosar in care gasim definitia cautata.

Hiperlegaturile stau la baza hipertextului si a W.W.W. fiind folosite in prezent pentru a lega fisiere aflate in diferite formate,nu numai in format text. De exemplu, putem face clic pe o hiperlegatura care ne permite sa descarcam un program, sa vedem o poza, sa ascultam o melodie sau sa vizionam un film. Astfel a luat nastere notiunea de "hipermedia" care semnifica interconectarea intre fisiere hipertext si fisiere multimedia.

Conversia unui text din formatul obisnuit in format hipertext se face cu ajutorul unui limbaj de programare numit Hypertext Markup Language (Limbaj de Marcare HiperText) a carui denumire se foloseste uzual in forma prescurtata HTML. Acest limbaj adauga la textul obisnuit un set de coduri ("marcaje") care se refera in principal la formatarea textului si la legaturile prezente in acesta. Codurile nu sint vizibile atunci cind citim textul, ele sint folosite doar de programul explorator de internet pentru a afisa textul in modul specificat de creatorul paginii web. Ele permit insa si modificarea de catre cititor a aspectului paginilor web fara a fi afectat continutul acestora. O pagina web este de fapt un fisier in format HTML, fisier care are extensia .HTM sau .HTML .

World Wide Web este alcatuit din situri web. Acestea sint locatii care grupeaza pagini web (fisier HTML) la care se adauga sau nu fisiere de alt tip. Un sit web se compune dintr-o pagina principala ("home page") la care se adauga un numar variabil de pagini si eventual de fisiere (multimedia, executabile, etc.), toate fiind interconectate prin hiperlegaturi. Fiecare sit are o adresa precisa care este in general adresa paginii principale. Fiecare pagina si fiecare fisier prezente pe sit au de asemenea cite o adresa care este formata pornind de la adresa sitului. O adresa a unui fisier (pagina web sau alt fel de fisier) prezent pe internet este numita URL (Uniform Resource Locator) si este unica pentru fisierul respectiv in asa fel incit acesta sa poata fi gasit cu usurinta si sa nu fie confundat cu un alt fiiser.

Un URL are trei parti si este in general de forma: Protocol / Domeniu / Calea de acces. Protocolul este HTTP, FTP sau NEWS. Domeniul este numele sitului. Calea de acces este drumul care trebuie parcurs in structura de dosare si de fisiere ale sitului respectiv pentru a ajunge la fisierul cautat. De exemplu adresa anterioara a acestei pagini a fost : https://www.geocities.com/muntealb/ManualExplorator.htm . Fisierul cu aceasta adresa era o pagina web (protocol HTTP) aflata pe domeniul Geocities in subdomeniul muntealb si care avea numele Manual Explorator.htm . Pe baza informatiilor cuprinse in adresa, exploratorul va gasi imediat pagina dorita si va solicita ca serverul sa ii trimita o copie pe care o va afisa pe monitorul calculatorului client.

2. PROGRAME

Accesul la fisierele care alcatuiesc W.W.W se face prin intermediul unui program de calculator numit explorator. In limba engleza programul se numeste "web browser", notiune care se traduce prin "rasfoitor de pagini web". Denumirea de explorator este insa mai adecvata in limba romana pentru ca in prezent programul respectiv permite nu numai rasfoirea paginilor web ci si accesul la mesajele de posta electronica, la mesajele din uzgrupuri ("news groups"), la fisierele de pe serverele FTP si chiar participarea la mediataifas (conferinte audio-video-text).

Exploratorul are doua functii principale. Prima este functia de comunicare cu ajutorul protocolului HTTP intre un calculator aflat in postura de client (de ex. calculatorul personal) si un calculator aflat in postura de server web. A doua functie este aceea de executare (afisarea paginilor web si pozelor, rularea fisierelor multimedia) si administrare a fisierelor primite de la serverele web (pastrarea evidentei paginilor web vizitate si a fisierelor descarcate).

Primul program de tip explorator a fost creat in 1993 si s-a numit Mosaic. Ulterior au fost create Netscape Navigator si apoi Internet Explorer. In prezent exista un numar apreciabil de programe de tip explorator dintre care cele mai multe sint gratuite. Alegerea unui program sau a altuia pentru folosinta regulata trebuie hotarita in functie de mai multi factori printre care : stabilitatea, viteza de afisare (randare) a paginilor web, capacitatea de vizualizare a paginilor web in mod offline, usurinta in utilizare si prezenta de caracteristici suplimentare care fac mai agreabila explorarea internetului si administrarea paginilor web. Este recomandata familiarizarea cu mai multe astfel de programe inainte de a lua hotarirea definitiva.

Internet Explorer (IE) este instalat impreuna cu sistemele de operare Windows si este preferat la ora actuala de majoritatea internautilor. Unii dintre internautii avansati folosesc insa My IE2 sau Avant Browser care sint niste exploratoare bazate pe Internet Explorer. Aceste doua programe (si altele de acest fel) folosesc motorul IE de randare (afisare) a paginilor web. Ele adauga insa la nivelul interfetei programului niste optiuni extrem de utile cum sint de exemplu explorarea tabulara ("tabbed browsing") sau blocarea miniferestrelor publicitare de tip "pop-up". Programele My IE2 si Avant Browser sint gratuite si au dimensiuni mici (in jur de 1 MB) putind fi descarcate si instalate foarte usor. Ele pot fi folosite pentru explorarea online in locul IE. Internet Explorer va trebui insa folosit in continuare pentru explorarea offline cu ajutorul functiei "Istoric" (History) care este explicata intr-o sectiune speciala a acestui manual.

3. DEFINIREA CONEXIUNII LA INTERNET

Pentru a putea avea acces la W.W.W. avem nevoie de un cont de de acces complet la internet deschis la un furnizor de servicii internet (FSI). Acest cont prevede fie un anumit numar de ore de internet (10, 20, 50,etc.) fie acces nelimitat timp de o luna pe tot parcursul zilei sau doar seara. Pentru incepatori este recomandata cumpararea unui cont de acces nelimitat care costa intre 6-14 USD. La deschiderea contului ne alegem un nume de utilizator ("username") si o parola ("password"). FSI ne va furniza un numar de telefon. Cu ajutorul acestor date vom defini conexiunea la internet pe care o vom folosi. Sa presupunem ca am cumparat un cont la un FSI numit "NetRomania" si ne-am ales numele de utilizator (username) "internaut" si o parola.

Definirea conexiunii se face in doua etape,in prima etapa se creeaza conexiunea iar in a doua se configureaza (se completeaza niste detalii). Definirea conexiunii se poate face in trei moduri,rezultatul fiind insa acelasi. Pentru acest caz vom folosi varianta crearii conexiunii cu ajutorul vrajitorului ("wizard"). Alte modalitati de creare a conexiunii sint prezentate in paginile Conectare Gratuita si Mel .

ETAPA 1 - CREAREA CONEXIUNII - WINDOWS 9x si WINDOWS ME

Facem clic pe iconita Internet Connection Wizard aflata pe spatiul de lucru (desktop). Va apare o fereastra cu titlul "Welcome to Internet Connection Wizard" unde avem trei optiuni din care trebuie sa alegem una.Selectam (facem clic in cerculet) "I want to setup my Internet connection manually..." (vreau sa-mi configurez singur conexiunea) si apoi facem clic pe butonul "Next".

Apare o fereastra numita "Setting up your Internet connection" unde avem doua optiuni din care trebuie sa alegem una. Selectam (facem clic in cerculet) "I connect through a phone line and a modem" (ma conectez prin linie telefonica si modem) si apoi facem clic pe butonul "Next".

Apare o noua fereastra numita "Step 1 of 3 : Internet account connection information" (etapa 1 din 3 : informatii despre contul de internet) unde exista trei cimpuri care trebuie completate. In cimpul "Area Code" se scrie prefixul localitatii de unde ne conectam (de ex. 021 pentru Bucuresti). In cimpul "Telephone Number" se scrie numarul de telefon oferit de FSI pentru conectare. In cimpul "Country or Region Code" alegeti din meniul derulant (daca nu este deja ales automat) optiunea "Romania (40)". Se apasa butonul "Next" din josul ferestrei.

Apare o noua fereastra numita "Step 2 of 3 : Internet account logon connection information" (etapa 2 din 3 : informatii despre logarea/identificarea la contul de internet) unde exista doua cimpuri care trebuie completate. In cimpul "User Name" se scrie numele de utilizator ales (in exemplul de fata se scrie internaut). In cimpul "Password" se scrie parola.Se apasa butonul "Next" din josul ferestrei.

Apare o noua fereastra numita "Step 3 of 3 : Configuring your computer" (etapa 3 din 3 : configurarea calculatorului) unde exista un cimp care trebuie completat. In cimpul "Connection Name" se scrie un nume pentru conexiune, de exemplu "Internet". Se apasa butonul "Next" din josul ferestrei.

Apare o noua fereastra numita "Setup your Internet Mail Account" (configurarea contului de posta electronica). Selectam optiunea "No" si facem clic pe butonul "Next".

Apare o noua fereastra numita "Completing the Internet connection wizard" (definitivarea conectarii la internet). Facem clic in casuta linga care sta scris "To connect to the Internet immediately..." (conectare imediata la Internet) in asa fel incit sa dispara bifarea si apoi facem clic pe butonul "Next". Daca nu inlaturam bifarea programul va incerca sa se conecteze la Internet ceea ce nu este indicat in acest moment pentru ca nu am configurat conexiunea.

ETAPA 2 - CONFIGURAREA CONEXIUNII - WINDOWS 9x si WINDOWS ME

Facem clic pe iconita Internet Explorer de pe spatiul de lucru (desktop). Va fi lansat programul IE si in prim plan va apare o minifereastra numita "Connect To" in care trebuie sa facem clic pe butonul "Dial Properties" (caracteristici ale conexiunii).

Va apare o fereastra cu titlul "Dial Properties" cu mai multe cimpuri gata completate in care nu trebuie sa facem nici o modificare. Singura interventie in aceasta fereastra trebuie sa se refere la tipul liniei telefonice pe care o avem, analogica sau digitala. La mijlocul ferestrei se afla scris "Dial using" linga care sint doua optiuni dintre care trebuie sa bifam una. Daca avem linie telefonica analogica facem clic in cerculetul linga care este scris "Pulse Dial" iar daca avem linie telefonica digitala facem clic in cerculetul linga care este scris "Tone Dial". Apasam butonul "OK" si ne intoarcem la minifereastra "Connect To".

Apasam butonul "Properties" pentru a continua configurarea conexiunii inainte de ne conecta la internet. Va apare o multifereastra numita "Connection to Internet (numele ales pentru conexiune)" care are mai multe sectiuni (General, Networking, Security,etc.) si este deschisa la sectiunea "General". Putem sa ne mutam la alta sectiune (fereastra) daca facem clic pe titlul sectiunii respective aflat in partea de sus a multiferestrei.

In fereastra "General" trebuie sa inlaturam bifarea de la optiunea "Use area code and Dialing Properties". Pentru aceasta facem clic in casuta (in care este un mic "v") si inlaturam bifarea, observind in acelasi timp cum cimpurile "Area Code" si "Country Code" devin gri.

In fereastra "Networking" exista un cimp care specfica tipul de server "Type of Dial-up Server" unde trebuie sa fie specificat "PPP : Internet, Windows 2000/NT, Windows Me". Daca este specificat altceva facem clic pe sageata din dreapta cimpului si alegem tipul de server amintit mai sus.In aceeasi fereastra trebuie sa ne asiguram ca sint bifate optiunile "Enable Software Compression" si "TCP/IP". Daca nu sint bifate le bifam facind clic in casutele respective.Apasam butonul "TCP/IP settings".

Apare o noua fereastra numita "TCP/IP settings". Aici nu trebuie modificat nimic de obicei.Exista insa si FSI (din ce in ce mai putini) care alaturi de numarul de telefon si adresele serverelor de mel indica si un numar numit DNS ("Domain Name Server") care trebui completat in aceasta fereastra. Acest numar este format din mai multe grupuri de cifre separate prin puncte (de forma xxx.xxx.xxx.x). Daca sintem in aceasta situatie selectam optiunea "Specify Name Server Addresses" facind clic pe cerculetul de linga ea. In acest moment cele patru cimpuri care erau gri pot fi modificate. Nu modificam insa decit cimpul "Primary DNS" care are patru compartimente. Selectam cifra "0" (sau o stergem) din primul compartiment si scriem primul grup. Vom fi mutati in al doilea compartiment unde scriem al doilea grup si asa mai departe. Dupa ce am completat cifrele apasam butonul "OK".

Ne vom intoarce la multifereastra cu mai multe sectiuni (General, Networking, Security,etc.). Apasam butonul "OK" aflat in partea de jos a ferestrei si ne intoarcem astfel la minifereastra "Connect To".

Configurarea conexiunii este incheiata.

Facem clic pe butonul "Work Offline" pentru a continua cu configurarea programului IE inainte de a ne conecta la internet.

Daca se doreste totusi conectarea la internet in aceasta faza facem clic pe butonul "Connect" din partea de jos a miniferestrei "Connect To" si programul va incerca sa se conecteze la internet. Modemul va forma numarul de telefon dupa care se vor auzi niste sunete de frecventa inalta care sint semnalul auditiv ca a inceput comunicarea intre modemul calculatorului nostru si modemul serverului de la furnizorul de servicii internet. In situatia in care conectarea a reusit va apare o iconita reprezentind doua calculatoare conectate intre ele in coltul din dreapta jos al ecranului monitorului si in acelasi timp va apare pe ecran o pagina a sitului Microsoft. De aici putem merge pe orice pagina de pe internet. Pentru a intrerupe conectarea facem clic dreapta pe iconita si alegem din meniul care apare optiunea "Disconnect" (deconecteaza) pe care facem clic.

ETAPA 1 bis - CREAREA CONEXIUNII - WINDOWS XP

Apare o fereastra cu numele "Getting Ready" cu mai multe optiuni. Facem clic in cerculetul de linga optiunea "Set up my connection manually". Facem clic pe butonul "Next".

Apare o fereastra cu numele "Internet Connection" cu mai multe optiuni. Facem clic in cerculetul de linga optiunea "Connect using a dial-up modem". Facem clic pe butonul "Next".

Apare o fereastra cu numele "Completing the New Connection Wizard". Facem clic pe butonul "Finish".

ETAPA 2 bis - CONFIGURAREA CONEXIUNII - WINDOWS XP

Va apare multifereastra "Internet Properties" deschisa la fereastra cu titlul "Connections". Facem clic pe numele conexiunii create si apoi pe butonul "Settings".

Va apare o noua fereastra cu numele "ISP [denumirea conexiunii] Settings" in care facem clic pe butonul "Properties".

Va apare o noua fereastra cu numele "ISP [denumirea conexiunii] Properties". Aici trebuie sa bifam optiunea "Use dialing rules" (foloseste regulile de conectare).

Va apare o noua fereastra cu numele "Phone and Modem Options". Facem clic pe butonul "OK" pentru a o inchide.

Facem clic pe butonul "Work Offline" pentru a continua cu configurarea programului IE inainte de a ne conecta la internet.

4. CONFIGURAREA INTERFETEI IE

Fereastra principala a IE seamana cu a tuturor programelor pentru sistemul de operare Windows insa are si unele caracteristici speciale. La partea de sus a ferestrei avem o bara cu meniuri ("menubar"). In mod obisnuit din meniuri nu se vad decit titlurile (File, Edit, View, Favorites, Tools, Help) dar daca facem clic pe unul din titluri apare un meniu care se deruleaza in jos. Fiecare meniu contine diverse optiuni sau comenzi. Sub bara de meniuri se afla bara de instrumente ("toolbar") care contine niste butoane pe care apasam pentru a da comenzi programului.

Putem sa configuram bara cu instrumente facind clic dreapta pe oricare din butoanele sale si apoi facind clic pe optiunea "Customize" (configureaza - personalizeaza) din meniul care apare. Inainte de a incepe configurarea trebuie sa ne asiguram ca in meniul amintit anterior sint bifate optiunile "Standard Buttons", "Address Bar" si "Links" si ca nu este bifata optiunea "Lock the Toolbars". Bifarea si inlaturarea bifarii se obtin facind clic pe optiunea respectiva.

Va apare o fereastra numita "Customize Toolbar" care are doua compartimente si doua cimpuri. In compartimentul din stinga (numit "Available buttons" - butoane disponibile) se afla butoanele care nu sint afisate momentan in bara iar in compartimentul din dreapta (numit "Current buttons" - butoane prezente) se afla butoanele care sint deja afisate in bara.

Pentru a muta un buton dintr-un compartiment in celalalt putem sa-l tragem sau sa-l mutam cu butoanele Add (adauga) si Remove (indeparteaza). Daca dorim sa folosim metoda "trage si da drumul" (drag and drop) facem clic pe un buton dintr-un compartiment pentru a-l selecta si apoi cu butonul sting al mausului tinut apasat "tragem" butonul si-i "dam drumul" (eliberam butonul mausului) cind am ajuns deasupra celuilalt compartiment. In timpul mutarii cursorul mausului se tranforma intr-o mina care tine un buton. Daca dorim sa folosim butoanele "Add" sau "Remove" selectam un buton si il mutam din compartimentul din stinga in cel din dreapta apasind pe butonul "Add" sau invers apasind butonul "Remove".

Ordinea butoanelor in bara cu instrumente poate fi modificata dupa preferintele fiecaruia.Dupa ce am stabilit care butoane vrem sa fie vizibile in bara le ordonam de la stinga la dreapta. Putem muta butoanele in cadrul compartimentului "Current buttons" din fereastra de configurare in sus si in jos prin metoda "trage si da drumul" sau cu ajutorul butoanelor "Move up" (muta in sus) si "Move down" (muta in jos). Butonul care se va afla cel mai sus in compartiment va fi butonul care va fi afisat la marginea stinga a barei cu instrumente.

Este recomandata alegerea pentru afisare a urmatoarelor butoane in ordine de la stinga la dreapta : "Back", "Forward", "Stop", "Refresh", "Home", "History", "Cut", "Copy", "Paste", "Messenger" (Yahoo, MSN,etc.), "Mail", "Edit".

In cimpul "Icon Options" (optiuni de afisare a icoanei butonului) al ferestrei de configurare putem alege dimensiunea butoanelor afisate facind clic pe sageata cu virful in jos care se afla la partea din dreapta a cimpului si apoi facind clic pe optiunea din meniu care ne convine mai mult. Avem doua optiuni "Large" (butoane mari) si "Small" (butoane mici).Este recomandata optiunea "Large".

Dupa ce am terminat configurarea barei cu instrumente apasam butonul "Close" al ferestrei de configurare.

5. CONFIGURAREA OPTIUNILOR IE

Inainte de a incepe explicarea folosirii IE pentru explorarea internetului trebuie sa configuram unele optiuni ale programului care ne vor ajuta sa-l folosim mai usor.

Facem clic pe meniul "Tools" (instrumente) din fereastra principala IE si selectam "Internet Options" pe care facem clic. Va apare o multifereastra intitulata "Internet Options" care are mai multe sectiuni (General, Security, Privacy, etc.) si este deschisa la sectiunea "General". Putem sa ne mutam la alta sectiune (fereastra) daca facem clic pe titlul sectiunii respective aflat in partea de sus a multiferestrei.In fiecare fereastra selectam ("bifam") optiunile pe care le dorim facind clic in casutele de linga titlul optiunilor. Daca nu dorim o optiune care este deja bifata facem clic in interiorul casutei de linga titlul ei si inlaturam astfel bifarea.

FEREASTRA "GENERAL"

Sectiunea "Home Page" (pagina principala, pagina index, pagina de start, pagina gazda).

Aceasta pagina va fi afisata ori de cite ori lansam exploratorul. Ea poate sa fie o pagina de pe internet, o pagina de pe calculatorul personal sau o pagina goala. IE are pagina principala setata la adresa https://www.msn.com unde se gaseste portalul MSN care contine intre altele un catalog de legaturi care ne pot ajuta sa mergem in orice parte a internetului. Daca dorim ca pagina principala sa fie pe internet dar alta decit MSN trebuie sa scriem adresa (URL) acesteia de forma https://www.domeniu.com (unde in loc de domeniu scriem google, yahoo,etc.). Daca dorim sa reinstituim pagina principala la adresa MSN (dupa ce am schimbat-o) va trebui sa apasam butonul "Use Default". Daca in timp ce exploram internetul ne place o pagina si dorim sa o facem pagina principala va trebui ca in momentul in care ne aflam pe pagina respectiva sa apasam butonul "Use Current". Exista si posibilitatea sa alegem o pagina goala si pentru aceasta trebuie sa apasam pe butonul "Use Blank". Este recomandata aceasta ultima optiune din motive care vor fi expuse mai jos.

Sectiunea "Temporary Internet Files" (fisiere descarcate de pe internet si salvate pe hardisc).

In momentul in care IE afiseaza o pagina web este creata si o copie a acesteia (text +poze, etc.) pe hardisc in dosarul C:\WINDOWS\Temporary Internet Files. In acest fel avem posibilitatea sa accesam pagina respectiva si atunci cind nu sintem conectati la internet. La aceasta sectiune este recomandat sa nu se faca modificari decit eventual ale spatiului ocupat pe hardisc de paginile salvate. Daca apasam pe butonul "Settings" va apare o fereastra cu acelasi nume. Aici nu facem nici o modificare la sectiunea "Check for newer versions of stored pages" (verifica daca exista versiuni noi ale paginilor stocate). La sectiunea "Amount of disk space to use" putem sa modificam spatiul ocupat de paginile web pe hardisc mutind cursorul riglei la stinga sau la dreapta sau trecind o valoare in cimpul din dreapta riglei. In momentul in care spatiul specificat de noi este depasit IE va incepe sa stearga paginile vechi pentru a le face loc celor noi. De asemenea putem sa modificam (nerecomandat pentru incepatori) dosarul in care sint salvate pe hardisc paginile web apasind pe butonul "Move Folder" din josul ferestrei. Dupa ce am facut modificarile apasam butonul OK sau butonul "Cancel" daca nu vrem sa facem nici o modificare.

Daca avem nevoie de spatiu pe hardisc putem sa stergem paginile salvate apasind pe butonul "Delete Files". Daca apasam pe acesta va apare o minifereastra in care ni se cere inca o data acordul pentru stergerea paginilor. Daca sintem hotariti sa le stergem bifam optiunea "Delete all offline content" si apoi apasam butonul OK. Paginile vor fi sterse si nu vor mai putea fi recuperate. Daca am revenit asupra deciziei apasam butonul "Cancel".

Butonul "Delete Cookies" se refera la niste mici fisiere text care sint salvate pe hardisc si in care se afla detalii despre preferintele noastre referitoare la paginile vizitate pe siturile web. Aceste fisiere vor fi analizate in detaliu in acest manual ceva mai jos. Ele pot fi sterse oricind fara ca acest lucru sa afecteze in vreu fel paginile web salvate pe hardisc. Daca apasam pe butonul "Delete Cookies" va apare o minifereastra in care ni se cere inca o data acordul pentru stergerea micilor fisiere. Daca sintem hotariti sa le stergem apasam butonul OK.

Sectiunea "History" (evidenta paginilor web vizitate).

IE mentine o evidenta zilnica a paginilor web vizitate si le ordoneaza dupa siturile web carora le apartin in asa fel incit sa le putem accesa foarte usor atunci cind nu sintem conectati la internet. In cimpul "Days to keep pages in History" putem sa specificam pentru cite zile trebuie sa tina IE evidenta paginilor vizitate. Daca apasam pe butonul "Clear History" putem sa stergem oricind aceasta evidenta. Va apare o minifereastra in care ni se cere inca o data acordul pentru stergerea evidentei. Daca sintem hotariti sa o stergem apasam butonul Yes daca ne-am razgindit apasam butonul "No".

Butoanele "Colors" (culori), "Fonts" (corp de litera), Languages (limbi), Accesibility (accesibilitate) dau acces la optiuni de modificare a aspectului paginilor web afisate de IE. Aceste optiuni nu trebuie modificate de catre internautii incepatori.

FEREASTRA "SECURITY"

Este utila pentru modificarea optiunilor de securitate pe care le impunem exploratorulului atunci cind vizitam siturile web. Nu trebuie facute modificari de catre internautii incepatori.

FEREASTRA "PRIVACY"

Este utila pentru modificarea optiunilor de respectare a intimitatii personale pe care le impunem exploratorulului atunci cind vizitam siturile web. Nu trebuie facute modificari de catre internautii incepatori.

FEREASTRA "CONTENT"

Sectiunea "Content Advisor"

Permite restrictionarea accesului la unele situri al caror continut il socotim neadecvat pentru unele din persoanele care folosesc calculatorul (de ex.pentru minori).

Sectiunea "Certificates"

Permite folosirea de certificate emise de situri specializate in securitatea datelor care ne permit ca in cazul in care facem tranzactii on-line sa ne identificam cu precizie si sa cerem de asemenea ca siturile cu care dorim sa facem tranzactii on-line sa se identifice si ele inainte de a le trimite informatii confidentiale (numarul cartii de credit, etc.). Nu trebuie facute modificari de catre internautii incepatori.

Sectiunea "Personal Information"

Permite instruirea exploratorului in privinta actiunilor de indeplinit in situatia in care ni se cer date personale atunci cind vizitam unele situri web. Nu trebuie facute modificari de catre internautii incepatori.

FEREASTRA "CONNECTIONS"

Permite crearea, configurarea si administrarea conexiunilor la internet. Este discutata pe larg in pagina Conectare Gratuita in sectiunea "Definirea Conexiunilor".

FEREASTRA "PROGRAMS"

Sectiunea "Internet Programs" ne permite specificarea programelor principale ("default") care sa fie folosite pentru aplicatiile internet. La fiecare sectiune avem un cimp in care putem sa desemnam programul principal apasind pe sageata cu virful in jos din dreapta cimpului si apoi facind clic in meniul care apare pe programul pe care dorim sa-l instituim ca program principal.

Butonul "Reset Web Settings" ne permite sa reinstituim pagina principala si cea de cautare a IE (ambele de la MSN) in cazul in care am ales alte pagini si dorim sa revenim la paginile initiale.

Casuta "IE should check to see whether it is the default browser" trebuie sa fie bifata daca dorim sa fim atentionati in cazul in care un alt program de explorare a internetului pe care l-am instalat se autoinstituie ca program principal. In cazul in care se intimpla acest lucru, la pornirea IE va apare o minifereastra in care sintem intrebati daca nu dorim sa reinstituim programul IE ca program principal.

FEREASTRA "ADVANCED"

Permite configurarea unor optiuni referitoare la comportamentul exploratorului in unele situatii precise. Nu este recomandata efectuare de modificari de catre internautii incepatori cu exceptia celor descrise mai jos. Fata de setarile initiale ("defaults") pot fi facute eventual doar citeva modificari si anume trebuie inlaturata bifarea de la optiunile :

"Enable Automatic Image Resizing" (redimensionarea automata a imaginilor mari). Este preferabil sa pastram dimensiunea normala a imaginilor descarcate putind sa le modificam dimensiunile ulterior cu un program de editare grafica cum este de exemplu Irfan View.

"Play Animations", "Play Sounds", Play Videos" in web pages. Unele situri web isi imbunatatesc aspectul cu mici animatii, sunete sau filmulete video. Acestea fac insa ca paginile siturilor respective sa se descarce greu si astfel accesarea lor ne costa mai multi bani (platiti companiei de telefonie). Inlaturind bifarea de la optiunile respective paginile se vor descarca mai usor si in acelasi timp nu vom pierde nimic din continutul lor pentru ca animatiile, sunetele si filmele sint doar pentru decor.

"Show Pictures" (afiseaza imaginile) si "Smart Image Dithering" (calitate crescuta a imaginilor). In aceasta situatie nu mai sint descarcate imaginile din paginile web, ceea ce face ca afisarea paginilor sa fie mai rapida.

6. CONECTAREA LA INTERNET SI DECONECTAREA

Facem dublu clic pe iconita IE de pe spatiul de lucru. Programul se va deschide cu o pagina goala (daca am ales optiunea "Blank Page" pentru pagina principala IE - "home page"). Facem clic in bara cu adrese (aflata sub bara cu instrumente - Toolbar) si scriem adresa unui sit web. Aceasta poate fi scrisa in forma https://www.domeniu.com sau mai bine in forma simplificata www.domeniu.com (sau www.domeniu.ro ) . Facem apoi clic pe butonul "Go" (porneste) aflat la dreapta barei cu adrese sau apasam tasta ENTER. Va apare fereastra de conectare in care facem clic pe butonul "Connect" aflat la partea de jos a ei. Va apare o minifereastra cu titlul "Connecting to FSI" si cu textul "Dialing".In acelasi timp auzim cum modemul formeaza numarul de telefon al furnizorului de servicii internet (FSI).La scurt timp se va auzi o succesiune de sunete de frecventa inalta (tiuituri, suieraturi) care semnaleaza inceperea procesului de comunicare intre modemul de pe calculatorul nostru si modemul serverului FSI. In minifereastra cu titlul "Connecting to FSI" apare textul "Verifying username and password" si in acest moment calculatorul nostru trimite serverului FSI datele care permit identificarea noastra pentru a ni se permite accesul la internet. In cazul in care serverul accepta datele de identificare ca fiind corecte conectarea la internet va fi stabilita. Minifereastra cu titlul "Connecting to FSI" va dispare iar pagina web a carei adresa am scris-o incepe sa fie afisata pe monitor. De asemenea va apare in coltul din dreapta jos al ecranului o iconita cu doua calculatoare conectate intre ele ale caror monitoare sint colorate intermitent.

Procesul de conectare la internet se desfasoara in mod normal pe parcursul a 20 - 30 de secunde. Daca nu se realizeaza conectarea in acest interval de timp inseamna ca sint probleme fie pe linia telefonica, fie la nivelul serverului FSI. Daca IE sesizeaza ca sint probleme majore care impiedica conectarea atunci va apare o minifereastra cu titlul "Disconnected from FSI" in care sintem anuntati ca nu se poate stabili o conexiune la internet si ca trebuie sa verificam daca parola este corecta. Apasam pe butonul OK. Daca insa IE nu sesizeaza probleme majore atunci programul va incerca sa se conecteze de 10 ori la rind dupa care va renunta. Daca nu dorim sa asteptam pina cind IE termina incercarile de conectare va trebui sa facem clic pe butonul "Cancel" de pe minifereastra si ne vom intoarce la fereastra de conectare. Facem clic apoi pe butonul "Work Offline" si incercarea de conectare va fi intrerupta. In general problemele intilnite la conectare sint trecatoare, solutia fiind sa incercam sa ne conectam mai tirziu, de preferinta peste 10 minute sau mai mult.

Este posibila si situatia in care conectarea a reusit (evidentiata de faptul ca a aparut iconita cu cele doua calculatoare) insa pagina web nu se afiseaza pe monitor.Aceasta situatie poate aparea din doua motive. Este posibil ca serverul web care gazduieste pagina dorita de noi sa se fi defectat si pentru a verifica acest lucru scriem alta adresa in bara cu adrese si apasam tasta Enter. Daca noua pagina va fi afisata pe monitor inseamna ca pagina pe care doream sa o vizitam initial este inaccesibila pe moment si trebuie sa revenim mai tirziu pentru a o vedea. Daca insa nici a doua pagina nu este afisata inseamna ca intre calculatorul nostru si serverul FSI nu s-a stabilit o conexiune corespunzatoare sau ca serverul FSI nu poate stabili o conexiune cu serverele web de pe internet. In aceasta situatie trebuie sa ne deconectam de la serverul FSI si sa incercam o reconectare mai tirziu.

Daca dorim sa ne deconectam de la internet trebuie sa facem clic dreapta pe iconita cu cele doua calculatoare din coltul din dreapta jos al ecranului si in meniul care apare sa facem clic pe optiunea "Disconnect". Peste iconita va apare un X rosu si apoi aceasta va dispare. Modemul va scoate un sunet specific (un clic) si calculatorul va fi deconectat instantaneu de la internet. O alta metoda de deconectare este inchiderea tuturor ferestrelor IE. In momentul in care este inchisa si ultima fereastra IE va apare o minifereastra in care sintem intrebati daca dorim sa ne deconectam de la internet sau sa raminem conectati. Facem clic pe butonul "Disconnect Now" daca dorim sa fim deconectati si pe butonul "Stay Connected" daca dorim sa pastram conexiunea (de ex. pentru lucrul cu programul de posta electronica, FTP, IRC sau uznet.

Foarte rar apar la conectare, in timpul explorarii internetului sau la deconectare unele probleme legate de explorator. In timpul unei incercari de conectare nereusite este posibil ca exloratorul sa nu mai raspunda la comanda de anulare a incercarii de conectare si sa incerce sa se conecteze chiar daca se aude clar ca numarul FSI suna ocupat.In timpul explorarii internetului este posibil ca IE sa nu mai raspunda la comenzile pe care i le dam. Este posibil si ca iconita cu cele doua calculatoare conectate sa dispara desi conexiunea nu a fost intrerupta. In fine exista si situatia in care este imposibila deconectarea de la internet. In toate aceste cazuri (care apar totusi foarte rar) este necesara repornirea calculatorului, actiune care va remedia toate problemele legate de IE si care va intrerupe si conectarea la internet. Pentru a initia repornirea se apasa in acelasi timp si de doua ori la rind pe tastele Ctrl, Alt si Del sau se reporneste calculatorul in alt fel. Este insa posibil ca problemele sa dispara nu dupa repornirea calculatorului ci numai dupa resetarea acestuia.

Viteza de conectare la internet depinde de mai multi factori dintre care cei principali sint : viteza modemului, calitatea liniei telefonice si calitatea conexiunii oferite de FSI. Putem afla viteza cu care sintem conectati ducind cursorul mausului peste iconita care apare dupa stabilirea conectarii (cea cu doua calculatoare conectate intre ele ale caror monitoare sint colorate intermitent). Va apare un text scris pe fundal galben de genul "36914 bytes received 3338 bytes sent @ 53333 bps". Primele doua valori numerice prezinta traficul de date (primite si trimise) in sesiunea de internet in care ne aflam iar valoarea de dupa semnul @ indica viteza conexiunii, in cazul de fata aceasta fiind de 53333 biti pe secunda (53,3 kilobits/s sau prescurtat 53,3 kb/s sau 53,3 kbps). Aceasta viteza este normala pentru un modem de 56 K asa cum sint majoritatea modemurilor vindute in ultimii ani. Viteza maxima obtinuta cu un astfel de modem nu poate depasi 56000 bps (56 kb/s). Daca viteza de conectare cu un astfel de modem nu depaseste 40000 bps este indicat sa intrerupem conexiunea si sa ne conectam din nou. Daca avem in permanenta o viteza mica de conectare (sub 40 kb/s) este indicat sa cumparam ore de acces la internet de la alt FSI. Daca nici in aceasta situatie lucrurile nu se imbunatatesc este posibil ca linia telefonica sa fie responsabila de viteza mica de conectare. Pentru modemurile mai vechi (de 33,6 K) o viteza normala de conectare trebuie sa depaseasca 20000 bps (20 kp/s).

Putem obtine informatii despre conexiunea la internet si daca facem clic dreapta pe iconita care apare dupa stabilirea conectarii. In meniul care apare facem clic pe optiunea "Status". Va apare o minifereastra numita "Connected to FSI" unde vedem viteza de conectare, durata conectarii si valoarea traficului de date in sesiunea de internet curenta. Inchidem minifereastra apasind pe butonul OK sau ne putem deconecta de la internet apasind pe butonul "Disconnect".

LIMBA ROMÂNA

LIMBA ROMÂNA ÎN EPOCA INFORMATICII

1. INTRODUCERE

2. MODUL DE ADAPTARE A LIMBII ROMÂNE

3. CREAREA DE CUVINTE NOI

4. ADOPTAREA DE NEOLOGISME

5. UTILIZAREA LIMBII ROMÂNE IN DOMENIUL INFORMATICII

6. PROMOVAREA FOLOSIRII LIMBII ROMÂNE CORECTE

7. UNIVERSALITATEA LIMBII ROMÂNE

8. ANEXA : COMENTARII PE MARGINEA ACESTUI MATERIAL

1. INTRODUCERE

Limbajul scris sau vorbit este singura modalitate de materializare a gindirii noastre discursive, cea care se bazeaza pe enunturi pentru a exprima conceptia noastra despre lume. El se impleteste cu procesul de gindire si are ca scop sa "cristalizeze" produsul acesteia si sa il "traduca" in asa fel incit sa fie inteles si de alte persoane. Cu ajutorul limbajului gindirea umana isi pierde caracterul ei inefabil si trece printr-un proces de sublimare al carei rezultat este cuvintul scris sau vorbit. Scopul limbajului este de a facilita comunicarea interumana pentru ca oamenii sa poata sa schimbe intre ei cunostinte, experiente de viata si orice alt tip de informatii care ii ajuta sa evolueze si sa inteleaga mai bine mediul in care traiesc. Pe scurt, rolul principal al limbajului este sa realizeze transmiterea rapida si mai ales corecta a unor enunturi care sint produsul gindirii.

Limba se afla permanent intr-un proces de evolutie, ce poate fi mai usor de inteles daca il asemanam cu ciclul evolutiv al unui specii de fiinte vii, care are in principal trei etape si anume : formare, dezvoltare, stabilizare, disparitie (extinctie sau transformare). Evolutia unei limbi se desfasoara foarte lent, pe perioade de timp de ordinul sutelor de ani, dar etapele mentionate mai inainte caracterizeaza evolutia majoritatii limbilor care au fost in uz de-a lungul timpului in diferite parti ale globului. Cele mai multe limbi folosite in timpurile vechi au disparut complet, insa exista limbi care desi nu mai sint vorbite in mod curent (de ex. latina), evolutia lor finala este mai degraba o transformare decit o extinctie, pentru ca ele au dat nastere la alte limbi care le pastreaza caracteristicile principale. Limbile care sint folosite in prezent nu au nici ele garantata "supravietuirea" pe termen nedefinit.

Limba româna deriva din limba latina populara la care s-au adaugat de-a lungul timpului cuvinte provenite din limbile popoarelor cu care românii au venit in contact economic sau militar (slavona - rusa veche, turca, greaca, bulgara, maghiara, germana, albaneza, etc.). Exista inca multe semne de intrebare asupra modului in care a fost posibil ca o populatie straina (colonistii romani) in numar relativ mic a reusit sa isi impuna limba unei mase mult mai mari de oameni, in speta dacilor, care erau populatia bastinasa si aveau o limba proprie de origine tracica. Originea latina a limbii române nu poate fi pusa la indoiala pentru ca sistemul gramatical (structura de rezistenta a oricarei limbi) provine din latina, la fel ca si majoritatea cuvintelor.

Limba româna a avut de la formarea ei o evolutie naturala, care a dus pe de o parte la individualizarea (separarea) precisa a ei in cadrul grupului principalelor limbi romanice (franceza, italiana, spaniola, portugheza), iar pe de alta parte la formarea de dialecte caracteristice grupurilor mari populationale din Transilvania, Moldova si Muntenia. Limba româna a trecut deci de la formarea sa printr-un un proces de stabilire a unei identitati proprii in cadrul grupului de limbi provenite din latina, proces completat la interiorul limbii de un fenomen de diferentiere relativa a limbii vorbite in provinciile istorice românesti.

Evolutia limbii române nu s-a oprit, din contra, ea continua cu eforturile permanente pe care le face limba pentru a se moderniza, in conditiile in care trebuie sa se adapteze la tendintele de uniformizare a experientei existentiale umane reflectate in conceptul de globalizare. Modul in care limba româna va reusi sa tina pasul cu modernizarea fara a-si pierde identitatea ei specifica va fi definitoriu pentru existenta sa viitoare.

2. MODUL DE ADAPTARE A LIMBII ROMÂNE

Pentru a intelege mai bine modul de raspuns al limbii române la diversele influente putem apela la o analogie. Orice organism viu (indiferent de gradul sau de complexitate) se afla intr-un proces permanent de schimb de materie si energie cu mediul inconjurator, schimb care are loc in ambele sensuri, dinspre mediu catre organism si dinspre organism catre mediu. Organismul respectiv este nevoit sa preia din mediul inconjurator substantele si energia care ii sint necesare pentru supravietuire si sa le prelucreze in asa fel incit ele sa poata fi asimilate (adaugate la structura sa interna) sau transformate in energie necesara proceselor interne. In paralel cu acest proces de asimilare are loc si procesul invers, de transfer de materie si energie dinspre organism spre mediul ambiant. Strategia de supravietuire a oricarei fiinte presupune insa un control strict asupra schimbului de resurse cu mediul inconjurator, pentru a evita ca structura interna sa îi fie afectata in mod negativ, ceea ce ar avea ca rezultat mai devreme sau mai tirziu dezintegrarea organismului respectiv. Schimbul de resurse este mentinut deci la un nivel calitativ si cantitativ care sa aiba ca rezultat intarirea structurii interne a organismului, ceea ce va permite supravietuirea sa in conditii optime. Toate fiintele vii poseda niste mecanisme de prezervare a integritatii structurii lor interne, mecanisme care sint reunite sub titulatura de "sistem imunitar". Atunci cind acesta deceleaza prezenta unui "corp strain" (microb, virus, etc.) in organism sint declansate automat mai multe cai de neutralizare a lui, in asa fel incit sa nu se ajunga la situatia ca acest corp strain sa pericliteze strarea de echilibru (sanatate) a organismului respectiv.

Limba unui popor trebuie sa se adapteze permanent la conditiile mediului socio-politic, economic si cultural in care traieste populatia ce vorbeste limba respectiva. O limba "vie" (folosita in mod curent de o populatie formata dintr-un numar apreciabil de persoane) nu se afla niciodata intr-o stare de "incremenire", influentele asupra ei venind atit dinspre interior cit si dinspre exterior. Astfel, oamenii care vorbesc o anumita limba au nevoie de cuvinte care sa exprime realitatile specifice perioadei istorice in care traiesc si pentru aceasta ei aleg sa inventeze cuvinte noi sau din contra preiau cuvinte din alte limbi. Situatia optima din punct de vedere al dezvoltarii limbii este caracterizata de o stare de echilibru intre influentele interne si cele externe, adica intre crearea de cuvinte noi si adoptarea de neologisme. Procesul de adaptare trebuie sa duca insa la intarirea limbii respective si nu la distrugerea ei. La fel ca in cazul unui organism viu, pastrarea nealterata a structurii interne a limbii reprezinta cheia care ii va permite sa supravietuiasca si sa prospere, chiar si in situatia in care este supusa la influente externe extrem de importante.

Innoirea vocabularului unei limbi este un proces esential si inevitabil, in conditiile schimbarilor (stiintifice, tehnologice, sociale, etc.) care au loc permanent in societatea umana. Adoptarea de neologisme trebuie insa sa se faca dupa un model bine pus la punct, in asa fel incit cuvintele nou introduse sa fie asimilate perfect, nu sa fie inglobate cu forta in limba importatoare, si sa apara grotesc, ca niste corpi straini care intretin niste rani deschise. Un cuvint strain trebuie deci adaptat conditiilor specifice ale limbii române pentru a-l include in vocabular. Oricit de frumos (melodios) ar suna un anumit neologism, includerea in vocabularul român trebuie sa depinda in principal de modul in care el se integreaza in limba, deci de cit de bine poate fi facut sa respecte regulile gramaticale ale limbii române. Din aceasta cauza acceptarea unui potential neologism trebuie decisa luind in consideratie in principal criteriile functionale (de ex. cit de bine se poate declina cuvintul) si nu pe acelea estetice (de ex. cit de bine ne încînta auzul). Una din caracteristicile principale ale limbii române este reprezentata de caracterul ei fonetic, care se defineste printr-o corespondenta exacta intre pronuntarea cuvintelor si scrierea lor. Atita timp cit caracterul fonetic al limbii este pastrat intact limba romana va supravietui si va prospera.

In cazul unei fiinte vii influentele externe sint reprezentate de energie si de materie. Dar acestea se intilnesc si in cazul limbii, unde energia poate fi asimilata cu influentele culturale, iar materia cu vocabularul propriu-zis (cuvintele folosite in mod curent). Este evident ca influenta culturala determina modul de constituire a cuvintelor noi. In cazul unui popor care are incredere in cultura sa si nu o socoteste inferioara altor culturi, majoritatea cuvintelor noi vor fi create pornind de la cuvinte deja existente in limba respectiva sau prin inventarea lor. Acesta este cazul popoarelor anglo-saxone. In cazul unui popor care are un sentiment de inferioritate d.p.d.v. cultural va exista tendinta ca importul de cuvinte sa fie masiv, pentru ca lipseste sentimentul de incredere in fortele proprii. Acesta este cazul poporului român, dar si al altor popoare mai mici. Avem de-a face cu un cerc vicios care va avea ca rezultat in ultima instanta disparitia culturii si a limbii române sau transformarea lor in surogate ale culturii si limbii majoritare, care in acest moment este cea anglo-saxona.

3. CREAREA DE CUVINTE NOI

Imbogatirea fondului lexical al limbilor s-a facut multa vreme in principal prin crearea de cuvinte noi (fie inventindu-le, fie derivindu-le din cuvinte deja existente), iar in mod secundar prin importul de cuvinte din limbile vorbite de populatiile vecine. In ziua de azi, poate si din cauza globalizarii, crearea de cuvinte noi a fost aproape complet abandonata, la fel si importul de cuvinte din limbile vecine, preferindu-se o varianta mult mai comoda, aceea de importare a cuvintelor dorite din limba care este cel mai aproape de statutul de limba universala (engleza) sau din alta limba de circulatie internationala (eventualitate mult mai rara).

Este greu de spus ce ii face pe români sa prefere situatia de importatori de cuvinte, aceleia de creatori de cuvinte. Sa fie vorba de complexul "provincialului", care doreste sa isi depaseasca conditia, dar pentru ca nu poate realiza acest lucru in mod practic (prin emigrare imediata), incearca macar sa se transporte "simbolic" in interiorul societatii in care viseaza sa isi desfasoare existenta? Din pacate multi dintre acei români care pot fi definiti ca niste "artisti ai cuvintelor", in speta scriitorii profesionisti, se incadreaza din ce in ce mai mult in curentul general si rateaza ocazia de a imbogati vocabularul limbii române cu creatiile lor personale, preferind sa devina niste mesageri (colportori) care incetatenesc (legitimeaza) uzul unor cuvinte, uneori extrem de nefericite, preluate din engleza, in defavoarea unor cuvinte de origine româna.

Reticenta românilor in a deveni fauritori de cuvinte pare a avea radacini adinci si este fara indoiala autoimpusa, un factor important ce a contribuit la perpetuarea ei fiind teama de a nu cadea in ridicol. Exista in ceea ce ii priveste pe multi români o anumita "pudoare" legata de limbaj, care ii impiedica sa construiasca ei insisi cuvinte noi pentru ca se tem ca acestea ar putea declansa accese de ilaritate din partea celor care le-ar auzi pentru prima data. Insa inovatia, indiferent de domeniul de aplicare, se bazeaza in buna parte pe curajul unor persoane de a incerca ceva nou, chiar daca rezultatele nu vor fi de la inceput pe masura asteptarilor si chiar daca initial incercarea va stirni hohote de ris. Una din caracteristicile care ii deosebesc pe creatorii de succes de aceia care se opresc la jumatatea drumului este hotarirea cu care isi continua munca, chiar si in conditii de adversitate. Creatorilor care stiu ca sint pe drumul cel bun le este indiferenta parerea celorlalti, pentru ca sint siguri ca ei vor avea dreptate in cele din urma si nu aceia care le contesta sau le iau in deridere activitatea. Depasirea sentimentului de ridicol care insoteste orice initiativa de a crea un cuvint nou este deci prima etapa care trebuie parcursa de cineva care isi propune sa participe la imbogatirea limbii române in calitate de creator, nu de importator sau de colportor. Insa frica de a nu cumva fi etichetat drept un nou propovaduitor al izolarii lingvistice fata de limbile de mare circulatie internationala este de ajuns pentru a-i face sa renunte pe cei mai multi dintre aceia care ar dori sa propuna un cuvint nou.

O acuza si mai de efect care li se aduce frecvent celor care au curajul sa sustina ca importul nesabuit de neologisme ar trebui stopat este aceea ca vor sa intoarca România pe vremea "gîtlegaului", iar limitarea importului de neologisme ar avea ca efect inapoierea culturala si stiintifica a tarii. Cuvintul "gîtlegau" nu a intrat niciodata in uzul comun, dar a fost unul dintre protagonistii principali ai unei dispute care a avut loc in secolul 19 intre sustinatorii înnoirii limbii române prin import de neologisme si cei care sustineau crearea unor cuvinte noi dintr-unele deja existente. Gîtlegaul era propunerea acestora din urma pentru obiectul de imbracaminte care este cunoscut azi sub numele de cravata. Acest cuvint a fost creat prin fuziunea cuvintelor gît si legatura, cu o usoara modificare a acestuia din urma din motive gramaticale, pentru ca rezultatul sa aiba 3 silabe (gîtlegau) si nu 5 (gîtlegatura), astfel fiind mai usor de pronuntat. Prin comparatie, cuvintul "cravata" vine de la denumirea poporului care a purtat prima oara acest obiect, in limba croata "Hrvatska" insemnind "Croatia". Pentru ca panglica de material textil purtata la git de mercenarii croati din Franta a devenit in scurt timp foarte populara, cuvintul "hrvatska" a suferit citeva modificari si a ajuns la forma "cravate", in asa fel incit sa poata fi usor pronuntat de catre francezi, care sint cunoscuti pentru accentul pus pe eleganta imbracamintii, ei adoptind foarte repede inventia croatilor. In limba româna "cravata" a patruns deci prin intermediul limbii franceze. Daca este sa judecam exclusiv dupa criteriul estetic, cuvintul "cravata" este mai melodios si sugereaza cumva faptul ca avem de-a face cu un articol de lux, asa cum era in acele timpuri. Dar daca este sa judecam dupa criteriul utilitatii cuvintului, dupa cit de usor se intelege despre ce este vorba, atunci "gîtlegau" ar fi mai potrivit, pentru ca nimeni nu ar dori sa spuna ca poarta o "croata" la git. Decizia de a folosi "cravata" in loc de "gîtlegau" nu mai poate fi rasturnata acum si nici nu ar fi de dorit acest lucru, dar trebuie subliniat faptul ca ea a avut citeva consecinte extrem de nefaste asupra limbii române. In momentul transarii disputei dintre importatorii si creatorii de cuvinte in favoarea primilor, tabara creatorilor a suferit nu numai o infringere zdrobitoare, ci a fost condamnata la blamare vesnica pentru vina inchipuita de a impiedica modernizarea limbii, iar cuvintul "gîtlegau" a primit un loc in "infernul" cuvintelor si isi petrece penitenta arzînd neincetat la flacara dispretului general. Consecinta cea mai grava a disputei dintre importatori si creatori a fost insa abandonarea completa a crearii de cuvinte noi prin fuzionarea unora deja existente in favoarea importului de neologisme. Acest lucru se poate vedea cel mai bine in ziua de azi, cind pentru cuvintele englezesti aparute masiv in limbajul de zi cu zi nu exista nici un rival creat prin fuzionarea unor cuvinte autohtone. Singurele cuvinte românesti care par compuse prin fuziune sint in fapt tot neologisme, deci fuziunea a avut loc in limbile de origine, dar ramine aparenta si in româna.

Ceea ce este insa extrem de ironic in toata povestea legata de "gîtlegau", este ca acest cuvint si-a pierdut dreptul de a exista in limba româna, dar si l-a obtinut in limba engleza, in special cea vorbita in USA. Prin intermediul acesteia el a intrat si in vorbirea unor români, care ar fi dealtfel oripilati daca li s-ar cere sa renunte la cuvintul "cravata" in favoarea "gîtlegaului". Ei bine, in dialectul nord-american al limbii engleze (cel vorbit in USA) cuvintul folosit pentru panglica purtata in jurul gitului este "necktie", care este evident format prin fuzionarea cuvintelor "neck" ("git") si "tie" ("legatura"). Iata ca usamericanilor nu le este rusine sa spuna ca poarta un "gitlegau" in loc de o cravata si nu isi pun problema ca limba vorbita de ei este una retrograda, invechita. Trebuie dealtfel mentionat ca in engleza vorbita in Marea Britanie se foloseste in special cuvintul "tie" pentru "cravata", desi exista si cuvintul "cravat" (provenit din franceza), care este insa mult mai putin folosit. Este deci de remarcat toleranta vorbitorilor nativi de limba engleza, care au la dispozitie mai multe variante pentru "cravata" (necktie, tie, cravat, neckcloth) si le accepta pe toate, fara sa faca crize de isterie sau sa se lanseze in acuzatii ridicole.

Desi popoarele englez si român au fost despartite de o distanta geografica foarte mare, limba engleza are unele similitudini de evolutie istorica cu limba româna. Astfel, atit limba engleza cit si cea româna isi au punctul de plecare in limba vorbita de "cotropitorii" unui teritoriu, fiind deci vorba de limbi neautohtone teritoriului in care s-au definitivat. In cazul englezei invadatorii au fost triburile de origine germanica (angli, saxoni, etc.) care au ocupat un teritoriu locuit de triburi celtice, a caror limba avea o identitate proprie, pastrata si in ziua de azi in principal sub forma limbii irlandeze. La fel ca si in cazul românei, limba vorbita initial in insula Marea Britanie (care cuprinde Anglia, Tara Galilor si Scotia) a disparut complet, fiind inlocuita de limba noilor-veniti, care a fost pina la urma acceptata si de autohtoni. O a doua etapa in formarea limbii engleze a fost cucerirea normanda, care a facut ca limba oficiala in Marea Britanie sa devina pentru o suta si ceva de ani limba franceza, mai precis un dialect vechi al ei, vorbit de normanzi. Aceasta perioada a facut ca in limba engleza sa isi faca loc multe cuvinte de origine franceza, care se intilnesc si azi si nu sint socotite neologisme. Masivul aport de cuvinte frantuzesti in limba engleza se asemana cu influxul la fel de mare de cuvinte de origine slava in limba româna, efectul in ambele cazuri fiind unul de imbogatire lexicala, foarte benefic pentru niste limbi aflate in formare, care aveau nevoie urgenta de cuvinte pe baza carora sa se dezvolte limba literara.

Limba literara este limbajul folosit in operele cu caracter cultural-stiintific si reprezinta intruchiparea cea mai elevata a unei limbi. Ea are drept caracteristici principale claritatea in exprimare, bogatia lexicala si corectitudinea gramaticala. Limba literara este in primul rind un factor unificator, pentru ca ea aduce la un numitor comun diversele dialecte regionale ale unei limbi. In al doilea rind, limba literara este un factor de stabilitate, pentru ca nu permite remodelarea regulilor gramaticale decit in anumite limite si asta doar daca este neaparata nevoie. In al treilea rind, limba literara este un factor de progres, ea fiind aceea care decide imbogatirea vocabularului cu cuvinte si expresii noi, legitimind sau nu uzul acestora.

Limba engleza este de origine germanica si are in comun cu limba germana moderna usurinta de a crea cuvinte noi prin fuziunea unora deja existente. Englezii sint un popor cu un simt al practicului foarte dezvoltat si acest lucru se vede si in modul in care si-au alcatuit vocabularul. Ori de cite ori au avut nevoie de un cuvint nu au stat mult pe ginduri si l-au creat rapid prin procedeul fuziunii, fara sa le pese ca noul cuvint ar putea declansa zimbete pentru ca ar fi prea "rustic", fiind lipsit de vreun semn de "noblete" estetica, asa cum par a avea cuvintele moderne care au radacini grecesti sau latine. Aceasta metoda de imbogatirii a limbii a dat rezultate foarte bune pentru ca nu s-a mai pierdut timp cu adoptarea de cuvinte straine, dintre care unele nu se puteau adapta cerintelor gramaticale ale limbii engleze. Pe de alta parte cuvintul rezultat prin fuziune avea de multe ori un sens atit de evident, incit toata populatia (indiferent de gradul de educatie) putea sa-si dea seama usor la ce se referea cuvintul respectiv, spre deosebire de cuvintele create pe baza unor teme (radacini) grecesti sau latine, al caror inteles ar fi trebuit explicat in prealabil. Vocabularul englez are deci la baza in primul rind criteriul functional (utilitar) si nu pe cel estetic, iar acest lucru a permis adaptarea rapida a limbii la cerintele societatii moderne. Mai mult, in limba engleza coexista pasnic cuvinte create prin fuziune cu unele importate, iar acest lucru nu deranjeaza pe nimeni.

In cazul limbii române lucrurile stau cu totul diferit, in primul rind din cauza absentei cuvintelor create prin fuziune, care lasa loc liber importului de cuvinte pentru imbogatirea vocabularului. Insa desi neologismele sint utile pentru orice limba, afluxul lor masiv pune in pericol integritatea limbii importatoare, lasind la o parte faptul ca multe dintre ele nu vor fi intelese prea usor de majoritatea populatiei. Spre deosebire de anglo-saxoni (englezi, usamericani, etc.) care vad cuvintele prin prisma functionalitatii lor, românii au tendinta sa receptioneze in principal aspectul estetic al cuvintelor, si cu cit acestea sint mai melodioase, mai placute la auz, cu atit ele sint mai des folosite.

O parte din români par a avea in ultima vreme timpanul extrem de "sensibil", si numai auzul unor cuvinte care se termina cu grupurile de litere "oi" sau "au", considerate specifice cuvintelor "neaose", pare a le produce o "inflamatie" suparatoare a urechii, care aparent se transmite si la creier si le determina reactii de "greata" lingvistica. Bineinteles ca de cele mai multe ori "inflamatia" nu apare la auzul unor cuvinte englezesti care si ele se termina in "oi", dovada ca totul se reduce la un dispret abia mascat fata de limba româna si o admiratie nemarginita fata de cea engleza. O astfel de situatie s-a petrecut atunci cind eu am propus inlocuirea englezismului "flame-war" cu un cuvint inventat de mine si anume "flamboi", rezultat prin fuziunea cuvintelor "flama" si "razboi". Foarte multi internauti care au intervenit pe firul de discutie dedicat disputelor aprinse de pe forumuri au reactionat violent sau batjocoritor, displacindu-le sonoritatea "taraneasca" a termenului inventat de mine, uitind bineinteles de numarul mare de cuvinte englezesti care se termina in "oy" (pronuntat"oi"), printre care si celebrul "cowboy", aflat la mare pret printre usamericani si admiratorii acestora. Ca o ironie a soartei, in acelasi an in care avea loc discutia la care am facut referinta isi incepea cariera stralucita un cuvint englezesc nou-inventat si el, anume "fanboi" (pronuntat "fenboi"), care desemneaza persoanele cu o admiratie "fanatica" fata de produsele unei anumite companii. Acest cuvint este din ce in ce mai raspindit pe forumurile de discutii, iar sonoritatea sa nu i-a impiedicat in nici un fel adoptarea de catre vorbitorii de limba engleza, dovada ca acestia pun pret mai mare pe capacitatea de semnificare a cuvintului decit pe sonoritatea lui.

Se pare deci ca in cazul limbii române trebuie depasite mai intii niste piedici psihologice, care ii mentin pe români in conditia de cîrpaci cu cuvinte straine si îi impiedica sa redevina creatori ai propriei lor limbi. Poate ca exemplul limbii engleze unde complexele psihologice de inferioritate aplicate cuvintelor nu isi au locul, ar trebui luat in seama. Ar trebui de asemenea descoperita placerea inventiei de cuvinte noi, care este la latitudinea fiecarui vorbitor de limba româna. La fel ca orice proces de creatie si acela prin care se plamadesc cuvinte poate sa nu fie incununat de succes de la inceput. Dar perseverenta si rafinarea metodelor folosite pot duce la rezultate foarte bune. Inventarea unui cuvint care are ulterior priza la public si incepe sa fie folosit de cit mai multi oameni are ca rezultat intarirea increderii in potentialul creativ al propriei persoane. Aceasta recompensa este bineinteles de ordin spiritual, dar cresterea increderii in fortele proprii poate duce ulterior si la recompense pe plan material, atunci cind alte si alte proiecte creative vor fi duse la bun sfirsit. Descoperirea potentialului creator al unei persoane poate deci incepe cu o actiune aparent banala, cum ar fi crearea unui cuvint de care este nevoie la un moment dat.

4. ADOPTAREA DE NEOLOGISME

Cuvintele adoptate din limbi straine se numesc neologisme si au un rol extrem de util, anume acela de a suplini lipsa unor termeni autohtoni pentru descrierea anumitor notiuni (obiecte, actiuni, etc.). Avem deci de-a face cu un proces care implica o limba exportatoare (limba straina) si una importatoare (limba autohtona, in cazul nostru româna). Cum orice limba este suportul unei culturi, se poate apecia fara a gresi prea mult ca in procesul de adoptare a neologismelor un rol determinant il are echilibrul de forte intre cele doua culturi participante, in sensul ca intotdeauna cultura mai "slaba" va importa (cuvinte, dar si idei) din cultura mai "puternica". In cazul României influentele diferitelor culturi puternice si-au pus amprenta de-a lungul timpului asupra vocabularului, prin influxuri uneori masive de neologisme. Trebuie mentionat ca sint socotite neologisme doar cuvintele adoptate dupa ce procesul de formare a limbii a fost definitivat, astfel ca de exemplu cuvintele provenite din slavona (rusa veche), existente intr-un procent de 30% in vocabularul românesc, nu intra in categoria neologismelor pentru ca ele au participat la formarea limbii si sint parte integranta din ea de foarte multa vreme. Nimeni nu ar putea socoti de exemplu ca familia de cuvinte ce exprima cel mai bine sentimentul dragostei (iubire, a iubi, iubit, etc.) ar fi compusa din neologisme, pe motivul ca la baza ei stau cuvinte de origine rusa (liubov, liubiti, etc.).

Adoptarea neologismelor in limba româna a fost favorizata in secolul 19 si prima jumatate a secolului 20 de principalele influente culturale europene care si-au pus amprenta asupra culturii române, in speta culturile franceza si germana. Sfirsitul secolului 20 si inceputul secolului 21 stau sub influenta covirsitoare a culturii de origine anglo-saxona, in special cea din Statele Unite ale Americii (USA). Influenta pe care o are aceasta tara in majoritatea domeniilor de activitate umana (incepind de la stiinta si terminind cu politica) este de netagaduit si probabil nu are corespondent in istoria umanitatii.

Hegemonia culturala usamericana se bazeaza pe activitatea intelectualilor din USA care isi fac publice eforturile prin canalele de distributie a lucrarilor stiintifice sau culturale si din ce in ce mai mult si prin publicare pe internet. Este deci vorba de prezentarea unor teze (idei), si nu de impunerea lor cu forta. Faptul ca din ce in ce mai multi oameni din toate partile lumii considera produsele culturale usamericane ca fiind cele mai bune la ora actuala este un lucru de inteles si nu poate fi privit ca fiind ceva rau in sine. Insa adoptarea in mod necritic a culturii usamericane are si un efect pervers, anume acela de a induce un complex de inferioritate in rindul oamenilor care traiesc in tari mai mici, a caror cultura nu poate rivaliza cu cea usamericana, din motive variate (populatie mai mica, fonduri pentru cultura foarte reduse, etc.). Din pacate cetatenii (si chiar guvernele) unor astfel de tari incearca iesirea din starea neplacuta provocata de complexul de inferioritate nu prin tratarea cauzelor acestuia (lipsa de productivitate a culturii locale), ci prin negarea lui, ceea ce are ca efect cresterea dependentei fata de cultura usamericana.

Edificiile intelectuale (operele stiintifice si culturale) sint produse ale gindirii umane, iar forma lor concreta este realizata cu ajutorul limbajului scris. Un aspect particular al acestora este faptul ca receptarea adecvata a sensului lor de catre o anumita persoana este dependenta de gradul de intelegere de catre persoana in cauza a limbajului in care au fost concepute. Cu alte cuvinte, daca o lucrare a fost scrisa in limba engleza, atunci intelegerea ei presupune de obicei invatarea limbii engleze. Bariera limbajului poate fi depasita si daca avem acces la o traducere a lucrarii intr-o limba pe care deja o cunoastem, cea materna sau alta. Ritmul accelerat de publicare a lucrarilor stiintifice si culturale face insa ca varianta traducerii sa fie din ce in ce mai putin probabila, pentru ca traducerea necesita un efort de munca important care este destul de scump.

Produsele de divertisment audo-vizual (filme si muzica) in limba engleza sint probabil principalele responsabile pentru promovarea limbii engleze si a culturii usamericane la nivel mondial. Raspindirea folosirii calculatoarelor si a internetului a contribuit si ea la hegemonia limbii engleze, din motive ce tin de softurile folosite si de materialele existente pe internet. Nu exista o statistica precisa a numarului de opere cultural-stiintifice publicate anual, insa o estimare aproximativa ar releva probabil faptul ca aproape jumatate din acestea sint elaborate sau traduse in limba engleza. Invatarea limbii engleze a devenit de voie - de nevoie o disciplina obligatorie in sistemul de invatatamint din majoritatea tarilor globului, tocmai pentru ca societatile respective sa poata sa mentina contactul cu stiinta si cultura moderna.

Cel mai palpabil efect al dominatiei culturii usamericane asupra celorlalte culturi de pe glob este importul masiv de catre acestea din urma a unor cuvinte din limba engleza. In masura in care aceste neologisme au suplinit lipsa unor cuvinte autohtone si in acelasi timp s-au adaptat regulilor gramaticale ale limbilor importatoare, procesul poate fi privit ca fiind unul benefic. Insa orice proces care se desfasoara rapid si cu o intensitate mare nu poate fi controlat corespunzator si ca urmare isi fac aparitia efectele nocive. Suvoiul de neologisme de origine engleza care se revarsa in toate limbile aparent nu mai poate fi stapinit si tinde sa elimine din aceste limbi unele cuvinte autohtone, la fel cum un torent de apa dezradacineaza arborii intilniti in cale.

Situatia limbii române in momentul de fata este destul de critica, desi exista voci care spun ca ea va rezista, asa cum a facut-o si pina acum in fata altor limbi din care au fost preluate multe cuvinte, de exemplu franceza. Insa situatia din secolul 19 nu se poate compara cu cea din secolul 21. In secolul 19 cei care impuneau modificarile limbii literare erau lingvistii si scriitorii profesionisti (romancieri, poeti, jurnalisti, etc.), deci un numar relativ mic de oameni raportat la totalul populatiei. Au existat bineinteles si excese, cum a fost de exemplu dorinta unor scriitori (sau chiar lingvisti) de eliminare completa a cuvintelor de origine slava si inlocuirea lor cu neologisme provenite din limbile franceza sau italiana. Astfel de manifestari arbitrare si irationale au avut un impact minor, tocmai pentru ca majoritatea intelectualilor nu le-au sprijinit. Per total se poate spune ca limba româna a intrat in secolul al 20-lea mai bogata si mai moderna, pastrindu-si insa toate caracteristicile ei de baza. Lucrurile stau insa diferit acum, la inceputul secolului al 21-lea, cind toata populatia stie sa scrie, iar o mare parte din ea o si face, in principal pe internet, care a devenit in ultimul timp platforma preferata pentru expunerea parerilor proprii. Marirea numarului de "scriitori" nu s-a insotit insa si de o crestere a respectului acestora fata de limba româna, care este unealta ce ii ajuta sa isi exprime ideile.

Limbajul scris folosit pe internet de catre majoritatea românilor are caracteristica de a fi întesat cu cuvinte si sintagme englezesti mai mult sau mai putin adecvate, in locul unora românesti care ar putea exprima perfect opiniile autorului. Cuvintul dintr-o limba straina care este folosit in locul unui cuvint autohton, desi ambele au acelasi inteles, se numeste "barbarism". Denumirea are o nuanta peiorativa, aceasta fiind o mostenire a termenului folosit de cele doua mari civilizatii europene antice (greaca si romana) pentru a desemna persoanele care nu le apartineau. Un termen mai potrivit pentru cuvintele neautohtone ar fi "strainisme", care nu mai induce nuanta peiorativa, fiind deja incetatenita folosirea unor termeni care indica originea cuvintelor straine, de exemplu "englezisme", "frantuzisme", etc. Dar "barbarism" sugereaza cel mai bine comportamentul unui cuvint strain care nu se pliaza regulilor limbii in care este introdus, la fel cum "barbarii" de odinioara nu doreau sa respecte normele sociale ale marilor civilizatii antice.

Marele pericol al acceptarii "barbarismelor" in limba româna este potentialul lor distructiv asupra structurii de baza a limbii. Ceea ce diferentiaza barbarismele de neologismele "civilizate" este tocmai faptul ca nu se pot incadra in regulile gramaticale existente, pentru ele trebuind sa fie adoptate exceptii de la aceste reguli. Dar cu cit se accepta mai multe exceptii de la o regula gramaticala, cu atit regula respectiva devine mai insignifianta si intr-un sfirsit va fi desfiintata. Gramatica este schela pe care este cladit "edificiul" limbii, iar dezagregarea unei portiuni din aceasta schela poate avea consecinte dezastruoase pentru intregul edificiu. Persoanele care folosesc barbarisme in limbajul curent nu sint constiente probabil ca in acest fel incurajeaza introducerea unor "cai troieni" in limba româna, care in timp pot sa o distruga. La fel ca si un organism viu, limba unui popor a evoluat lent si a ajuns la o stare de echilibru. Barbarismele nu fac decit sa atace permanent acest echilibru, iar numarul lor in continua crestere le va usura mult sarcina. Cei care vor avea de suferit de pe urma acestui deznodamint vor fi tocmai cei care au contribuit la el, dar nu i-au prevazut consecintele sau nu le-a pasat de ele.

Insa poate ca barbare nu sint cuvintele, ci chiar oamenii care pentru a se simti "la moda", distrug (in mod inconstient sau cu buna stiinta) o limba cladita pe parcursul a sute de ani. Exista in momentul de fata din ce in ce mai multe persoane de toate virstele care se "remarca" prin folosirea barbarismelor, in special pe internet, dar din ce in ce mai frecvent si in limbajul de zi cu zi. Iar cei care indraznesc sa le atraga atentia asupra limbii "stricate" pe care o folosesc sint luati in ris sau insultati. Folosirea barbarismelor nu este nici pe departe un semn de cultura sau de modernitate, din contra este cel mai bun indiciu al superficialitatii in gindire si al respingerii unui minim efort intelectual care ar implica folosirea cuvintelor românesti, mult mai adecvate pentru a comunica si a face inteles orice tip de mesaj. Pentru persoanele care folosesc cu precadere barbarisme in limbajul curent (scris sau vorbit) voi folosi de acum incolo denumirea de "barbaristi".

Chiar si in lipsa ajutorului oferit de catre cei care o vorbesc, limba româna are citeva mecanisme de aparare intrinseci, care ii permit sa nu accepte atit de usor neologisme. Trebuie mentionat ca indiferent de cit de multi oameni folosesc un anumit cuvint strain, acesta nu va putea niciodata sa acceada la statutul de neologism daca nu reuseste sa se adapteze particularitatilor gramaticale ale limbii române. Pentru ca un cuvint strain sa poata fi acceptat ca neologism ar trebui sa fie respectate urmatoarele criterii :

Sa suplineasca lipsa unui cuvint românesc pentru o anumita notiune (obiect, activitate, etc.)

Sa nu aiba acelasi înteles cu un cuvint românesc deja existent sau cu unul care ar putea fi creat prin fuzionarea unor cuvinte românesti deja existente

Sa respecte caracterul fonetic al limbii române, adica sa fie citit asa cum se scrie, eventual dupa citeva modificari adaptative (de ex. pentru eliminarea literelelor duble)

Sa fie usor de pronuntat in limbajul vorbit (sa nu aiba grupuri de consoane vecine - de ex. "thr")

Sa fie declinabil fara a se apela la cratima (de ex. articolul hotarit si pluralul sa se realizeze prin sudarea sufixelor corespunzatoare, nu prin atasarea lor cu ajutorul cratimei)

Sa aiba pe cit posibil acelasi gen in româna ca si in limba de origine

O caracteristica esentiala a limbii române este caracterul ei fonetic, care inseamna corespondenta aproape perfecta intre modul de scriere si de pronuntare a cuvintelor. Mai simplu spus, limba româna se citeste asa cum se scrie, spre deosebire de limbi ca engleza sau franceza unde exista diferente mari intre modul de scriere si de pronuntare a cuvintelor. Acest lucru face ca importul corect de cuvinte din limbile nefonetice sa presupuna fie pronuntarea neologismelor in româna in mod diferit fata de limba originara, fie ajustarea neologismului in asa fel incit sa sune si in româna la fel ca in limba originara. De exemplu in franceza exista cuvintul "restaurant" (pronuntat "restoran") si el a fost preluat in limba româna in forma lexicala originara ("restaurant"), dar s-a renuntat la pronuntia din franceza in favoarea uneia specifice limbii române ("restaurant"), in care se citesc toate literele unui cuvint. Pe de alta parte in cazul englezescului "match" (pronuntat "meci"), nu putea fi pastrata forma lexicala originara pentru ca ar fi sunat "groaznic", deci i-a fost ajustata forma in "meci" si s-a pastrat pronuntia din engleza. In sfirsit, in cazul englezescului "tramway" (pronuntat "treamuei"), nu au fost pastrate in limba româna ("tramvai") nici forma si nici pronuntia originara. Regula de a pune intotdeauna pe primul loc caracterul fonetic al limbii române a fost respectata pina acum cu strictete in cazul marii majoritati a cuvintelor importate.

Din pacate, persoanele care folosesc englezisme in ziua de azi nu isi mai pun problema sa le adapteze la caracterul fonetic al limbii române, ci se asteapta ca un cuvint englezesc sa isi pastreze atit forma lexicala cit si pronuntia originara. Domeniul informaticii ne ofera nenumarate exemple in acest sens: englezescul "driver" este scris ca atare in româna, dar este pronuntat "draiver" si nu "driver", cum ar fi fost corect. Alte exemple sugestive de neadaptare sint barbarismele care contin litere duble (de ex, oo sau cc). In limbile straine grupurile de vocale cum sint "oo" sint pronuntate diferit fata de literele constituente. De exemplu in cazul englezismului [to] "boot", pronuntia originara este "but". Cei doi de "o" sint folositi in acest caz pentru ca daca s-ar fi folosit un "u", cuvintul s-ar fi pronuntat in engleza "bat". In limba româna varianta corecta a acestui neologism trebui deci sa fie "a buta" si nu "a boota". Un alt cuvint scris gresit de unii internauti este "spammer". In limba engleza cei doi de "m" sint necesari pentru a se obtine pronuntia "spamar". Daca s-ar folosi un singur "m", pronuntia in engleza ar fi "speimar". Limba româna nu foloseste consoane duble decit foarte rar, iar in acest caz nu are nevoie de al doilea "m" pentru a pastra o pronuntie aproape de cea originara, deci el trebuie sa dispara.

Atunci cind se are in vedere adoptarea unui neologism, trebuie sa se tina cont si de usurinta cu care va putea fi el folosit in limbajul vorbit. Unele limbi straine, ca de exemplu engleza, au cuvinte care contin grupuri de consoane, dar acest lucru nu altereaza pronuntia originara prea mult pentru ca unele din acestea nu sint in fapt rostite. De exemplu in limba engleza cuvintul "thread" se pronunta "tred", consoana "h" fiind aproape ignorata in pronuntie. Multi internauti români folosesc insa pe forumurile de discutii barbarismul "thread" in locul cuvintului românesc "fir", care are practic acelasi inteles. Cum "thread" se pronunta in româna asa cum se scrie, asta ar insemna ca multora sa li se contorsioneze limba in gura atunci cind l-ar rosti. Dar fiind vorba de o comunicare scrisa, pronuntia lui "thread" nu ii deranjeaza pe forumistii români. Daca insa ar trebui sa comunice oral, ei ar renunta imediat la el si ar folosi românescul "fir", care il traduce perfect pe "thread" si este extrem de usor de pronuntat.

Una dintre cele mai importante particularitati ale limbii române se refera la modul de articulare a cuvintelor. Articolul hotarit este partea de vorbire care ne permite sa semnalam ca in discursul nostru ne referim in mod specific la un anumit obiect, care le este cunoscut interlocutorilor nostri. In majoritatea limbilor straine articolul hotarit se pune inaintea cuvintului pe care il determina (de ex. "the core", cuvint englezesc). Insa in limba româna articolul hotarit se ataseaza sub forma de sufix (se "sudeaza") la portiunea terminala a cuvintului articulat. Daca luam ca exemplu cuvintul "nucleu", atunci forma articulata hotarit a acestuia este "nucleul", unde l-ul terminal este tocmai articolul hotarit, care asa cum se vede este alipit la radacina cuvintului articulat. Cele mai multe barbarisme nu trec "testul" articolului hotarit, adica este imposibil sa le atasezi una din formele de articol hotarit din limba româna, fara a reiesi o monstruozitate lexicala.

De exemplu englezismul "core" (pronuntat "cor") este folosit de multi internauti in loc de românescul "nucleu", desi ambele cuvinte au acelasi inteles. Ei bine, "core" nu va putea deveni niciodata un neologism acceptat pentru ca el nu se poate articula corect. Forma articulata hotarit "coreul" este inacceptabila pentru ca vocalele e si u formeaza un diftong, iar vocala e ar trebui sa dispara, daca nu cumva se accepta pronuntia "coreul". Insa daca ea ar dispare s-ar pastra pronuntia corecta din engleza, dar ar apare confuzia intre noul cuvint si unul deja existent, "cor", care semnifica un grup de persoane care cinta impreuna. Solutia este binenteles renuntarea la barbarism si folosirea cuvintului "nucleu".

O alta practica paguboasa a utilizatorilor de barbarisme este formarea pluralului acestora pornind de la forma la singular, la care adauga unul din sufixele specifice pluralului in limba româna, separat cu o cratima (liniuta " - ") de restul cuvintului. Forma rezultata este grotesca, dar evident ca pentru persoanele nefamiliarizate cu gramatica româna acest lucru nu conteaza. De exemplu cuvintul englezesc "controller" este folosit in exact aceasta forma de multi internauti, iar cind vine vorba de fomarea plurarului ei scriu "controller-e". In limba româna pluralul nu se face cu ajutorul cratimei, deci aceasta varianta nu va fi niciodata acceptata in limba literara. Eventual, englezescul "controller" va putea intra in româna doar in forma "controler" (fara "l" dublu), iar pluralul va fi "controlere". Un alt exemplu chiar mai sugestiv este cel al cuvintului englezesc "layer" (plural "layers"), care se traduce in limba româna prin "strat". Ei bine, multi utilizatori ai programelor de editare grafica folosesc barbarismul "layer", caruia i-au realizat si un plural românesc cu adevarat barbar si anume "layer-e". In acest fel ar trebui sa existe doi termeni in limba româna cu acelasi inteles, dintre care unul ("strat") sa fie folosit exclusiv in situatiile care nu privesc informatica, iar celalalt ("layer") sa intre in functiune cind fraza care il contine are legatura cu informatica. Ridicolul acestei situatii este perceput de orice om cu bun-simt lingvistic. Trebuie inteles de catre barbaristi ca folosirea cratimei nu este "machiajul" care permite mascarea unui barbarism in asa fel incit acesta sa intre linistit in limba româna. Englezismele care nu se vor adapta perfect limbii române (inclusiv prin abandonarea cratimei in formarea pluralului sau in cazul articularii hotarite) nu vor fi acceptate in vocabularul limbii literare.

Una din greselile facute frecvent de cei care folosesc barbarisme este schimbarea genului cuvintului original la trecerea din limba engleza in limba româna. De exemplu englezescul "review" este in limba de origine de genul feminin, dar in româna a ajuns de genul neutru ("un review", doua "review-uri"). Asa cum se constata, "review" are toate semnele unui barbarism, adica are acelasi sens cu un cuvint românesc deja existent ("recenzie"), nu respecta caracterul fonetic al limbii române (ar trebui sa se pronunte "reviev" si nu "reviu") si este articulat cu ajutorul cratimei.

Respectarea regulilor limbii române este deci esentiala pentru ca un neologism sa se integreze perfect in ea si sa fie acceptat ca un cuvint cu "drepturi egale" cu ale celorlalte deja existente. Chiar daca un numar mare de oameni folosesc zilnic un barbarism, asta nu inseamna ca el va putea fi vreodata acceptat in limba literara daca nu se pliaza regulilor limbii române. Gramatica este o stiinta, iar cei mai in masura sa se pronunte asupra ei sint specialistii, adica lingvistii. Nici un lingvist român de valoare nu va accepta vreodata ca sa fie afectat caracterul fonetic al limbii române sau ca sa fie introduse neologisme care se pot declina doar cu ajutorul cratimei. Limbajul scris practicat pe multe din forumurile românesti este deci fundamental gresit si nu va putea fi legitimat niciodata din punctul de vedere al gramaticii române. Cei care continua sa foloseasca barbarisme isi fac rau lor însisi, pentru ca vor uita sa scrie corect in limba româna, iar modul lor "stricat" de a scrie nu va fi acceptat niciodata in limba literara. Consecintele pentru ei se vor vedea mai tirziu, atunci cind vor avea de redactat un material oficial. Acesta va trebui scris conform cu normele gramaticale in vigoare, iar ei vor avea dificultati in a-l concepe si vor trebui in ultima instanta sa suporte consecintele dezinteresului manifestat fata de folosirea corecta a limbii lor materne.

5. UTILIZAREA LIMBII ROMÂNE IN DOMENIUL INFORMATICII

Influxul de neologisme care a avut loc incepind cu anul 1990 a fost fara indoiala cel mai important din toata istoria limbii române. Fiecare domeniu de activitate si-a imbogatit jargonul specific cu cel putin citeva zeci de cuvinte provenind din limba engleza. Marea majoritate a lor sint insa barbarisme care au corespondenti in limba româna, dar acestia din urma sint mai putin folositi din motive mai degraba care tin de psihologia individului sau a grupului decit de lingvistica.

Daca este sa singularizam un singur domeniu care este campion la importul de barbarisme acela este cel legat de tehnologia informatiei. Informatica este o disciplina relativ noua ale carei baze au fost puse in USA in urma cu citeva zeci de ani. La fel ca in cazul oricarei discipline stiintifice a fost nevoie de alcatuirea unui jargon specific, cuprinzind termenii necesari pentru a desemna precis notiuni legate strict de domeniul nou-aparut. Insa daca pina atunci termenii stiintifici erau creati in special pe baza unor cuvinte grecesti sau latine, tocmai pentru a li se conferi un caracter de universalitate, in cazul informaticii s-a renuntat la aceasta procedura si s-au folosit de la inceput termeni preluati din limba engleza obisnuita, cea vorbita in viata de zi cu zi. Trebuie deci subliniat inca o data spiritul practic al usamericanilor care au luat din vocabularul limbii engleze niste cuvinte existente deja si le-au (re)folosit pentru notiunile pe care doreau sa le denumeasca. De exemplu atunci cind a trebuit sa fie denumit un dispozitiv care permitea interactionarea mai usoara cu calculatorul i s-a dat numele de "mouse", pentru ca firul de conectare cu calculatorul facea ca dispozitivul sa semene cu un soarece. Lumea s-a obisnuit foarte usor cu acest nume si nimanui nu i s-a parut ridicol. Procedura de numire a unor notiuni din domeniul informaticii folosind cuvinte comune a continuat pina in ziua de azi, fara ca sa declanseze accese de ilaritate din partea nimanui.

O mare parte din termenii informatici sint deci cuvinte folosite de sute de ani in limba engleza, evident cu alte intelesuri decit cele specifice calculatoarelor. Insa sensul principal a ramas cel folosit in limbajul obisnuit. Atunci cind cautam cuvintul "mouse" in dictionarul Merriam-Webster (referinta suprema in domeniul dictionarelor explicative englezesti), prima definitie este intotdeauna cea privitoare la micul mamifer binecunoscut. Dispozitivul de interactionare cu calculatorul apare de-abia pe locul patru. Deci un englez care rosteste cuvintul "mouse" se poate referi fie la rozator (cel mai frecvent), fie la dispozitivul de indicare, in functie de contextul discursului sau. Atunci cind el intra intr-un magazin de calculatoare si ii spune vinzatorului ca doreste sa cumpere un "mouse", vinzatorul nu izbucneste intr-un ris incontrolabil, pentru ca este evident ca se refera la dispozitiv si nu la rozatorul viu, desi ambele au aceeasi denumire.

Aceasta concordanta intre cuvintele obisnuite si termenii informatici nu este inteleasa de unii utilizatori români ai calculatoarelor, care sustin preluarea in bloc a tuturor termenilor informatici englezesti, chiar daca acestia au in principal un caracter non-tehnic ("mouse", "thread", "core", etc.). In viziunea "barbaristilor" ("utilizatorilor de barbarisme") traducerea termenilor englezesti in limba româna ar fi aproape o blasfemie si ar duce la o stare de ilaritate (veselie) generala. Motivatia introducerii termenilor englezesti nu sta in picioare pentru ca avem de-a face cu aplicarea unui dublu standard, adica folosirea unor "unitati de masura" diferite aplicate la niste situatii asemanatoare. Pe de o parte, un român ar trebui sa se simta prost daca s-ar duce la un magazin de calculatoare din Bucuresti si ar spune ca vrea sa cumpere un "soarece", dar pe de alta parte acest lucru nu se aplica pentru un usamerican care ar cere sa cumpere un "mouse" dintr-un magazin localizat in New-York. Care sa fie explicatia pentru standardul dublu de judecare a unor circumstante identice? Sint vinzatorii români mai neseriosi decit cei usamericani si izbucnesc in ris din orice? Este cuvintul românesc "soarece" o traducere nepotrivita pentru cuvintul englezesc "mouse"? Nu, nici una din aceste doua ipoteze nu este cea care ne-ar permite intelegerea motivatiei barbaristilor. Si asta pentru ca nu se ia in considerare factorul psihologic introdus de barbaristi in ecuatie. Ceea ce nu le convine lor este apropierea jargonului informatic de limbajul obisnuit, pentru ca marea lor majoritate se mindresc cu faptul ca stiu sa foloseasca calculatorul, lucru socotit de ei ca fiind un semn de elevare intelectuala, care ii situeaza deasupra unei bune parti a populatiei. In momentul in care ei ar trebui sa vorbeasca despre folosirea calculatorului folosind cuvinte românesti "banale", aura lor de "invatati" s-ar diminua, pentru ca orice "profan" si-ar da seama ca utilizarea calculatorului nu este cel mai greu lucru de pe pamint, ci din contra unul din cele mai simple, odata ce sint deprinse citeva notiuni de baza.

Cuvintul "mouse" este doar virful aisbergului de barbarisme care pluteste pe "apele" limbii române, iar "vizibilitatea" sa (faptul ca este foarte folosit) l-a facut protagonistul principal al eforturilor barbaristilor de a-l "adapta" cît de cît limbii române, in conditiile pastrarii nealterate a formei sale originare. In limba engleza cuvintul "mouse" nu respecta regula formarii pluralului, el avind un plural neregulat si anume "mice". Ei bine, pluralul le-a dat mari batai de cap barbaristilor români, care au dat la iveala forme pe cit de ridicole, pe atit de distractive. Una din ele este "mouse-i" (pronuntata mausi"), cu varianta "mousei" (pronuntata la fel, dar cu sufixul pluralului sudat la cuvint). Cautarea pluralului perfect pentru "mouse" continua si in prezent pe forumurile românesti, desi cu un efort minim cei interesati ar fi putut descoperi ca in Dictionarul Explicativ al Limbii Române (editia 1998) exista deja cuvintul "maus" (plural "mausuri") care desemneaza tocmai dispozitivul de interactionare cu calculatorul. Lingvistii care au redactat DEX au inventat cuvintul "maus" si l-au folosit in locul traducerii "soarece", pentru ca astfel sa împace "capra" gramaticii române (noul cuvint este perfect adaptat acesteia) cu "varza" multora din utilizatorii români, care s-ar fi simtit jigniti sa spuna ca pun mina pe un "soarece" atunci cind lucreaza la calculator, spre deosebire de utilizatorii englezi care nu considera ca fac un lucru injositor cind folosesc "soarecele" pentru a da comenzi calculatorului. Desi varianta "maus" propusa in DEX este foarte buna si merita sa ramina forma finala a cuvintului in limba româna, ea este respinsa de barbaristii din "aripa dura", hotariti sa nu renunte cu una cu doua la englezismul "mouse". O metoda asemanatoare de inventare a unui cuvint nou a fost folosita si de mine atunci cind am creat cuvintul "hardisc", in locul englezismului "hard disk".

Exemplele de cuvinte englezesti non-tehnice folosite de barbaristii români in locul corespondentelor lor românesti sint nenumarate. Absolut orice cuvint englezesc, indiferent cit de banal, este ridicat la rangul de termen din domeniul informaticii, iar termenul românesc corespondent este ignorat cu desavirsire, desi de cele mai multe ori este mai usor de scris si de pronuntat. Oricine arunca o privire pe forumurile românesti vede ca in cadrul discutiilor este folosit cuvintul englezesc "link" in locul celui autohton "legatura", corespondentul sau perfect. Desi barbarismului "link" i s-a inventat un plural ("link-uri") care nu suna deloc bine in limbajul vorbit, el este totusi preferat de multi cuvintului corect ("legaturi"), pentru ca "rusinea" de a folosi un cuvint a carui pronuntie poate fi asociata cu denumirea populara a unei parti a anatomiei umane ("cur") este mai mica decit aceea de a folosi un cuvint socotit prea banal pentru moderna si interesanta stiinta a informaticii. Nici macar grotescul cuvintelor derivate din "link" ("a link-a", "link-eaza", "link-at", etc.) nu ii face pe barbaristi sa le tremure mina cind scriu, ei nedorind in ruptul capului sa utilizeze cuvintele românesti corecte ("a lega", "leaga", "legat", etc.). La fel sta situatia si in cazul cuvintului englezesc "shortcut", apartinind limbajului obisnuit, care se traduce prin "scurtatura". In cele mai multe texte scrise in româna si disponibile pe internet este folosit barbarismul "shortcut", in locul cuvintului românesc cu acelasi inteles. Englezii folosesc termenul "shortcut" in principal atunci cind spun "to take a shortcut" ("a o lua pe scurtatura"), referindu-se bineinteles la folosirea unei rute mai scurte pentru a ajunge la destinatie. Tot englezii folosesc "shortcut" si atunci cind spun "to create a shortcut to a file" ("a crea o scurtatura catre un fisier"), referindu-se la realizarea unei cai de acces rapid la un fisier. Cele doua intelesuri ale termenului "shortcut" nu intra in conflict unul cu celalt si in functie de context se deduce intelesul adecvat. Acest mod de comportament normal nu este pe placul barbaristilor români, care ar dori ca atunci cind este vorba de un text referitor la informatica sa se foloseasca exclusiv englezismul "shortcut", iar in restul cazurilor sa poata fi folosit "invechitul" scurtatura. Sau poate ca le place atit de mult englezismul incit ei il folosesc si cind merg cu masina zicind ca "o iau pe shortcut" ? Tot in lumea forumurilor românesti isi face veacul si barbarismul "nickname", adoptat cu bratele deschise de internautii români, care nu ar folosi românescul "porecla" pentru nimic in lume, desi are acelasi inteles si in plus este mai scurt si mai usor de scris decit corespondentul sau englezesc.

Discutarea fiecarui barbarism in parte ar fi interesanta din punct de vedere al analizei psihologice care ar incerca sa descopere resortul ascuns al adoptarii lui in locul cuvintului românesc similar. De ce se foloseste "thread" in loc de "fir" ? Cuvintul "thread" este folosit de sute de ani de catre croitoresele engleze cu intelesul de "ata" si are sensul mai general de "fir". Nu este deci vorba de un termen tehnic nou aparut, ci de unul transferat din limbajul obisnuit in jargonul informatic pentru a desemna însiruirea unor mesaje publicate pe un forum de discutii. Nu exista nici o motivatie rationala pentru a nu folosi românescul "fir" in loc de "thread", mai ales ca acesta din urma este mai greu de scris si de pronuntat. La fel, de ce se folosesc verbele imposibile d.p.d.v. gramatical "a share-ui" (pronuntat "a sarui"), " a host-a" (sau a "host-ui"), "a boot-a", in loc de variantele românesti corecte "a partaja", "a gazdui" sau "a buta" ? Cu ce este mai bun englezismul "click" fata de corespondentul sau românesc "clic", prezent chiar si in DEX?

Descifrarea resortului care sta in spatele preferintei barbaristilor români pentru englezisme neadaptate limbii române (greu de scris si de pronuntat), poate fi realizata doar prin apelarea la ipoteze cu iz psihologic. Una din ele este evidenta, si anume admiratia fara limite in fata limbii engleze, care este socotita superioara limbii române, desi lucrurile stau in realitate tocmai invers. Folosirea unui simulacru de limba engleza îi face poate pe unii internauti sa se simta mai puternici, pentru ca in subconstientul lor se simt mai apropiati de civilizatia usamericana, din care si-ar dori sa faca parte cit mai repede. Exista in cazul românilor o dorinta latenta de a se lasa cuceriti, inclusiv la nivel lingvistic, de catre natiunile mai puternice? Se spera ca prin grefarea nefericita de englezisme in româna se poate crea impresia apartenentei la civilizatia anglo-saxona ? Este cumva "îngenuncherea" limbii române in fata celei engleze semnalul unui servilism lingvistic, care desavîrseste opera "politicii in genunchi" exhibata cu nonsalanta in ultimii ani de guvernantii români fata de cei usamericani ?

Nimic nu ilustreaza mai bine prosternarea unora din români in fata limbii engleze decit barbarismul "site" (pronuntat "sait"), folosit de multi in locul cuvintului românesc corect "sit" (pronuntat asa cum se scrie). Cei care folosesc varianta "site" (plural "site-uri" - pronuntat "saituri") si o apara cu inversunare dovedesc ca nu cunosc etimologia acestui cuvint. El provine din limba latina, unde "situs" inseamna in principal "asezare" ("loc"). Din limba latina cuvintul a trecut in limba franceza, dar sub o forma usor modificata si anume "site" (pronuntat "sit"), pastrindu-se deci o pronuntie aproape de cea originara. In sfirsit, englezii au preluat cuvintul frantuzesc "site" si i-au pastrat forma, dar evident ca rezultatul a fost schimbarea pronuntiei, care a devenit "sait". Cuvintul a circulat deci pe traseul latina-franceza-engleza cu modificari ale formei sau ale pronuntiei, dar asta nu il poate face sa fie privit ca un cuvint englezesc pur, el raminind un cuvint latin modernizat la trecerea prin limba franceza si importat ulterior in limba engleza. Cum limba româna este de origine latina, rezulta ca forma "sit" este cea care trebuie folosita, nu varianta modificata ("site") existenta in limba engleza. Ar fi de un ridicol desavirsit ca limba româna sa primeasca un cuvint latin, nu din limba de origine (cu care se inrudeste direct), ci prin intermediul unei limbi nelatine. Dar varianta "site" nu are numai "pacatul" ca nu provine direct de la sursa, ci si pe acela ca nu se adapteaza limbii române. Conform caracterului fonetic al acesteia, cuvintul "site" ar trebui sa fie citit asa cum se scrie si s-ar crea confuzia cu pluralul cuvintului care desemneaza ustensila de bucatarie cunoscuta ca "sita". Si bineinteles ca formarea pluralului unui cuvint românesc cu ajutorul cratimei ("site-uri") este incorecta d.p.d.v. gramatical. Limba româna face parte din grupul limbilor neolatine alaturi de italiana, franceza, spaniola si portugheza. Pentru a desemna o locatie pe internet in italiana exista termenul "sito" (pronuntat "sito"), in franceza "site" (pronuntat "sit"), iar in spaniola si portugheza "sitio" (pronuntat "sitio"). Din motivele expuse mai sus, in limba româna trebuie folosit termenul corect derivat din latina si anume "sit".

In concluzie, introducerea de cuvinte din jargonul informatic de limba engleza in limba româna trebuie sa se faca in general doar pentru termenii strict tehnici, iar forma neologismelor rezultate trebuie sa fie adaptata gramaticii limbii române si sa respecte caracterul fonetic al acesteia. De exemplu dispozitivul denumit "router" in limba engleza trebuie sa fie denumit in limba româna "ruter". O situatie particulara se intilneste in cazul cuvintului englezesc "chip" (pronuntat "cip"). La origine acesta este un termen non-tehnic, ce poate fi tradus in româna prin cuvintul "aschie". El a fost preluat din limbajul obsnuit in jargonul informatic pentru ca reda foarte sugestiv aspectul procesoarelor, care sint niste "aschii" (placute) de siliciu pe care sint gravate microcircuite electronice. Traducerea termenului "chip" poate parea foarte simpla, pentru ca termenul englezesc nu ar avea probleme sa se integreze d.p.d.v. gramatical in limba româna. Insa daca el ar fi importat in forma originara s-ar crea o confuzie cu termenul "chip" ("fata") care exista deja in româna si este foarte folosit. De aceea varianta ideala pentru traducere este cuvintul "cip", care seamana bine cu originalul englezesc si este adaptat si limbii române. In mod similar cuvintul "chipset" se traduce prin "cipset".

Traducerea termenilor informatici englezesti care provin din cuvinte uzuale (non-tehnice) este primul pas catre aducerea informaticii mai aproape de utilizatorii români, in special cei incepatori. O buna parte a populatiei românesti percepe utilizarea calculatorului ca pe un lucru greu de inteles si asta pentru ca se confrunta de la bun inceput cu doua handicapuri, cel al lipsei cunostintelor in acest domeniu si cel al neintelegerii termenilor englezesti, care trebuie invatati pe dinafara. Traducerea termenilor non-tehnici i-ar ajuta foarte mult pe incepatorii români si i-ar pune pe picior de egalitate cu cei din USA sau Anglia, care nu au in fata decit bariera cunostintelor, nu si pe cea a unui limbaj complet strain. Timpul cistigat in acest fel le-ar permite incepatorilor români sa aprofundeze sensul termenilor tehnici, cei care trebuie cu adevarat intelesi pentru a avansa in descoperirea lumii calculatoarelor.

6. PROMOVAREA FOLOSIRII LIMBII ROMÂNE CORECTE

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmeter" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desemna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

7. UNIVERSALITATEA LIMBII ROMÂNE

Secolul 21 se doreste a fi unul al ratiunii, in care sa primeze intelegerea intre persoane apartinind unor culturi diferite, in asa fel incit razboaiele care au marcat atit de puternic secolul 20 sa nu se mai produca. Necesitatea existentei unei limbi universale este cu atit mai stringenta cu cit datorita internetului lumea se transforma pe zi ce trece intr-o uriasa comunitate la nivel planetar, in care piedicile cele mai mari in calea comunicarii intre oameni nu mai sint de ordin fizic (spatial), ci cultural. O limba universala, care sa poata fi invatata usor de toata lumea, este deci solutia care ar permite atenuarea diferentelor de ordin cultural prin intelegerea si acceptarea acestora. Dar tocmai pentru ca traim intr-un secol in care tehnologia capata o importanta din ce in ce mai mare, o limba universala va trebui in acelasi timp sa poata fi intrebuintata cu usurinta nu numai in comunicatiile interumane, ci si in cele dintre oameni si masini. Limba romana este cea mai indicata pentru a deveni limba universala datorita caracteristicilor sale intrinseci, care o fac foarte usor de invatat si de utilizat atit de catre oameni cit si de catre masini. Desi aceasta afirmatie poate parea ca izvorind din convingeri de tip nationalist, la baza ei stau exclusiv argumente de ordin pragmatic.

Cel mai convingator argument in sprijinul superioritatii limbii romane fata de orice alt limba vorbita pe glob este caracterul ei fonetic aproape perfect, care se traduce prin corespondenta nemijlocita intre semn (litera) si sunetul semnificat de acesta. In limba romana o litera se pronunta intotdeauna in acelasi fel, indiferent de locul ei in cadrul cuvintului. A se compara acest lucru cu limba engleza, unde o aceeasi litera se pronunta diferit in functie de locul precis ocupat in cuvint. De exemplu litera "A" din cuvintul englezesc "can" se pronunta de fapt "e", litera "a" din cuvintul "able" se pronunta "ei", litera "a" din cuvintul "car" se pronunta "a", iar litera "a" din cuvintul "motherboard" nu se pronunta deloc. Alt exemplu sugestiv este litera "E" care in cuvintul englezesc "secret" se pronunta "i", in timp ce in cuvintul "pen" se pronunta "e". Dar nu numai vocalele prezinta diferente importante de pronuntie in engleza, ci si consoanele. Litera "S" se pronunta "s" in cuvintul "sea", insa se pronunta "s" in "sure" sau "z" in "desert". O alta particularitate a limbii engleze care o face dificil de invatat este si faptul ca unele cuvinte care sint scrise identic se pronunta diferit. De exemplu cuvintul "live" poate fi folosit ca adjectiv si atunci se pronunta "laiv" ("live broadcasting" - "transmisiune directa"), sau poate fi folosit ca verb ("a trai") si atunci se pronunta "liv" ("they live here" - "ei traiesc aici")

O persoana care invata limba romana nu trebuie decit sa auda un anumit cuvint si va sti sa il scrie imediat. In limba engleza acest lucru nu este suficient, trebuie ca pentru fiecare cuvint sa fie invatat si modul in care se scrie acesta, tocmai pentru ca exista cuvinte care se pronunta la fel dar se scriu in mod diferit. Oricine a vizitat forumurile de pe internet in limba engleza a vazut ca insisi vorbitorii nativi ai acestei limbi au dificultati in a scrie corect unele cuvinte, care sint de altfel foarte des folosite. Una din cele mai raspindite greseli de scriere este cea a cuvintului "than" ("decît"), care este frecvent scris "then" ("atunci"), pentru ca desi semnifica lucruri complet diferite, ambele cuvinte se pronunta exact la fel. Alta greseala des intilnita pe forumurile englezesti este scrierea cuvintului "separate" ca "seperate", in acest caz pronuntia fiind aceeasi, insa al doilea cuvint neexistind de fapt in dictionar. Dificultatea scrierii corecte in limba engleza face ca de multe ori pe forumuri sa apara scris dupa unele cuvinte "(sp?)", ceea ce indica faptul ca autorul mesajului (de cele mai multe ori avind engleza ca limba materna) nu este sigur de modul in care se scrie corect cuvintul respectiv. In fapt ortografia (scrierea corecta - "spelling") este o disciplina atit de importanta pentru limba engleza, incit existind concursuri scolare chiar de nivelul olimpiadelor pentru testarea cunostintelor si asta nu numai la clasele mici. Pentru vorbitorii de limba romana astfel de concursuri nu isi au rostul, neexistind o diferenta intre literele care se aud la pronuntia unui cuvint si cele din care este el scris.

Însisi vorbitorii nativi de engleza si-ar dori ca engleza sa fie o limba fonetica precum romana, tocmai pentru ca le-ar usura mult exprimarea si i-ar scapa pentru totdeauna de cosmarul corectitudinii ortografice care îi bîntuie de fiecare data cind scriu ceva. Este adevarat ca exista softuri speciale de verificare a ortografiei engleze, insa ele nu sint intotdeauna la indemina sau nu este timp pentru rularea lor. Tocmai din cauza asta unii usamericani (in special tinerii), incearca sa impuna pe internet folosirea unor variante scrise al cuvintelor englezesti care sa respecte criteriul fonetic si nu pe cel ortografic. Astfel cuvintul "cause" este uneori scris "cuz", "was" este scris "wuz", "says" este scris "sez", etc.. Iata deci ca in timp ce romanii incearca sa "anglicizeze" limba romana pentru a o face mai "interesanta", prin importul masiv de neologisme englezesti nedaptate gramaticii romane, usamericanii incearca sa "românizeze" limba engleza pentru a o face mai practica, dorind sa o transforme intr-o limba fonetica, lucru contrar regulilor gramaticale engleze.

Limba romana are o particularitate care îi consolideaza si mai mult caracterul fonetic, anume prezenta diacriticelor. Aceste semne se adauga unor litere latine (a, i, s, t) pentru a semnala o modificare a pronuntiei lor. In acest fel romana poate sa mentina relatia "o litera - un sunet" si pentru sunete pentru care nu exista literele corespondente in alfabetul latin. In timp ce engleza foloseste grupuri de doua litere pentru aceste sunete ("eh", "uh", "sh", "tz"), limba romana foloseste cite o singura litera (a, î, s, t) pentru fiecare sunet. Desi diacriticele le par unora ca fiind o caracteristica arhaica sau un semn al înrudirii românei cu unele limbi balcanice (turca in special), ele reprezinta de fapt o adaptare a alfabetului latin la specificul limbii române, o limba moderna care a evoluat odata cu poporul ce o vorbeste, in timp ce evolutia latinei s-a incheiat demult. Faptul ca româna foloseste o singura litera (modificata cu ajutorul diacriticelor) in loc de un grup de doua litere intareste si comparatia dintre limba si un organism viu, pentru ca asa cum se stie toate organismele vii incearca sa atinga un grad cit mai mare de eficienta energetica, adica sa realizeze o actiune cu un consum energetic cit mai mici. Diacriticele vin mai ales in sprijinul scriitorilor permitindu-le sa isi reduca efortul fizic (prin scrierea unei litere in loc de doua) si astfel sa isi conserve resursele energetice, care devin astfel disponibile pentru un travaliu de durata mai lunga.

Atunci cind se discuta despre caracterul fonetic al limbii romane nu trebuie omise modificarile ortografice recomandate de Academia Romana (AR) in anul 1993, care induc o exceptie in ceea ce priveste regula "un sunet - o litera" existenta in limba romana. Astfel prevederea ca "sunetul î sa se redea in scris prin literele â si î in functie de pozitia lor in cuvint" este de o absurditate nemarginita, venind sa submineze punctul forte al limbii romane si anume caracterul ei fonetic perfect. Motivatia care a stat la baza recomandarii a fost de ordin sentimental si nu stiintific. S-a spus ca folosirea in exclusivitate a literei î mascheaza originea latina a unor cuvinte romanesti si astfel poate fi pusa la indoiala originea latina a limbii romane. Insa simplul fapt ca de exemplu cuvintul "cîine" nu seamana prea bine cu cuvintul latinesc "canis" din care este derivat nu duce automat la concluzia ca romana nu este o limba latina. Caracterul latin al limbii romane este demonstrat in principal de structura ei gramaticala si abia apoi de multele cuvinte romanesti care semana mult cu omoloagele lor latine. Pe de alta parte conform recomandarilor AR cuvintul "rîu" ar trebui scris "râu", iar acest lucru nu face decit sa-i ascunda originea latina (cuvintul "rivus"), lucru valabil si pentru "fân", cuvint provenit din latinescul "fenum". Exista multe alte situatii care demonstreaza ca folosirea lui â in loc de î este contrara etimologiei (originii) cuvintului. Un alt efect nefast al modificarii ortografice din 1993 este faptul ca pentru anumite cuvinte forma lor scrisa trebuie invatata pe de rost. De exemplu cuvintul "reîntîlnire" ar trebui scris "reîntâlnire", dar multi vor aplica automat noua regula impusa de AR (sunetul "î" din interiorul cuvintului sa fie scris "â") si il vor scrie gresit "reântâlnire". Se vede deci ca modificarile ortografice recomandate de AR nu fac decit sa creeze confuzie in mintea vorbitorilor de romana si sa ingreuneze procesul de invatare si scriere a limbii de catre romani sau straini. In concluzie motivatia AR pentru folosirea a doua semne (î si â) pentru acelasi sunet nu sta in picioare, pentru ca nu este coerenta cu ea insasi. Cealalta recomandare a AR ("prezentul indicativ al verbului a fi sa fie scris si pronuntat : sunt, suntem, sunteti in loc de sînt, sîntem, sînteti") este un nou exemplu de sentimentalism adus la rangul de stiinta. Varianta "sînt" s-a impus de foarte multa vreme prin folosirea de zi cu zi a limbii, tocmai pentru ca este mai usor de pronuntat decit "sunt" si permite o cursivitate mai mare a exprimarii vorbite. Modificarile ortografice recomandate de AR in 1993 nu au nici o baza stiintifica sau rationala, iar pentru binele limbii romane prezente si viitoare, ele nu trebuie folosite.

Una din promisiunile inca neimplinite ale erei informaticii este comunicarea directa prin voce intre om si masina. Desi s-au facut eforturi mari in acest sens, iar tehnologia actuala permite oricarui calculator aparut relativ recent sa ruleze softuri de recunoastere vocala ("voice recognition") sau de citire de text ("text-to-speech"), rezultatele sint departe de asteptari si asta tocmai pentru ca aceste softuri au fost concepute pentru limba engleza. Masinile au nevoie ca datele care le sint furnizate ("input") sa fie foarte clare pentru ca prin prelucrarea lor sa fie produse rezultate corecte ("output"). Ele nu au flexibilitatea creierului uman care invata sa lucreze foarte usor cu exceptiile de la regulile gramaticale, alegind varianta corecta in functie de context. Citirea textelor in limba engleza de catre calculatoare a dus in cele din urma la rezultate multumitoare, dar asta numai dupa un efort foarte mare din partea programatorilor, care au trebuit sa ia in calcul toate particularitatile de exprimare vocala a limbii engleze ce decurg din lipsa de corespondenta intre cuvintul scris si cel vorbit. Succesul relativ obtinut se datoreaza insa si faptului ca datele pe care le prelucreaza calculatorul nu sint variabile, adica avem de-a face cu un text scris, iar calculatorul trebuie doar sa recunoasca literele care compun un cuvint si apoi sa il rosteasca, de-abia aceasta a doua etapa fiind mai dificila, pentru ca asa cum am spus mai sus pronuntia unei litere difera in functie de pozitia ei in cadrul cuvintului.

In cazul recunoasterii vocale progresele facute nu sint atit de importante, pentru ca aici intervine factorul uman cu variabilitatea sa intrinseca. Fiecare om are o voce unica, nemaîntilnita la altcineva, care este caracterizata de amplitudine, timbru si tonalitate. Pe linga aceste caracteristici care tin mai mult de conformatia anatomica, fiecare om are si un anume fel unic de a vorbi, caracterizat de viteza cu care vorbeste, de inflexiunile vocii si de dictie (claritatea pronuntiei). Toate aceste particularitati pot produce dificultati de comunicare chiar si intre oameni, pentru ca nu este usor sa intelegi ce spune cineva care vorbeste prea repede sau pronunta cuvintele in mod neclar, insa urechea si creierul uman reprezinta un tandem mult mai bine adaptat la receptarea vocii si interpretarea continutului ei decit tandemul "microfon - soft de recunoastere vocala". A pune la punct un program care sa interpreteze corect cuvintele in limba engleza spuse de mai multi oameni este un lucru care s-a dovedit foarte greu, iar rezultatele sint pe masura, adica neconcludente. Fiecare soft de recunoastere vocala (de ex. cel inclus in MS Office 2003, bazat pe motorul de recunoastere vocala produs de Microsoft) are nevoie de o antrenare prealabila pentru o anumita voce, tocmai pentru ca sa poata lua in calcul caracteristicile sonore ale vocii respective atunci cind trebuie sa interpreteze continutul mesajului vorbit. Chiar si asa rezultatele sint de multe ori nesatisfacatoare, existind chiar si situatii in care diferenta dintre cuvintul rostit de om si cel "ghicit" de calculator da nastere la situatii ilare (rizibile). Softul poate fi folosit cu rezultate ceva mai bune atunci cind este vorba de unele comenzi simple, insa dictarea unui text pune numeroase probleme, tocmai din cauza faptului ca limba engleza il pune in dificultate pe calculator in situatiile neclare, de exemplu atunci cind trebuie sa aleaga din mai multe cuvinte care se pronunta la fel, cuvintul care se potriveste sensului textului dictat. Daca mai adaugam si faptul ca majoritatea oamenilor care nu sint vorbitori nativi de engleza au probleme in a pronunta cuvintele englezesti respectind intonatia si accentul corect, atunci este de inteles de ce softurile de recunoastere vocala nu sint foarte folosite in momentul de fata. Unele din dificultatile pe care trebuie sa le surmonteze calculatorul in sarcina sa de a vocaliza corect limba engleza scrisa sint prezentate intr-un articol de pe situl Societatii Americane de Lingvistica. Argumentele din articol pot fi verificate cu orice soft de tipul text-in-voce ("text-to-speech").

Utilizarea limbii romane pentru comunicarea cu calculatorul ar face mult mai usoara interactiunea dintre om si masina. Dat fiind caracterul fonetic al limbii romane, citirea unui text de catre calculator nu ar intimpina nici o dificultate din partea acestuia, pentru fiecare litera existind un singur sunet care trebuie memorat de catre softul calculatorului. Chiar si in ceea ce priveste recunoasterea vocala lucrurile ar fi mult mai simple in cazul folosirii limbii romane, pentru ca "auzind" un anumit cuvint romanesc calculatorul poate sa deceleze foarte usor literele din care este format acesta si apoi sa-l identifice cu mare precizie, nemaiexistind incertitudinile determinate de cuvintele care se rostesc la fel dar se scriu in mod diferit, asa cum se intimpla in cazul limbii engleze.

Tinind cont de toate argumentele in sprijinul superioritatii intrinseci a limbii romane fata de limba engleza care au fost prezentate mai sus, este cel putin stranie atitudinea multor romani care isi considera limba materna ca fiind o limba de categoria a doua, inferioara celei engleze. Admiratia fara limite fata de limba engleza este probabil datorata necunoasterii caracteristicilor lingvistice ale acestei limbi. Oricine viziteaza forumurile romanesti este uimit de numarul mare de cuvinte englezesti din mesajele internautilor, ca si cum romanilor le-ar fi rusine sa-si vorbeasca propria limba si ori de cite ori au posibilitatea folosesc cuvinte englezesti in locul celor romanesti. Insa o privire mai atenta asupra continutului mesajelor postate pe forumuri arata ca de fapt "fanii" neinduplecati ai limbi engleze nu sint niciodata cunoscatori in profunzime ai acestei limbi, ci poseda doar o cunoastere de suprafata, care se limiteaza la cititul si scrisul unor cuvinte frecvent folosite, uneori fara a le intelege pe deplin sensul lexical. Cea mai mare parte dintre ei nu stiu sa se exprime coerent in scris in limba engleza, dovada fiind numeroasele greseli de exprimare atunci cind incearca sa scrie o fraza, nu numai cuvinte disparate. O alta dovada a superficialitatii cunoasterii englezei de catre cei mai mari "fani" ai ei este faptul ca sectiunile in limba engleza ale forumurilor romanesti (acolo unde ele exista) sint pustii, tocmai pentru ca aici s-ar vedea clar gradul redus de stapinire a limbii engleze de catre majoritatea internautilor si nimeni nu doreste sa-si expuna ignoranta in vazul tuturor. Reiese clar de aici ca "fanii" limbii englezei o dispretuiesc in interiorul lor la fel de mult ca si pe limba romana, din moment ce nu isi dau silinta de a o invata in mod corespunzator, lucru care nu ar necesita un efort prea mare. Cheia scrierii corecte in engleza este inainte de toate scrierea corecta in romana, pentru ca aceia care scriu gresit in romana vor face la fel si in engleza, deoarece ei nu inteleg necesitatea respectarii regulilor gramaticale proprii fiecarei limbi.

Internautii anglofoni refuza sa gindeasca pe termen lung si nu isi dau seama ca ei vor fi primii care se vor plinge de abundenta cuvintelor englezesti in romana. Si asta pentru ca ei cunosc bine doar cuvintele din jargonul informatic, dar in momentul in care vor apare in limbajul uzual multe englezisme din alte domenii (medicina, economie, industrie, arta, etc.) nu vor putea sa le invete pe toate si se vor face de ris atunci cind nu le vor intelege sensul si pe desupra le vor scrie gresit. Cei care stau mult pe internet invata cum se scrie "site" pentru ca il intilnesc frecvent, insa asta nu inseamna ca le va conveni atunci cind vor trebui sa invete cum se scriu termeni folositi in jargonul economic de limba engleza, precum "supply", "income" sau "expenditure", daca aceste cuvinte vor incepe sa fie folosite in textele romanesti in detrimentul corespondentelor autohtone ("oferta", "venit", "cheltuiala"). De fapt aceste lucruri se intimpla si acum, de exemplu in cazul cuvintului "poll" ("sondaj de opinie"), folosit frecvent pe forumuri, care de multe ori este scris gresit de internauti sub forma "pool", cuvint cu un sens ("balta") complet diferit fata de cel intentionat. O alta greseala frecvent intilnita pe forumuri este considerarea unor cuvinte romanesti care exista in vocabular de multa vreme ca fiind importuri recente din engleza. In acest sens exista multi internauti (daca nu chiar majoritatea) care cred ca "forum" a patruns in limba romana doar de citiva ani, odata cu aparitia forumurilor online de pe internet, cind in fapt el exista in romana de mai bine de un secol. Pluralul lui "forum" nu este deci scris "forumuri" asa cum ar fi corect, ci este scris "forum-uri", dupa regula inventata de internautii anglofoni, conform careia un englezism face pluralul din forma sa la singular la care se aduga terminatia "uri" despartita de cuvint printr-o cratima. Dependenta de cratima pentru articularea si formarea plurarlului ii face pe internautii anglofoni sa faca tot felul de greseli ortografice ("text-ul", "regulament-ul", "avatar-ul"), in toate aceste cazuri formele corecte fiind scrise fara cratima, pentru ca este vorba de cuvinte deja existente in romana de multa vreme. Din cauza potentialului mare al englezismelor de a afecta structura interna a limbii romane si de a crea confuzii ortografice grave trebuie importate numai cuvintele englezesti care nu au corespondent in romana (sau al caror corespondent nu poate fi creat din cuvinte romanesti deja existente), iar importarea trebuie insotita de adaptarea cuvintelor la specificul gramaticii romanesti.

Exista din pacate impresia larg raspindita ca o limba straina (engleza, in speta) poate fi invatata doar urmarind filme (artistice sau de desene animate) subtitrate si citind materiale scrise existente pe internet. Sigur ca un grad de intelegere a limbii straine se obtine in acest fel, insa el este total necorespunzator si nu ridica pe nimeni la nivelul de cunoscator al limbii in cauza. Invatarea sistematica a limbii este astfel neglijata complet, fiind socotita inutila, ceea ce este o greseala majora. Desigur ca filmele te pot ajuta sa iti faci un bagaj de cuvinte si sa inveti in acelasi timp pronuntia lor, insa ele nu te pot invata sa scrii cuvintele pe care le auzi si cum sa le folosesti pentru a alcatui cu ele propozitii corecte. Invatarea scrisului unei limbi straine citind materiale de pe internet este o mare iluzie, pentru ca majoritatea internautilor citesc doar articole referitoare la informatica, domeniu care foloseste un jargon special, cu un numar limitat de cuvinte, care pe desupra au uneori sensuri diferite fata de utilizarea lor in viata de zi cu zi. Articolele tehnice folosesc de obicei un limbaj sec, adaptat functiei de descriere si explicare, care nu are nici pe departe bogatia limbajului viu folosit in conversatii sau in literatura. Invatarea adevarata presupune stapinirea gramaticii si citirea multor lucrari cu caracter literar, singurele care pot dezvalui bogatia unei limbi, permitind in acelasi timp dezvoltarea capacitatii de a scrie corect.

Limba romana este o limba care ii ajuta mult pe scriitori, pentru ca ea permite concentrarea gindirii exclusiv pe continutul ideilor pe care dorim sa le exprimam si lasarea deoparte a grijii pentru corectitudinea ortografica, pentru ca aceasta este implicita. In epoca internetului, in care exprimarea in scris este la indemina tuturor, limba romana este unealta pefecta pentru oricine doreste sa isi descopere si exploateze creativitatea.

ANEXA : COMENTARII PE MARGINEA ACESTUI MATERIAL

Ultima Actualizare : August 2005

PROMOVAREA UNUI SIT WEB

METODELE DE PUNERE IN EVIDENTA A PREZENTEI UNUI SIT PE INTERNET

1. INTRODUCERE

2. ÎNREGISTRAREA DOMENIULUI SI GAZDUIREA SITULUI

3. CREAREA SI ACTUALIZAREA SITULUI

4. CONTINUTUL, STRUCTURAREA SI ASPECTUL GRAFIC AL SITULUI

5. OPTIMIZAREA SITULUI PENTRU INDEXAREA ADECVATA DE CATRE MOTOARELE DE

CAUTARE

1. INTRODUCERE

Orice webmaster vrea, fie ca o recunoaste deschis sau nu, ca situl sau sa fie vizitat de cit mai multi internauti si daca se poate, cit mai des. Aceasta dorinta (care tine de considerente financiare sau de ego) nu este insa realizabila decit daca webmasterul si toti ceilalti implicati in administrarea sitului depun un efort constant pentru a mentine continutul si aspectul sitului cit mai aproape de cerintele internautilor. Succesul unui sit, ca de altfel al oricarui produs, se datoreaza in mare masura si modului in care este promovat, cu alte cuvinte marketingul este aproape la fel de important ca si calitatea unui produs.

In aceasta lume a internetului inca foarte tinara, expertii in crearea de situri Web sau redactorii de articole interesante nu sint de obicei si experti in marketing. Tocmai din aceasta cauza promovarea eficienta a unui sit web este facuta de cele mai multe ori de catre profesionisti. Acestia isi ofera serviciile contra cost si la ei apeleaza companiile care vor sa-si construiasca o prezenta importanta pe Web. Sumele investite in marketingul profesional sint impresionante si in permanenta crestere de la an la an.

O caracteristica a Internetului este ca acesta, in calitatea sa de spatiu virtual permite oricarui internaut sa-si construiasca un sit Web, existind, spre deosebire de spatiul real, destul loc pentru toata lumea. Mai mult, internautul respectiv nu trebuie sa aiba cunostinte avansate de limbaj HTML sau sa plateasca vreun ban pentru locul de pe Internet unde vrea sa-si construiasca situl (se exclud bineinteles cheltuielile legate de conectare si cele datorate operatorului de telefonie). Exista in momentul de fata poate zeci de milioane de situri Web in toata lumea, cele mai multe dintre ele apartinind unor internauti obisnuiti si nu unor companii sau institutii.

Siturile mici sint insa potentiale surse de cistig material pentru proprietari, pentru ca exista companii interesate sa cumpere spatiu publicitar chiar si pe siturile mici, cu conditia ca acestea sa fie vizitate des. Un sit bine facut si care si-a dobindit deja o "clientela" de internauti constanta poate fi la un moment dat cumparat pentru o suma importanta de catre o companie mult mai mare, existind in plus posibilitatea ca administratorii sitului sa-si pastreze locurile de munca pentru a continua sa mentina si sa imbunatateasca situl.

Tinind cont de faptul ca internautii romani care sint in acelasi timp si webmasteri vor sa le fie vizitate siturile, ei trebuie sa invete sa-si faca singuri activitatea de marketing, pentru ca nu au mijloacele financiare necesare pentru apelarea la specialisti. Multe firme romanesti care vor sa aiba situri web de succes sint in aceeasi situatie, din cauza dificultatilor financiare neputind fi luata in discutie cumpararea de spatiu publicitar pe Internet sau angajarea unor specialisti in marketing. Greul promovarii sitului cade astfel pe umerii webmasterului, transformat peste noapte si in responsabil cu marketingul.

In cele ce urmeaza vor fi prezentate metodele prin care orice internaut poate sa-si promoveze situl fara a fi nevoit sa apeleze la profesionisti.

Metodele cele mai eficiente de promovare a unui sit sint urmatoarele:

1) Optimizarea sitului web pentru indexarea adecvata de catre motoarele de cautare

2) Inscrierea sitului in cataloagele de adrese ale portalurilor internationale si romanesti

3) Promovarea sitului pe forumurile on-line sau in grupurile de discutii

4) Participarea la clasamentele siturilor care fac topuri

Inainte de a expune metodele propriu-zise de promovare vor fi prezentate citeva notiuni introductive despre siturile web.

2. ÎNREGISTRAREA DOMENIULUI SI GAZDUIREA SITULUI WEB

Pentru a prezenta care sint modalitatile de promovare a unui sit web vom apela la un exemplu concret. Sa presupunem ca dorim sa construim un sit pentru firma pe care o detinem. Aceasta pune in vinzare biciclete (noi si la mina a doua) si piese de schimb dar in acelasi timp ofera si servicii de reparare a unor biciclete care au fost vindute sau nu de firma. Dorim sa alcatuim un sit care sa fie mixt, adica sa aiba o parte comerciala si una de informare.

Primul pas este sa alegem un domeniu pentru situl firmei. Este indicat sa cumparam un domeniu cu nume sugestiv, de exemplu putem folosi cuvintul "biciclete" si sa alegem unul din domeniile https://www.biciclete.ro sau https://www.biciclete.com. Daca acestea au fost deja cumparate putem alege un domeniu care se termina in NET (https://www.biciclete.net), BIZ, etc. In cazul putin probabil in care toate domeniile au fost deja cumparate putem incerca diverse variante de cuvinte compuse, de exemplu "super-biciclete". Numele unui domeniu nu trebuie sa contina spatii de aceea daca vom folosi un cuvint compus trebuie sa folosim o liniuta pentru a lega partile sale componente. Al doilea pas care trebuie facut este sa gazduim situl pe un server.

Pentru ambele initiative expuse mai sus (inregistrare domeniu si gazduire sit) cel mai indicat este sa apelam la serviciile unei companii specializate. In general furnizorii de servicii internet (cei care ofera acces la internet) propun si servicii de inregistrare si gazduire de situri. Daca dorim sa comparam ofertele mai multor companii putem sa cautam pe internet pagini care contin sintagmele : "inregistrare domenii web" si "gazduire situri (site-uri) web" sau sa vizitam sectiunile de legaturi ale portalurilor romanesti sau ale ODP. De asemenea putem sa cautam sintagmele "web domain registration romania" si "web hosting romania".

In cazul in care nu dorim sa investim multi bani in situl web dar dorim sa avem o prezenta pe internet putem sa apelam la variantele gratuite de inregistrare a unui domeniu web si de gazduire de situri. O astfel de varianta este recomandata intr-o prima instanta, pentru a nu investi multi bani in ceva (prezenta pe internet) de care nu sintem siguri ca ne va aduce un profit pe masura sumelor investite. Totul se rezuma la a ne inregistra la unul din numeroasele situri care propun astfel de servicii. Este recomandata citirea in prealabil a Manualului de Web Hosting si Web Storage pentru a ne familiariza cu folosirea serviciilor in cauza. Apoi putem sa alegem una din ofertele romanesti sau straine prezente in pagina Legaturi Internet, luind bineinteles in calcul necesitatile noastre. Sa presupunem ca alegem oferta HOME.RO si astfel vom avea la dispozitie 10 MB spatiu pentru sit si posibilitatea actualizarii prin FTP. Adresa noastra este https://www.biciclete.home.ro , avind avantajul ca este usor de retinut (atentie, aceasta adresa este fictiva si este folosita doar in scop de exemplificare, la data scrierii materialului ea nu exista).

Majoritatea vizitatorilor vor aprecia situl web daca este de calitate, indiferent de cine il gazduieste. Ca urmare ei vor fi dispusi sa apeleze la serviciile firmei noastre devenindu-ne clienti. Totusi, este preferabil in caz ca avem o firma sa apelam la o companie specializata pentru inregistrarea domeniului si gazduirea sitului, companie care ofera aceste servicii contra cost. Daca vom apela la variantele gratuite unii dintre potentialii nostri clienti care ne viziteaza situl vor trage concluzia ca nu avem o firma viabila d.p.d.v. financiar daca nu ne putem permite costul inregistrarii unui domeniu si gazduirii unui sit web.

3. CREAREA SI ACTUALIZAREA SITULUI WEB

Crearea unui sit web este o sarcina a carei dificultate variaza in functie de complexitatea sitului. Putem alege sa ne cream singuri situl sau sa apelam la serviciile unui profesionist (cunoscut de obicei ca "web designer"). Prima varianta, cea pe care o recomand, prezinta avantajul ca este gratuita (daca nu tinem cont de munca depusa) si ne permite sa actualizam situl si sa-l modificam in ce mod dorim si cind dorim. A doua varianta ne scuteste de efortul, uneori destul de important, de creare si intretinere a unui sit web si ne permite sa ne concentram asupra continutului acestuia.

Daca dorim sa cream singuri situl va trebui sa invatam limbajul HTML si sa invatam sa folosim un program de editare HTML. Exista si optiunea (recomandata pentru incepatori) sa folosim un program de editare HTML de tipul VIZINT (vizual-intuitiv) care ne permite sa cream pagini web si sa adaugam elemente HTML la ele fara sa cunoastem limbajul HTML. Programele de tip vizint sint numite in limba engleza WYSIWYG ("what you see is what you get" - ceea ce vezi este ceea ce vei obtine) si ele necesita din partea utilizatorului doar pricepere in aranjarea in pagina a continutului acesteia.

Exista foarte multe programe de editare HTML, dintre care o parte sint gratuite. Un program de tipul VIZINT foarte bun atit pentru incepatori cit si pentru avansati este "FrontPage" produs de firma Microsoft, softul avind si o sectiune de ajutor ("help") foarte bine realizata. El este disponibil in suita Microsoft Office dar poate fi cumparat si separat. Alte programe de editare HTML de tipul VIZINT sint "OpenOffice.org HTML Editor" care este disponibil in suita gratuita OpenOffice.org (prezenta in mod periodic pe CD-urile unor reviste cu specific TI) si "Trellian WebPage" (necesita inregistrare gratuita pe situl producatorului). Un program de editare HTML de tip clasic (necesita cunoasterea limbajului HTML) este "AceHTML", disponibil atit in varianta cu plata ("Pro") cit si in varianta gratuita ("Free" - necesita inregistrare gratuita pe situl producatorului), ambele variante avind o sectiune de ajutor ("help") detaliata. O lista mai extinsa de programe de editare HTML si adresele siturilor de unde pot fi descarcate poate fi gasita in Manualul de Web Hosting si Web Storage .

Dupa ce am creat situl trebuie sa-l incarcam pe serverul care il gazduieste. Acest lucru se realizeaza foarte simplu daca sintem familiarizati cu programele de tip client FTP . Tot cu ajutorul programelor de acest tip se realizeaza si actualizarea sitului (stergerea unor pagini, adaugarea unora noi, inlocuirea unor pagini cu versiuni mai noi).

4. CONTINUTUL, STRUCTURAREA SI ASPECTUL GRAFIC AL SITULUI WEB

Un sit trebuie sa aiba un continut original, bogat, interesant si actualizat periodic pentru a deveni popular in rindul internautilor. Un astfel de sit va fi vizitat frecvent chiar daca aspectul sau grafic nu este la cel mai inalt nivel. Un rol important il are alaturi de continutul in informatie si modul de scriere a materialelor. Acestea trebuie sa fie redactate intr-un stil usor de citit, fara fraze excesiv de lungi si complicate. In mod evident toate materialele trebuie sa fie verificate pentru a nu contine greseli de ortografie.

Asa cum am mai spus putem sa scriem singuri continutul unui sit si sa-l punem in pagina sau putem apela la serviciile unor specialisti. Este recomandat sa ne compunem singuri materialele pentru ca astfel putem sa le revizuim ulterior introducind (fara a afecta stilul expunerii) anumite informatii care nu erau disponibile la momentul scrierii initiale. Cu cit vom scrie mai mult cu atit vom progresa in domeniul expunerii clare a propriilor idei. Daca socotim ca "nu ne pricepem la scris" sau pur si simplu nu avem timp pentru a scrie si revizui materialele de pe sit putem sa apelam la serviciile unor specialisti (de ex. studenti la filologie sau jurnalistica). Noi putem sa le dictam acestora materialele iar ei se vor ingriji de partea stilistica a textelor.

Modul de structurare a sitului se refera la navigarea in cadrul acestuia. O navigare usoara intre pagini presupune prezenta unei bare de navigare in care sa fie prezente alaturi de pagina gazda (pagina principala) si paginile cele mai importante. Toate sectiunile unui sit trebuie sa se imbine armonios in structura acestuia permitindu-se astfel trecerea usoara de la o sectiune la alta. O structura buna se aseamana cu structura unui arbore care ar avea si niste conexiuni intre ramurile sale cele mai mari.

Pagina gazda (sau o pagina speciala) trebuie sa contina un fel de "cuprins" (tabla de materii) al sitului, cu legaturi catre paginile cele mai importante. Acestea din urma sint de obicei pagini care sint porti de intrare catre sectiuni specializate ale sitului, continind si ele table de materii cu adresele paginilor web subordonate. De exemplu situl luat anterior ca exemplu trebuie sa fie structurat in doua parti mari, cea continind informatii tehnice si cea continind detalii despre produsele pe care le avem in vinzare. Partea tehnica a sitului poate sa contina mai multe sectiuni, de exemplu o sectiune in care se prezinta detalii despre componentele bicicletei (angrenaje, frine, etc.) si o sectiune dedicata unor metode de intretinere si reparare a bicicletelor, ambele sectiuni continind mai multe pagini. Partea comerciala poate sa contina o sectiune de prezentare a bicicletelor noi si a pieselor pe care le avem de vinzare si o alta sectiune unde sint prezentate alte servicii pe care le oferim (de ex. vopsire sau personalizare - "customizing" a bicicletei).

Aspectul grafic al unui sit se refera la asezarea in pagina a materialelor si la gama de culori folosite. Materialele de pe sit trebuie sa fie usor de citit, adica trebuie sa aiba un corp de litera adecvat, sa fie scrise pe un fundal placut si odihnitor pentru ochi si sa fie formatate (impartite in paragrafe, etc.) special pentru o citire usoara. De asemenea trebuie luata in calcul adaugarea de imagini si tabele daca este necesar acest lucru.

Trebuie evitata cu orice pret supraincarcarea cu elemente grafice nenecesare a sitului pentru ca in caz contrar afisarea paginilor devine greoaie. Internautii din toata lumea au drept caracteristica lipsa de rabdare si ca urmare este foarte probabil sa nu astepte pina la capat descarcarea paginii si sa prefere mai degraba vizitarea unui alt sit. Elementele grafice cu dimensiuni in KB importante (de tipul animatiilor Flash sau a imaginilor mari) trebuie folosite cu moderatie si doar daca este necesar. Pe de alta parte autorul unui sit specializat in grafica web poate sa puna pe situl sau oricite animatii Flash si imagini doreste pentru ca situl este cartea sa de vizita si ii pune in evidenta talentul.

5. OPTIMIZAREA SITULUI PENTRU INDEXAREA DE CATRE MOTOARELE DE CAUTARE

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE MOTOARELE DE CAUTARE

2. NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE OPTIMIZARE

3. OPTIMIZAREA CONTINUTULUI PAGINII WEB

4. DENSITATEA CUVINTELOR-CHEIE

5. MARCAJUL "TITLE" (TITLU HTML)

6. TITLUL PROPRIU-ZIS AL PAGINII WEB

7. MARCAJUL "DESCRIPTION" (DESCRIEREA SUBIECTULUI PAGINII WEB)

8. MARCAJUL "KEYWORDS" (CUVINTE-CHEIE)

9. MARCAJUL "ALT" (TEXT ALTERNATIV)

10. INREGISTRAREA SITULUI LA MOTOARELE DE CAUTARE

11. RANGUL PAGINILOR WEB

Optimizarea paginilor web este o strategie aplicata de toti specialistii in marketingul siturilor web si se refera la "cosmetizarea" paginilor, in asa fel incit ele sa se afle in fruntea listei de pagini care este generata de un motor de cautare atunci cind un internaut cauta paginile care contin un anumit cuvint sau o anumita sintagma.

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE MOTOARELE DE CAUTARE

Motoarele de cautare (MC) sint niste situri specializate in gasirea rapida a paginilor web care contin cuvintele specificate de internautii care le folosesc serviciile. Ele au un principiu de functionare foarte simplu care se bazeaza pe folosirea unui program special numit "crawler robot" (robot tîrîtor) care viziteaza periodic paginile web de pe intreg internetul. Robotul tîrîtor culege din fiecare pagina web vizitata niste date pe care le stocheaza in baza de date a motorului de cautare. Acest proces se numeste indexarea paginilor web si este repetat de fiecare data cind o pagina este vizitata, pentru a pune in evidenta eventualele modificari ale acesteia si a actualiza baza de date. Atunci cind un internaut cauta paginile web care contin un anumit cuvint (sau o anumita sintagma) motorul de cautare apeleaza la baza sa de date si alcatuieste o lista ordonata cu paginile web respective. In aceasta lista fiecare pagina este prezentata cu : titlul HTML (sub forma de hiperlegatura catre adresa paginii), un extras din pagina care sa dovedeasca prezenta cuvintelor cautate si adresa web a paginii.

Alcatuirea listei de pagini care contin o anumita sintagma este un proces foarte complex pentru ca el implica sortarea paginilor dupa relevanta lor. Relevanta unei pagini se defineste ca fiind o masura a calitatii informatiilor din pagina respectiva cu referire la un anumit cuvint sau la o anumita sintagma. Sa presupunem ca dorim sa ne reparam bicicleta si ca urmare dorim sa gasim situl web al unei firme specializate in aceasta activitate sau un sit care sa prezinte detaliat modul de reparare, in cazul in care dorim sa facem singuri aceasta operatiune. Introducem sintagma "reparatii biciclete" (fara ghilimele) in caseta de text a unui motor de cautare si asteptam rezultatul. Motorul de cautare va investiga in baza sa de date paginile care contin aceste doua cuvinte si va furniza o lista de, sa zicem, cinci sute de adrese de pagini web. Daca paginile nu ar fi sortate dupa relevanta lor ar trebui sa le vizitam pe multe dintre ele ceea ce ar fi foarte dificil, chiar daca motorul de cautare ne ajuta furnizindu-ne si titlul paginilor alaturi de adresa lor.

Motoarele de cautare folosesc niste algoritmi specializati pentru a sorta paginile web in functie de relevanta lor. Acesti algoritmi nu sint infailibili, dar de cele mai multe ori ei reusesc sa ordoneze paginile in asa fel incit acelea care contin cea mai multa informatie sa se afle in fruntea listei. Pe scurt, un algoritm trebuie sa puna o pagina web care contine detalii tehnice despre repararea unei biciclete sau o pagina web a unei firme specializate inaintea unei pagini de pe un forum online care contine urmatoarea fraza : "Am fost cu masina la un atelier de reparatii si in timpul cit ea era pe rampa am vizitat un magazin de unde am cumparat doua biciclete pentru copii". Toate cele trei pagini contin sintagma cautata insa pagina din care am dat citatul nu are nici o relevanta in cazul in care cautam o firma care sa ne repare bicicleta stricata sau dorim sa aflam detalii tehnice care ne-ar ajuta sa ne reparam singuri bicicleta.

Algoritmii folositi de un anumit motor de cautare sint diferiti fata de cei ai altor motoare si sint secreti, pentru ca ei ii determina succesul si in consecinta viabilitatea economica. Cu cit lista de pagini web este mai bine sortata (in asa fel incit paginile cu relevanta mare sint prezente in fruntea listei) cu atit un motor de cautare va fi mai folosit de internauti si va putea sa vinda mai multa publicitate. Algoritmii sint dezvoltati si imbunatatiti constant de catre echipe de programatori cu ajutorul unor lingvisti si a unor matematicieni specializati in statistica. Desi algoritmii sint secreti, specialistii in optimizarea paginilor web au reusit totusi sa puna in evidenta anumite caracteristici ale paginilor web care le fac sa aiba o relevanta mare in "ochii" motoarelor de cautare si ca urmare sa fie plasate in fruntea listei generate de acestea. Totusi, destul de multe din aceste caracteristici sint inca obiect de disputa intre specialisti, cu privire la importanta lor atunci cind algoritmul decide locul unei pagini in lista.

Exista un numar mare de motoare de cautare insa internautii folosesc in marea lor majoritate cel mult doua sau trei. In fapt cel mai frecvent este folosit motorul de cautare numit Google, pentru aproximativ 70 % din cautarile de pe internet. Aceasta abordare a cautarii informatiilor pe internet nu este cea mai eficienta, insa foarte multi internauti prefera sa foloseasca un singur motor de cautare din motive de comoditate si pentru ca Google le ofera de obicei liste de pagini in care primele locuri sint ocupate de pagini cu relevanta mare. Este recomandata folosirea a cel putin doua motoare atunci cind cautam ceva pe internet. Un motor de cautare foarte bun este MSN care ofera rezultate la fel de bune si uneori mai bune decit Google. Evident exista si situatii in care rezultatele oferite de Google sint mai bune decit cele oferite de MSN si tocmai de aceea este bine sa le folosim pe amindoua. Un alt motor de cautare recomandat este Yahoo.

In pagina Legaturi Internet este prezentata o lista cu motoarele de cautare cele mai bune. Motoarele de cautare se impart in trei categorii :

Motoarele care folosesc exclusiv propria baza de date (de ex. Google, Yahoo, MSN)

Motoarele care folosesc exclusiv bazele de date ale unor alte motoare

Motoarele care folosesc atit propria baza de date cit si pe cele ale altor motoare

Exista si o categorie aparte de situri care nu pot fi numite motoare de cautare in adevaratul sens al cuvintului dar care isi pot dovedi si ele utilitatea. Acestea sint asa-numitele motoare integratoare ("clustering engines" sau "metasearch engines") si sint reprezentate intre altele de ProFusion, Vivisimo si Dogpile. Daca introducem in caseta de text de pe aceste situri un cuvint sau o sintagma va fi declansata cautarea cu ajutorul a cel putin 5 motoare ( de ex. Google, Overture, MSN, AllTheWeb, Altavista, etc.) iar lista obtinuta va fi sortata de motorul integrator si apoi prezentata noua. Acest tip de motoare da rezultate foarte bune si este recomandata folosirea lor.

2. NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE OPTIMIZARE

Optimizarea unui sit web pentru a fi indexat adecvat de catre motoarele de cautare este un procedeu foarte simplu, insa in acelasi timp destul de laborios in cazul in care avem un sit cu multe pagini. Ea se refera la alegerea titlului paginilor, la alegerea unor cuvinte-cheie legate de continutul fiecarei pagini in parte si la aranjarea textului in pagina. In general se spune despre orice pagina web ca are o anumita tema si contine anumite cuvinte-cheie. Tema paginii este subiectul luat in discutie iar cuvintele-cheie sint cuvintele foarte importante (pentru intelegerea temei dezbatute) care apar in text.

Orice pagina web are o parte vizibila, care este afisata de explorator ("browser") si pe care o vedem noi cind o vizitam. De asemenea, orice pagina web are si o parte "invizibila" pentru explorator, care este in fapt vizibila doar daca se deschide pagina respectiva cu un editor HTML sau cu un editor de text (de ex. Notepad). Aceasta parte "invizibila" contine codul HTML al paginii si unele marcaje ("tags") folosite in scopul unei indexari adecvate a paginii respective de catre motoarele de cautare. Codul HTML al unei pagini poate fi vazut atunci cind avem pagina afisata in explorator daca facem clic pe meniul "View" si apoi pe optiunea "Source". Va fi lansat automat programul Notepad in care vom vedea codul HTML.

Sa presupunem ca pe situl de la adresa https://www.biciclete.home.ro avem o pagina continind mai multe sectiuni in care expunem citeva modalitati simple de reparare a unei biciclete : Inlocuirea unui cauciuc spart, Centrarea unei roti, Remontarea lantului cazut, Inlocuirea sabotilor de frina, etc. Vom discuta in continuare citeva aspecte legate de optimizarea acestei pagini.

3. OPTIMIZAREA CONTINUTULUI PAGINII WEB

Motoarele de cautare sint programate sa utilizeze in mod optim baza de date obtinuta de robotii tîrîtori care indexeaza paginile de pe internet. Scopul lor este sa prezinte foarte rapid internautilor liste cu pagini web in care primele locuri sa fie ocupate de pagini cu un continut informativ, util. Deci algoritmul de sortare a paginilor trebuie sa fie foarte bine conceput pentru ca el are rolul de a sorta mii sau zeci de mii de pagini intr-un timp foarte scurt si cu un rezultat care sa fie pe placul internautilor.

Un robot tîrîtor nu vede paginile web asa cum le vad oamenii, el acorda o importanta covirsitoare textului unei pagini, fara a fi impresionat deloc de aspectul ei grafic. Ca urmare bazele de date ale motoarelor de cautare contin pagini indexate dupa continutul lor scris si nu dupa cel grafic. Acest continut scris este cel care da 70% din relevanta unei pagini web, restul de 30% fiind dat de optimizarea ("cosmetizarea") paginii web.

Sarcina lingvistilor si a matematicienilor implicati in dezvoltarea motoarelor de cautare a stat tocmai in crearea si optimizarea unui algoritm care sa poata sa ordoneze un numar mare de pagini web in functie de utilitatea continutului lor scris. In mod evident, unele din caracteristicile algoritmului nu sint usor de sesizat de catre persoanele care nu au lucrat la el. Alte caracteristici pot fi insa deduse analizind paginile web care apar in mod constant pe primele locuri ale listelor generate de motoarele de cautare.

Este usor de intuit faptul ca algoritmul favorizeaza paginile web care au un continut de text important, pentru ca se considera ca aceste pagini contin multa informatie, iar internautii cauta in mod special aceasta caracteristica a paginilor web. Nu se stie precis cum este evaluat de catre algoritm continutul de text al unei pagini dar este foarte posibil sa fie luat in calcul numarul de caractere (litere) din pagina asa cum a fost calculat de robotul tîrîtor care a indexat pagina. Asta nu inseamna ca pentru ca paginile noastre sa aiba succes sintem obligati sa le umplem cu text pina la refuz, fara sa tinem cont si de alte aspecte, cum este de exemplu calitatea expunerii informatiilor din textul respectiv.

Paginile cu mult text sint pe placul algoritmilor dar oamenii sint mai rafinati, ei prefera de cele mai multe ori o cantitate rezonabila de text si care in plus trebuie sa fie interesant, util, bine scris si formatat in asa fel incit sa fie placut de citit. Un alt aspect care nu trebuie neglijat este actualizarea periodica a contintului sitului si adaugarea de noi materiale.

Atunci cind scriem textul dintr-o pagina trebuie sa ne asiguram ca folosim si sinonime pentru cuvintele-cheie si de asemenea ca folosim si variante mai putin folosite ale acestora. De exemplu intr-o pagina web care trateaza un subiect despre siturile web (gazduire de ex.) trebuie folosit in principal cuvintul "sit" dar trebuie pusa in paranteza si varianta "site", inca destul de folosita desi este incorecta. In acest fel daca un internaut va cauta paginile care contin sintagma "gazduire site web" avem toate sansele ca si pagina noastra care trateaza acest subiect sa fie luata in seama de motorul de cautare pentru includere pe lista rezulatelor cautarii.

4. DENSITATEA CUVINTELOR CHEIE (KEYWORD OCCURENCE / DENSITY)

Este in general acceptat de catre specialisti faptul ca o pagina in care cuvintele cheie apar de mai multe ori in text va fi mai bine plasata pe lista decit o pagina in care cuvintele cheie nu apar decit o singura data. Daca un internaut cauta paginile relevante care contin cuvintele "reparare biciclete", acele pagini care contin de mai multe ori aceasta sintagma vor fi mai bine plasate decit acelea care nu o contin decit o data sau de doua ori.

In mod normal atunci cind scriem un text, cuvintele cheie (cele mai importante) vor apare de mai multe ori in mod natural, pentru ca explicatiile noastre au nevoie de ele. Lingvistii angajati de companiile proprietare ale motoarelor de cautare interpreteaza aceasta aparitie repetata a cuvintelor-cheie ca un semn ca pagina respectiva este relevanta pentru informatii referitoare la cuvintele-cheie in cauza. In consecinta ei au recomandat programatorilor algoritmilor motoarelor de cautare sa faca in asa fel incit paginile care au o densitate "naturala" a cuvintelor-cheie sa fie plasate in fruntea listei.

Densitatea naturala implica repetarea dupa portiuni variabile de text, spre deosebire de densitatea "artificiala" care implica repetarea cuvintelor-cheie in mod excesiv unele dupa altele si care era folosita in mod fraudulos de catre unii webmasteri. De exemplu sintagma "reparare biciclete" poate apare in mod natural intr-o fraza in care se spune : "Firma noastra propune servicii de reparare a bicicletelor la preturi rezonabile" si apoi poate apare din nou la o distanta de unul sau mai multe paragrafe intr-o alta fraza, in care se spune : "Repararea unei biciclete necesita folosirea atit a unor unelte comune oricarei reparari a unui vehicul cit si a unor unelte speciale pentru biciclete".

Aceasta densitate "naturala" este un subiect de dezbatere pentru specialistii in optimizarea paginilor web pentru ca ei nu au de unde sa stie ce este considerat "natural" si ce este considerat "artificial" de catre lingvistii a caror expertiza a stat la baza crearii algoritmilor. In general se considera ca aparitia intr-o pagina de 5-10 ori a cuvintelor cheie la intervale variabile de text este considerata naturala.

5. MARCAJUL "TITLE" (TITLUL HTML)

Marcajul "Title" este extrem de important pentru ca prezinta motorului de cautare titlul paginii web. Marcajul este vizibil pentru un vizitator uman in bara de titlu a exploratorului (bara colorata de obicei in albastru). Definirea acestui marcaj se face cu orice editor HTML sau cu orice editor de text (daca lucram asupra codului HTML al paginii). Titlul este prezent in codul HTML in forma urmatoare: <TITLE> Titlul Paginii </TITLE>. Este absolut necesar sa alegem un titlu HTML semnificativ pentru pagina, care sa contina nu numai titlul propriu-zis ci si o insiruire a sectiunilor paginii. De exemplu pentru pagina luata ca exemplu mai sus vom alege titlul (fara ghilimele) : "Reparare Biciclete - Inlocuire cauciuc, Remontare lant, Inlocuire frine, Centrare roata" care va apare in aceasta forma in bara de titlu. In codul HTML el va apare in felul urmator : <TITLE> Reparare Biciclete - Inlocuire cauciuc, Remontare lant, Inlocuire frine, Centrare roata </TITLE>. Este recomandat ca titlul HTML sa contina intre 5 si 10 cuvinte.

Toate motoarele de cautare favorizeaza (pun in primele locuri ale listei generate de ele) paginile web care contin in titlul HTML cuvintele cautate de un internaut. De exemplu daca un internaut cauta cuvintele "reparare biciclete" cu un motor de cautare, paginile web care au in titlul HTML aceste cuvinte (de exemplu pagina de mai sus) vor fi afisate primele pe lista. Rationamentul este ca daca autorul paginii a pus aceste cuvinte in titlul HTML, relevanta paginii respective este mai mare decit a uneia in textul careia se gasesc cele doua cuvinte, dar al carei titlu HTML nu le contine. O pagina a unui sit web personal, pagina avind titlul "Hobbyurile mele " ar putea de exemplu sa contina frazele : "Sint pasionat de mersul pe bicicleta, in special pe bicicletele de teren pe care le supun la adevarate probe de anduranta. Am totusi norocul ca la 50 de metri de casa mea se afla un atelier de reparare pentru biciclete". Aceasta pagina va fi inclusa in lista generata de motorul de cautare pentru ca ea contine sintagma cautata ("reparare biciclete") dar pentru ca nu contine cuvintele cautate in titlul HTML ea nu va fi plasata in partea superioara a listei.

Aranjarea cuvintelor-cheie in titlul HTML are si ea un rol in locul pe lista al paginii. Atunci cind denumim ceva avem tendinta ca partile esentiale ale titlului sa fie asezate spre inceputul si nu spre sfirsitul lui. Aceasta practica, intilnita in toate limbile, a fost incorporata in algoritmul de determinare a relevantei unei pagini folosit de motoarele de cautare. Pastrind exemplul de mai sus, o pagina web cu titlul HTML : "Reparare Biciclete - Inlocuire cauciuc, Remontare lant, Inlocuire frine, Centrare roata" va fi plasata inaintea unei pagini cu titlul HTML : "Atelier de reparare vehicule cu si fara motor : automobile, motociclete, biciciclete" din cauza faptului ca in primul caz cuvintele cautate sint plasate la inceputul titlului si sint asezate unul dupa altul.

La alcatuirea unui titlu HTML este bine sa luam in calcul si cuvintele pe care le folosesc internautii pentru a ajunge la paginile noastre web. Daca avem un contor furnizat de un sit specializat in statisticile de accesare a siturilor web, putem sa aflam care sint cuvintele folosite de internauti in motoarele de cautare pentru a ajunge la paginile noastre. Pentru a afla care este pozitia paginilor noastre pe listele generate de cele mai populare motoare de cautare trebuie sa mergem pe siturile acestora si sa cautam noi insine cuvintele folosite de internautii care ajung pe situl nostru. In functie de rezultatul observat ne putem modifica titlurile HTML ale paginilor si chiar titlurile propriu-zise ale acestora pentru a include cit mai multe din cuvintele care sint folosite in cautari.

Sa presupunem ca ne-am ales ca titlu HTML pentru pagina care detaliaza preturile pe care le practicam : "Oferta de vinzare de biciclete si de piese noi si second-hand". Observam ca acest titlu ne situeaza pe locul 3 in lista de pagini generata la cautarea sintagmei "vinzare biciclete" dar numai pe locul 20 la cautarea sintagmei "vinzare biciclete la pret convenabil". In acelasi timp observam ca internautii ajung la pagina noastra si dupa ce au cautat sintagmele "vinzare biciclete la mina a doua" si "preturi biciclete" dar si in aceste cazuri nu avem o pozitie favorabila in listele respective. Solutia este sa alegem ca titlu HTML : "Vinzare Biciclete si Piese - Noi si la mina a doua (second-hand); Preturi convenabile" ceea ce ne va aduce cu siguranta unul din primele locuri de pe lista si pentru sintagmele la care pina atunci nu aveam succesul scontat. Efectul va fi un numar crescut de vizitatori care pot deveni clientii nostri.

Daca nu compunem un titlu pentru pagina web atunci editorul HTML va alege el un titlu, de obicei lipsit de orice relevanta, ca de exemplu "New Page 1". In aceasta situatie ne diminuam sansele ca pagina sa ocupe locuri fruntase pe listele generate de motoarele de cautare.

6. TITLUL PROPRIU-ZIS AL PAGINII WEB

Titlul propriu-zis al paginii web nu trebuie confundat cu titlul HTML. El este vizibil din explorator si este de obicei plasat in interiorul paginii, la partea ei de sus. Importanta lui este data de faptul ca unele motoare de cautare nu indexeaza complet continutul unei pagini web ci se rezuma doar la frazele care apar la partea de sus a acesteia.

S-a observat de catre unii din specialistii in optimizarea paginilor web ca daca avem un titlu la partea de sus a paginii avem mai multe sanse ca pagina respectiva sa ocupe un loc fruntas in lista generata de un motor de cautare, in cazul in care cuvintele cautate de un internaut se afla in titlul respectiv. Ca urmare, pentru a ne creste sansele ca pagina sa aiba un loc bun pe lista este bine sa alcatuim un titlu al paginii pe care sa-l scriem eventual cu litere majuscule de dimensiuni mai mari. De asemenea este recomandat ca sub acest titlu sa adaugam o mica descriere a subiectului paginii sau o enumerare a sectiunilor paginii.

Exista si posibilitatea sa nu folosim nici un titlu pentru pagina web, insa ne diminuam sansele ca pagina sa ocupe locuri fruntase pe listele generate de motoarele de cautare.

Internautii care vor sa vada si alte exemple de titluri HTML si de titluri propriu-zise de pagina pot examina paginile sitului MUNTEALB.

7. MARCAJUL "DESCRIPTION" (DESCRIEREA SUBIECTULUI PAGINII WEB)

Acest marcaj ne permite sa adaugam o mica descriere a subiectului paginii web, care sa fie luata in seama de motoarele de cautare atunci cind indexeaza pagina. Pentru pagina despre repararea bicicletelor el poate fi : <meta http-equiv="description" content="Descrierea unor tehnici simple de reparare a unei biciclete "> . Este recomandat sa folosim pentru descriere intre 5 si 20 de cuvinte. Utilitatea acestui marcaj a fost mult diminuata in ultima vreme prin faptul ca el nu mai este luat in considerare de marile motoare de cautare (de ex. Google, MSN, Yahoo). Totusi este indicat sa-l adaugam la paginile noastre.

8. MARCAJUL "KEYWORDS" (CUVINTE-CHEIE)

Acest marcaj ne permite sa adaugam niste cuvinte pe care le socotim foarte importante continute in textul paginii web, care sa fie luate in seama de motoarele de cautare atunci cind indexeaza pagina. Pentru pagina despre repararea bicicletelor marcajul poate fi : <meta http-equiv="keywords" content="reparare, biciclete, roata, frina, lant, cauciuc, inlocuire, remontare, centrare"> . Este recomandat sa folosim intre 5 si 20 cuvinte-cheie pentru fiecare pagina.

Utilitatea acestui marcaj a fost mult diminuata in ultima vreme prin faptul ca el nu mai este luat in considerare de marile motoare de cautare (de ex. Google, MSN, Yahoo). Acest lucru se datoreaza in special faptului ca unii webmasteri abuzau de acest marcaj si scriau intre 50-200 de cuvinte-cheie pentru fiecare pagina desi majoritatea acestora nici macar nu erau prezente in text, scopul lor fiind acela de a "pacali" motoarele de cautare in asa fel incit paginile respective sa apara in cit mai multe liste de cautare. Este indicat sa adaugam acest marcaj (folosit cu moderatie) la paginile noastre.

9. MARCAJUL "ALT" (TEXT ALTERNATIV)

Asa cum am spus anterior robotii tîrîtori nu indexeaza imaginile de pe o pagina web pentru ca nu au posibilitatea sa analizeze continutul grafic. Exista insa posibilitatea sa semnalam internautilor care folosesc motoarele de cautare ca avem pe situl nostru unele imagini care fac continutul sitului mai interesant.

Vom folosi marcajului ALT, care descrie continutul unei imagini in cazul in care exploratorul unui internaut este setat (pentru descarcarea mai rapida a paginilor) in asa fel incit sa nu fie afisat decit textul unei pagini, nu si imaginile. Marcajul ALT va arata astfel : <IMG SRC="DemontareRoata.jpg" ALT="Imagine 1 - Demontarea unei roti de bicicleta"> la nivelul codului HTML, iar textul situat intre ghilimelele de dupa cuvintul ALT va apare in locul imaginii. Daca un internaut cauta sintagma "reparare biciclete imagini" este posibil ca pagina noastra sa fie in fruntea listei generate de motorul de cautare tocmai din cauza marcajelor ALT scrise corespunzator.

Este indicat sa adaugam acest marcaj la paginile noastre, desi utilitatea sa in cazul indexarii paginilor web de catre motoarele de cautare este pusa la indoiala de unii specialisti. Este insa foarte posibil ca acest marcaj sa fie luat in seama de multe din motoarele de cautare pentru ca el este afisat in pagina, spre deosebire de marcajele "keywords" si "description" care ramin permanent ascunse vizitatorului uman. Trebuie mentionat ca marcajul ALT (daca a fost adaugat corespunzator) apare nu numai atunci cind imaginile dintr-o pagina nu sint randate in explorator ci si la ducerea cursorului mausului peste imaginile care sint afisate in pagina randata de IE.

10. ÎNREGISTRAREA SITULUI LA MOTOARELE DE CAUTARE

In general se considera ca nu este nevoie sa ne inregistram situl la motoarele de cautare pentru ca acestea il vor indexa atunci cind robotul tîrîtor il va intilni in "plimbarile" sale periodice pe internet. Multi webmasteri prefera insa sa fie siguri ca situl va fi indexat cit mai repede si atunci apeleaza la serviciul de propunere de situri prezent la toate motoarele de cautare. Acest serviciu este fie gratuit (de ex. Google, Yahoo, AlltheWeb, Altavista, Gigablast) fie cu plata (Looksmart, Lycos). Daca situl nostru apare in listele generate de un robot de cautare nu mai trebuie sa il inregistram, este evident ca paginile sale au fost deja indexate.

Fiecare motor de cautare are o pagina speciala numita "Add URL" (adauga adresa unui sit) sau cu un titlu asemanator ("Submit a Site"). In pagina respectiva scriem intr-o caseta de text adresa sitului (de exemplu https://www.biciclete.home.ro) si in alta caseta un mic comentariu (descrierea sitului sau niste cuvinte-cheie) si apasam butonul "Add URL". Nu este nevoie sa inregistram decit adresa paginii gazda a sitului. Robotul motorului de cautare va indexa toate paginile sitului pornind de la aceasta.

11. RANGUL PAGINILOR WEB (PAGE RANK)

Am lasat la sfirsit discutia acestui aspect extrem de controversat al algoritmului de ordonare a listelor generate de motoarele de cautare. Pentru a intelege conceptul care sta la baza stabilirii unui rang pentru o pagina web trebuie sa apelam mai intii la putina istorie.

Motorul de cautare Google a aparut in anul 1998 pe o piata pe care existau deja citeva motoare de cautare renumite, ca de ex. Altavista si Yahoo. Totusi, in decurs de citiva ani Google ajuns de la o cota de 0% la o cota de 70% din totalul cautarilor efectuate pe internet. Cauzele acestui succes rapid si covirsitor au fost in principal urmatoarele : 1) Extinderea numarului de pagini web indexate si 2) Folosirea unui algoritm foarte bun care pune de cele mai multe ori paginile web cele mai relevante pentru o anumita cautare in fruntea listelor generate de Google.

Motorul de cautare Google a fost primul care a indexat paginile aflate pe domeniul Geocities, care este cel mai mare furnizor de spatiu web gratuit pe internet. Poate parea ciudat insa chiar si in anii 2000-2001 motoarele de cautare Yahoo si Altavista nu indexau aceste pagini, lucru cu atit mai surprinzator pentru Yahoo cu cit domeniul Geocities se afla de fapt in posesiunea Yahoo. Desi pe acest domeniu sint in marea lor majoritate situri personale si nu situri profesioniste, cantitatea de informatie utila este apreciabila, iar optiunea Google de a indexa aceste pagini a facut sa creasca numarul de pagini relevante de pe listele generate de el ceea ce l-a avantajat in lupta cu competitoriii sai. Incepind cu anul 2002 dezvoltatorii celelorlalte motoare de cautare au invatat lectia si au inceput si ei sa trimita robotii tiritori pentru a indexa toate domeniile care furnizeaza spatiu web gratuit, incluzind aici si domeniile care contin pagini in alte limbi decit cea engleza (de ex. Home.ro). In privinta numarului de pagini indexate Google isi mentine pozitia de lider insa competitorii sai se afla la o distanta din ce in ce mai mica

Algoritmul folosit de Google este un prilej permanent de speculatii pentru specialistii in optimizarea paginilor web. Acestia doresc sa-i exploateze la maximum caracteristicile, pentru a impune paginile web ale celor care ii angajeaza pe primele locuri in listele generate de Google. Unele din criteriile folosite de algoritm pentru a ordona listele in functie de relevanta paginilor au fost discutate mai sus. Despre alte criterii se stie doar de existenta lor, insa nu se stie importanta pe care o au in determinarea relevantei unei pagini. Acest lucru este cauzat de faptul ca programatorii care concep algoritmul il imbunatatesc permanent, munca lor fiind similara cu munca inginerilor care imbunatatesc draiverele placilor video pentru a le face sa functioneze mai eficient. Astfel, unele criterii care aveau initial o pondere mare in algoritm isi pierd cu timpul importanta pentru ca sint descoperite criterii mai bune sau pentru ca exista tendinta ca ele sa fie exploatate in mod necinstit de catre specialistii in optimizarea paginilor web.

Unul dintre criteriile care au adus succesul motorului Google si care in prezent isi pierde treptat din importanta este stabilirea unui rang pentru fiecare pagina web. Creatorii lui Google erau studenti in momentul in care au depus un patent pentru stabilirea de ranguri pentru paginile web, patent care a stat la baza functionarii motorului Google. In mediul educational (scoli, licee, universitati) ca si in societate in general un rol important in succesul social al unui individ este determinat de popularitatea sa, adica de simpatia pe care o au ceilalti fata de el. Un individ este popular pentru ca are niste calitati care il fac sa fie apreciat de cei din jur. Din aceasta cauza el este mereu inconjurat de prieteni.

Creatorii lui Google au extrapolat aceasta observatie si au aplicat-o la lumea paginilor web. Incercind sa creeze un algoritm mai bun decit cele existente, ei au pornit de la ipoteza ca o pagina web plina de continut si utila este mult mai populara decit alte pagini care trateaza acelasi subiect dar care sint mai sarace in continut. In mod similar cu un individ popular si pagina web populara este "inconjurata" de pagini "prietene" care au in ele legaturi catre ea. Cu alte cuvinte, cu cit o pagina a unui sit web are mai multe legaturi catre adresa ei in paginile altor situri, cu atit ea este mai populara si ca urmare putem presupune cu destula certitudine ca este o pagina utila, plina de continut informational.

Analizind numarul de legaturi care sint indreptate catre adresa unei pagini web putem sa incadram pagina respectiva intr-un anumit rang. Motorul de cautare Google incadreaza paginile in 10 ranguri, incepind cu rangul 0 (cel mai prost) pina la rangul 10 (cel mai bun). O pagina cu rang 0 nu are nici o legatura indreptata catre ea, in timp ce o pagina cu rang 10 are o multime de pagini web care o "recomanda" prin intermediul unor legaturi. Pentru ca o pagina sa fie incadrata intr-un rang mare nu este insa suficient sa aiba un numar mare de legaturi indreptate catre ea. Algoritmul ia in calcul si "calitatea" siturilor pe care se afla legaturile. O recomandare (legatura) venita de la un sit important (de ex. Yahoo sau ODP) are mult mai multa greutate decit una venita de la un sit cvasinecunoscut.

Acest criteriu de stabilire a relevantei paginilor web nu a fost niciodata secret si ca urmare specialistii in optimizarea paginilor web l-au utilizat in mod excesiv si uneori in mod necinstit pentru a promova paginile web ale celor care ii angajasera. Programatorii de la Google au devenit constienti de acest lucru si au luat masuri adecvate pentru a-l contracara, masuri care au constat in scaderea constanta a importantei criteriul popularitatii in determinarea relevantei unei pagini.

Aceasta decizie a celor de la Google a venit pe fundalul scaderii continue a preturilor pentru echipamentele hardware performante (de ex. servere) care a permis cresterea capacitatii de procesare si de stocare a informatiilor (culese din paginile web) in baza de date. In consecinta, o data cu trecerea timpului este din ce in ce mai usor sa fie analizat mai temeinic continutul paginilor web, cel care trebuie sa fie in ultima instanta factorul decisiv in determinarea relevantei acestora. Rangul paginilor bazat pe "popularitatea" lor este folosit in continuare si este luat in consideratie atunci cind se ordoneaza lista de pagini generata de Google, insa impactul sau este mult scazut fata de anii de inceput ai lui Google.

Rangul unei pagini poate fi observat foarte usor daca instalam bara cu instrumente Google ("Toolbar") cu optiuni avansate. El este vizibil sub forma unei linii verzi care se alungeste progresiv pe masura ce pagina are un rang mai mare. Ducind cursorul mausului peste linie putem citi rangul unei pagini vizitate.

Datorita faptului ca este cel mai folosit motor de cautare, Google stirneste in permanenta discutii in rindul specialistilor (dar si al nespecialistilor) cu privire la modul de ordonare a siturilor web atunci cind este cautat un anumit cuvint (sau o anumita sintagma) si este generata o lista cu siturile continind cuvintul respectiv. Algoritmul folosit de Google este secret insa citeva aspecte ale acestuia sint explicate chiar pe situl Google in pagina PageRank Technology. De asemenea creatorii de situri web pot vizita pagina Webmaster Info tot de pe situl Google, pentru a afla citeva aspecte despre modul in care acest motor de cautare indexeaza paginile web.

FTP (TRANSFER DE FISIERE)

UTILIZAREA PROGRAMULUI WS_FTP LE PENTRU LUCRUL CU FISIERE PE INTERNET

MANUAL WS_FTP LE

1. COMPARTIMENTELE DE FISIERE

2. NAVIGAREA PRIN STRUCTURA DE DOSARE

3. SELECTAREA DOSARELOR SI A FISIERELOR

4. OPERATIUNI CU DOSARELE SI FISIERELE

5. CONECTAREA LA UN SERVER FTP

6. TRANSFERUL DE DOSARE SI FISIERE

7. CREAREA SI ACTUALIZAREA UNUI SIT WEB CU AJUTORUL FTP

8. CAUTAREA UNOR FISIERE CARE SÎNT GAZDUITE DE SERVERE FTP

INTRODUCERE

FTP inseamna "File Transfer Protocol" ("Protocol pentru Transferul de Fisiere") si se defineste ca fiind un protocol ("limbaj") specializat de tip client-server prin intermediul caruia se fac transferuri de fisiere intre calculatoarele conectate in reteaua internet. Serverele sint calculatoarele care stocheaza fisierele si care transmit ("servesc") copii ale acestora oricarui calculator (aflat in postura de "client") care le solicita acest lucru.

Pe Internet exista servere speciale de FTP cu care calculatorul personal (care se afla in postura de client) poate intra in contact daca se foloseste un program special numit "client FTP". Cu ajutorul acestui program se pot face diverse operatii cu fisiere intre calculatorul client si calculatorul server.

Cele doua actiuni de baza care se pot realiza cu un client FTP sint descarcarea si incarcarea de fisiere. Descarcarea de fisiere ("download") inseamna copierea de fisiere de pe server pe calculatorul personal. Incarcarea de fisiere ("upload") inseamna copierea unor fisiere de pe calculatorul personal pe server. Se pot face si alte actiuni pe un server FTP cum sint redenumirea fisierelor, mutarea, sincronizarea sau chiar stergerea lor.

Programele de tip client FTP nu mai sint folosite foarte mult in ultima vreme de catre majoritatea internautilor, in principal datorita faptului ca transferul de fisiere se poate face prin protocolul HTTP folosind doar exploratorul de Internet ("browser") cu care toti internautii sint deja familiarizati. Mai mult, exploratorul se poate conecta la serverele FTP si poate descarca fisiere de pe acestea.

Serverele FTP sint in principal niste containere de fisiere in care internautii pot gasi multe lucruri utile. O alta utilizare curenta softurilor client FTP este pentru actualizarea siturilor web, in special cind este vorba de transferuri mari de fisiere, cind actualizarea trebuie facuta periodic sau cind serviciul care ofera gazduirea sitului nu permite alt tip de actualizare. Din aceste motive internautii trebuie sa stie sa foloseasca un program de tip client FTP.

PROGRAME

Alegerea unui program client FTP trebuie sa se bazeze pe mai multe criterii dintre care cele mai importante sint functionalitatea, stabilitatea si pretul. Exista actualmente o multitudine de astfel de programe pe piata, unele mai simple, altele mai complexe, unele de tip shareware (plata dupa trecerea perioadei de proba), altele de tip freeware (gratuite).

Pentru internautii incepatori si cei cu cunostinte medii cel mai bun program este WS_FTP LE care este gratuit si care are toate functiile de baza necesare pentru invatarea utilizarii unui client FTP. Dupa ce sint stapinite notiunile de baza teoretice si practice se poate apela la clienti de FTP mai complecsi cum sint AceFTP Freeware (gratuit), SmartFTP (gratuit), WS_FTP Pro , AceFTP Pro, Bullet Proof FTP, CuteFTP, etc.

Programul WS_FTP LE a avut ultima versiune (6.0) scoasa in anul 2003, dar aceasta nu a fost disponibila decit pe serverul de FTP al producatorului (Ipswitch) pentru un timp limitat (ceva mai mult de 1 an). Mult mai raspindita a fost versiunea anterioara (5.08), care a putut fi descarcata inca de la aparitia ei in anul 2000 de pe multe situri (SnapFiles, etc.) specializate in punerea la dispozitie de softuri pentru uzul internautilor. Compania Ipswitch a inlocuit in anul 2004 softul WS_FTP LE cu WS_FTP Home, care insa nu mai este gratuit pentru nici o categorie de utilizatori. Ca urmare toate siturile mari au inlaturat WS_FTP LE din lista de programe ce puteau fi descarcate, oferind spre descarcare doar WS_FTP Home. Insa fisierul de instalare al versiunii 5.08 a WS_FTP LE este inca disponibil pe unele situri mai mici (in general de alta limba decit cea engleza). La cautarea cu un motor de cautare (Google, Yahoo, MSN, etc.) a sintagmei "WS_FTP LE 5.08 download" (fara ghilimele) pot fi aflate adresele acestor situri. Doua dintre ele sint prezentate mai jos :

https://www.goldenweb.it/software/download_file/l/it/id/39/table/software/default.html

https://www.pcshow.de/downloads/ws_ftp_le_5.08,29.html

Programul WS_FTP LE este renumit pentru faptul ca este foarte stabil, indiferent de configuratia hardware si software a calculatorului. El poate fi folosit indiferent de SO Windows folosit (XP, 2000, ME, 98 SE). Autorul acestui manual (MunteAlb) il foloseste pentru actualizarea sitului sau chiar si in anul 2005.

MANUAL WS_FTP LE (versiunea 5.08)

Instalarea WS_FTP LE decurge similar cu a oricarui soft pentru SO Windows. Facem dublu-clic pe fisierul de instalare si apoi parcurgem etapele vrajitorului de instalare ("install wizard") si anume acceptarea licentei de folosire, alegerea dosarului de instalare, etc..

In cazul folosirii versiunii 5.08 a WS_FTP LE trebuie un pic de atentie la inceputul instalarii, atunci cind trebuie completate licentele de folosire. Programul este gratuit pentru persoanele particulare de aceea la aparitia ferestrei cu titlul "WS_FTP LE Installation" in care trebuie sa alegem o categorie de populatie careia ii apartinem trebuie sa selectam fie optiunea "student..." fie "other" ("altceva"). In fereastra urmatoare, numita "How will you use WS_FTP LE?" (In ce scop este utilizat programul?) trebuie selectate in cimpul "Location" (locul de folosire) optiunea "at home" (acasa) sau "at school" (la scoala) iar in cimpul "Purpose" (scopul folosirii) optiunea "For personal use" (in scop personal) sau "For academic work" (activitate educationala). Daca nu alegem optiunile specificate mai sus programul nu se va instala anuntindu-ne ca nu putem beneficia de o licenta gratuita.In acest caz putem relua instalarea alegind cu mai multa grija optiunile care dau dreptul la utilizarea gratuita a programului.

La lansarea programului se deschid doua ferestre, una mai mica in prim plan si alta mai mare in fundal. Inchidem multifereastra din prim plan, la explicarea careia vom reveni mai tirziu si maximizam fereastra ramasa care este fereastra principala a programului.

1. COMPARTIMENTELE DE FISIERE

Fereastra principala contine trasatura care a fost mult timp specifica tuturor clientilor FTP si anume prezenta a doua compartimente de fisiere asezate fata in fata. Compartimentul din stinga arata fisierele, dosarele si discurile de pe calculatorul personal ("Local System") iar cea din dreapta dosarele si fisierele de pe serverul FTP ("Remote Site") la care ne conectam. Fisierele pot fi sortate dupa nume, data sau tip (dosarele deasupra fisierelor sau invers) in sens crescator sau descrescator facind clic pe barele care se afla la partea de sus a compartimentelor.

Marimea unui compartiment poate fi modificata daca ducem cursorul mausului pe partea dreapta a barei care desparte compartimentele pina cind cursorul ia forma a doua linii paralele din care pleaca doua sageti. In acel moment facem clic pe butonul sting al mausului si il tinem apasat. Miscind mausul la stinga sau la dreapta marim dimensiunile unui compartiment in detrimentul celuilalt.

2. NAVIGAREA PRIN STRUCTURA DE DOSARE

Navigarea prin structura de fisiere a calculatorului personal si a serverului se face similar cu navigarea in My Computer. Daca facem dublu clic pe un dosar acesta se va deschide si vedem subdosarele si fisierele pe care le contine. Apasind pe sageata in sus linga care se afla doua puncte urcam un nivel in structura de dosare. Daca apasam pe sageata si nu se mai intimpla nimic inseamna ca am ajuns la "radacina" arborelui de dosare, adica la ultimul nivel. Daca vrem sa ne mutam pe alt hardisc (disc fix) atunci facem dublu clic pe hardiscul respectiv.

3. SELECTAREA DOSARELOR SI A FISIERELOR

Fisierele pot fi selectate facind clic pe ele. Daca dorim sa selectam mai multe fisiere tinem apasata tasta CTRL si apoi facem clic pe rind pe fisierele dorite. Alternativ, daca numarul de fisiere pe care dorim sa le selectam este foarte mare facem clic pe primul dintre fisiere apoi tinem apasata tasta SHIFT si selectam ultimul fisier din lista.

4. OPERATIUNI CU DOSARELE SI FISIERELE

Putem face diverse operatiuni cu dosarele si fisierele din compartimente. Aceste operatiuni pot fi lansate facind clic stinga pe fisierul (fisierele) selectate si apoi apasind pe unul din butoanele aflate in dreapta compartimentelor. Alternativ, putem face clic dreapta in interiorul compartimentului si sa alegem una din comenzile meniului derulant care apare.

Daca lucram cu dosarele si fisierele de pe calculatorul personal putem utiliza toate comenzile dar daca lucram cu dosarele si fisierele de pe server trebuie sa avem permisiunea (obtinuta prin autentificare cu nume de utilizator si parola) de a face anumite operatii (de ex. stergerea sau redenumirea de fisiere).

Butonul "Chg Dir" (change directory) : Este folosit pentru a schimba dosarul in care ne aflam.Navigarea prin structura de dosare asa cum am specificat mai sus este insa mai simpla.

Butonul "Mk Dir" (make directory) : Este folosit pentru a crea un nou dosar.

Butonul "View" (vizualizare) : Este folosit pentru a vizualiza un fisier. Trebuie folosit doar pentru fisierele in format TEXT. Daca folosim aceasta comanda cu un alt tip de fisier el va fi deschis in Notepad sau Wordpad. Daca fisierul e pe server el va fi descarcat pe calculatorul client (in dosarul C:\Program Files\WS_FTP )si abia apoi deschis.

Butonul "Exec" (executare) : Este folosit pentru a lansa programele executabile (care au extensia .EXE) ,pentru a lansa fisierele multimedia (poze, filme sau sunete) sau pentru a vizualiza fisierele cu extensia .HTM (.HTML). Daca fisierul e pe server el va fi descarcat pe calculatorul client (in dosarul C:\Program Files\WS_FTP) si abia apoi lansat in executie.

Butonul "Rename" : Este folosit pentru a redenumi un fisier sau un dosar.

Butonul "Delete" : Este folosit pentru a sterge fisiere sau dosare. Aceasta comanda trebuie folosita cu atentie.WS_FTP LE nu muta dosarele si fisierele de pe calculatorul personal in "Recycle Bin" ci le sterge direct. O data sterse ele nu mai pot fi recuperate. WS_FTP va refuza sa stearga un dosar care contine fisiere. Pentru a sterge un dosar trebuie ca mai intii sa stergem toate fisierele pe care le contine si abia apoi sa stergem dosarul.

Butonul "Refresh" : Este folosit pentru a reimprospata fereastra compartimentului de fisiere si dosare dupa ce am facut operatii cu acestea.

Butonul "Dirinfo" : Este folosit pentru a genera un fisier text cu date despre dosarul in care ne aflam (ce subdosare si fisiere contine, care este dimensiunea acestora si data la care au fost create).

Masca pentru fisiere : Este folosita pentru a fi afisate numai unele tipuri de fisiere.In mod normal masca este de tipul *.* ceea ce inseamna ca sint vizibile toate fisierele. Daca dorim sa vedem doar fisierele de tip TEXT inlocuim a doua steluta cu txt si apasam tasta "Enter". Masca va fi de forma *.txt si vor fi vazute doar fisierele text. Pentru a fi afisate din nou toate fisierele inlocuim txt cu o steluta (asterisc) si apasam tasta "Enter".

5. CONECTAREA LA UN SERVER FTP

5.1 Generalitati

Pentru a ne putea conecta la un server FTP trebuie sa avem un cont la un ISP care sa permita acces complet la Internet (nu doar un cont de posta electronica). Conectarea se face direct cu ajutorul programului WS_FTP LE sau dupa ce sintem deja conectati cu ajutorul exploratorului (browser).

Un server FTP are (la fel ca orice calculator conectat la Internet) un nume si o adresa IP (Internet Protocol). Numele este de obicei de forma ftp.server.com (dar poate fi si asemanator cu adresa unui sit web fara "http" si "www") iar adresa IP este o insiruire de grupuri de cifre despartite prin puncte (xxx.xxx.xxx.xx). Pentru a ne conecta la un server trebuie sa-i stim sau numele sau adresa IP. De asemenea trebuie sa stim portul la care ne conectam (care este de obicei 21 dar poate avea si alte valori).

Unele servere ne cer un numar de utilizator si o parola inainte de a ne putea conecta la ele.Numele de utilizator si parola sint necesare atunci cind trebuie sa ne autentificam. De exemplu daca avem un sit web pe care il actualizam prin FTP folosim numele de utilizator si parola pentru a-i comunica serverului ca sintem posesorii sitului web si avem dreptul de a-l modifica. Dupa conectare putem sa descarcam si sa incarcam fisiere si putem de asemenea sa le modificam (de ex. sa le redenumim).

La cele mai multe servere FTP putem sa ne conectam in mod ANONIM adica in loc de nume de utilizator putem sa folosim cuvintul "anonymous" (fara ghilimele) iar in loc de parola putem sa trecem o adresa de posta electronica reala sau fictiva. In aceasta situatie putem sa avem acces doar la anumite dosare de pe acel server, dosare care contin fisiere la care accesul internautilor este neingradit. Accesul in mod anonim permite doar descarcarea de fisiere nu si incarcarea sau modificarea fisierelor prezente.

Inainte de a explica cum se face practic conectarea trebuie sa apasam pe butonul "Connect" aflat la partea de jos a ferestrei principale a programului WS_FTP pentru a readuce in prim plan multifereastra (numita "Session Properties") pe care am inchis-o dupa ce am lansat programul. Optiunile prezente in aceasta multifereastra sint extrem de importante, de aceea vor fi discutate pe rind.

5.2 Multifereastra "Session Properties"

WS_FTP LE foloseste o multifereastra numita "Session Properties" (care apare automat la lansarea programului) pentru conectarea la serverele FTP. Ea poate apare si daca facem clic pe butonul "Connect" aflat la partea de jos a ferestrei principale a programului. Multifereastra contine ferestrele "General", "Startup", "Advanced", "Firewall".

5.3 Fereastra "General" functioneaza ca o agenda care contine numele si adresele serverelor FTP.

Cimpul "Profile Name" contine numele pe care le dam noi serverelor ,nume folosite in agenda noastra cu nume si adrese. Putem sa schimbam oricind aceste nume ele nu sint folosite pentru conectare. Daca apasam pe sageata din dreapta cimpului apare un meniu derulant care contine numele mai multor servere care sint deja incluse in agenda.

Cimpul "HostName/Address" contine adresa de internet la care este serverul si poate fi de tipul ftp.server.com sau adresa IP compusa din numere. Acest cimp trebuie sa contina o adresa corecta altfel conectarea va esua. Aceste adrese nu trebuie modificate.

Cimpul "Host Type" contine tipul de server la care ne conectam. Acest cimp trebuie sa contina cuvintele "Automatic detect" (detectare automata). Daca scrie altceva apasam pe sageata din dreapta si alegem din meniu "automatic detect".

Cimpul "User ID" contine numele de utilizator. Daca dorim sa ne conectam in mod anonim scriem "anonymous" (dar mai bine bifam casuta cu acelasi nume de linga cimp) iar daca dorim sa fim autentificati scriem numele de utilizator cu care ne-am inscris pe situl web care mentine serverul respectiv.

Cimpul "Password" contine parola. Daca dorim sa ne conectam in mod anonim scriem o adresa de posta electronica valida sau fictiva iar daca dorim sa fim autentificati scriem parola cu care ne-am inscris pe situl web care mentine serverul respectiv.

Casuta "Anonymous". Daca o bifam programul scrie automat "anonymous" in cimpul cu nume de utilizator si o adresa de mel fictiva in loc de parola.

Casuta "Save Pwd". Daca o bifam programul tine minte parola folosita pentru conectarea la serverul respectiv.

Cimpul "Account" contine numele contului care v-a fost oferit de administratorul unui tip special de server pentru a putea face operatii cu fisiere. Se completeaza acest cimp si cimpurile care contin numele de utilizator si parola si astfel aveti acces la fisiere care nu sint accesibile internautilor care se conecteaza in mod anonim. De cele mai multe ori acest cimp trebuie sa ramina necompletat,marea majoritate a serverelor folosind pentru autentificare doar numele de utilizator si parola.

Cimpul "Comment" contine un comentariu scris de noi care de exemplu ne poate reaminti ce fisiere se gasesc pe serverul respectiv.

Daca dorim sa cream un profil pentru un server care nu este in lista,atunci apasam in multifereastra "Session Properties" pe butonul "New" si apoi completam cimpurile cu datele corecte. La sfirsit apasam butonul "Apply". Noul profil va fi memorat de program si inclus in agenda cu nume si adrese de servere. Daca dorim sa stergem un profil selectam profilul si apasam butonul "Delete".

5.4 Fereastra "Startup"

Cimpul "Initial Remote Side Folder" contine numele dosarului de pe server unde dorim sa ajungem in mod automat dupa conectare. Acest cimp poate fi completat (de ex. cu /pub daca serverul are un dosar special accesibil tuturor internautilor) sau nu.

Cimpul "Initial Local Folder" contine numele dosarului de pe calculatorul personal al carui continut dorim sa-l vedem in compartimentul de fisiere dupa conectare. Acest cimp poate fi completat (de ex. cu C:\My Documents) sau nu.

Cimpul "Initialize Command" contine comenzi pe care vrem sa i le dam serverului la inceputul conectarii. Acest cimp trebuie lasat liber (este pentru utilizatorii avansati).

Cimpul "Local File Mask" contine masca pe care dorim sa o aplicam fisierelor de pe calculatorul personal. Daca dorim sa fie vizibile toate fisierele lasam casuta goala (sau scriem *.* in casuta). Daca numarul de fisiere este prea mare si dorim sa vedem doar un anumit tip de fisiere scriem in casuta *.ext unde in loc de "ext" scriem extensia fisierelor respective.(de ex. pentru fisierele de tip .htm masca trebuie sa fie de forma *.htm )

Cimpul "Remote File Mask" contine masca pe care dorim sa o aplicam fisierelor de pe server. Se procedeaza ca mai sus.

Cimpul "Time offset in hours" contine numarul de ore prin care timpul local al serverului difera de timpul local al nostru. Se lasa gol acest cimp.

5.5 Fereastra "Advanced"

Cimpul "Connection Retry" contine numarul de incercari de conectare la server care vor fi efectuate de program (in cazul unei conectari initiale esuate) inainte de a abandona. Se poate lasa cifra 0 sau se poate scrie o alta cifra de la 1 la 40.

Cimpul "Network Timeout" contine numarul de secunde in care este asteptat raspunsul serverului la o comanda data de programul WS_FTP. Daca serverul nu raspunde in numarul respectiv de secunde, WS_FTP deconecteaza calculatorul personal de la server.Nu se va modifica valoarea scrisa in acest cimp decit de internautii avansati.

Cimpul "Remote Port" contine numarul portului de conectare la server. La cele mai multe servere FTP acesta are valoarea 21. Exista insa destule situatii in care portul are alta valoare si in acest caz alaturi de adresa serverului este specificat si numarul portului.

Casuta "Passive Transfers" trebuie bifata intotdeauna. Ea permite inceperea transferului de date la initiativa calculatorului personal (clientului).

5.6 Fereastra "Firewall"

Un "firewall" ("zid de foc") este un program care protejeaza un calculator sau o retea de calculatoare de accesul neautorizat din afara. Programul de tip "firewall" impiedica accesul unor persoane rauvoitoare care folosesc Internetul pentru a patrunde in retelele de calculatoare cu scopul de a fura sau distruge date. Persoanele care folosesc calculatoarele dintr-o retea aparata de un "firewall" pot accesa Internetul insa trebuie sa specifice niste date pentru ca de ex. la conectarea cu un server FTP programul firewall sa nu blocheze schimbul de date cu serverul. In cazul utilizatorilor particulari cimpurile din aceasta fereastra trebuie lasate necompletate. Internautii care acceseaza Internetul fiind in spatele unui firewall trebuie sa completeze cimpurile in functie de programul firewall pe care il folosesc.

5.7 Conectarea propriu-zisa

Atunci cind pornim programul putem sa ne conectam imediat la un server FTP. In multifereastra "Session Properties" alegem profilul serverului apasind pe sageata din dreapta cimpului "Profile Name" si alegind din meniul derulant numele serverului. Apoi apasam butonul OK din josul multiferestrei. Daca nu sintem conectati la Internet programul WS_FTP va incerca sa se conecteze intii la Internet si imediat apoi la server. Daca sintem deja conectati la Internet programul se conecteaza direct la server.

In situatia in care conectarea a reusit multifereastra "Session Properties" dispare si vom vedea ca in compartimentul din dreapta al ferestrei principale apar dosarele si fisierele care se afla pe serverul FTP la care ne-am conectat. In plus, butonul "Connect" din fereastra principala se va numi "Close" (inchide) pe durata conectarii.

Exista situatii in care conectarea la server se intrerupe. Apasam din nou butonul "Connect" pentru a ne reconecta.Daca aceasta esueaza trebuie sa incercam din nou mai tirziu.

6. TRANSFERUL DE DOSARE SI FISIERE

6.1 Generalitati

Dupa conectarea la server facem dublu clic pe dosarele acestuia pentru a vedea ce fisiere contin. In general fisierele care pot fi descarcate de pe serverele la care ne conectam in mod anonim se afla in dosarul "pub" (public). Uneori exista pe server fisiere TXT care detaliaza continutul dosarelor si fisierelor pentru ca numele fisierelor nu spun intotdeauna cu precizie ce contin acestea.

Atentie,daca facem dublu clic pe un fisier acesta va fi transferat pe calculatorul nostru si apoi deschis. Este recomandat sa nu se faca dublu clic pe fisiere decit daca acestea sint fisierele TXT care detaliaza continutul serverului.

Pe un server la care ne-am conectat cu nume de utilizator si parola putem face diverse operatii cu dosarele si fisierele (creare, redenumire, stergere ,etc.).

Inainte de a descarca fisiere trebuie sa ne asiguram ca in compartimentul din stinga ne aflam in dosarul de pe calculatorul nostru unde vrem sa stocam fisierele respective,pentru ca acestea sa nu se amestece cu fisiere prezente deja pe calculator. Eventual putem crea un dosar special pentru astfel de situatii sau putem folosi dosarul "My Documents".

Exista posibilitatea ca pe calculatorul personal sa existe un fisier cu acelasi nume cu fiserul pe care dorim sa-l transferam. Daca fisierul pe care-l avem deja este mai nou (dupa data sau ora) decit cel pe care vrem sa-l transferam WS_FTP ne va intreba daca dorim sa-l inlocuim cu fisierul de pe server.

In situatia descarcarii unui dosar care contine fisiere, programul WS_FTP nu va transfera fisierele care sint mai vechi (sau identice) decit fisiere cu acelasi nume din dosarul de destinatie de pe calculatorul personal.

Fisierele sint de doua tipuri din punct de vedere al protocolului FTP : ASCII si binary (binare). Fisierele ASCII sint fisiere care contin doar text simplu(fisiere .TXT), iar fisierele binare sint celelalte fisiere (fisiere .DOC, pagini web, poze, filme, sunete,etc.). Sub cele doua compartimente se afla trei casute numite ASCII, Binary si Auto care reprezinta modul de transfer al fisierelor. Este recomandat sa fie selectata casuta "Binary". Programul va putea astfel sa transfere toate tipurile de fisiere. Cind programul sesizeaza un fisier text il transfera in mod ASCII si apoi revine la modul binar.

6.2 Descarcarea dosarelor si fisierelor (transferul de la server la client)

Selectam dosarele sau fisierele care ne intereseaza de pe server si apoi apasam pe butonul (din bara dintre compartimente) care are desenat pe el o sageata care arata inspre stinga. Va apare o minifereastra numita "Transfer Status" unde se va vedea progresiunea transferului. Cind transferul s-a terminat minifereastra dispare.

Alternativ,dupa ce am selectat dosarele si fisierele putem sa tinem apasat butonul sting al mausului si apoi sa ducem cursorul mausului pe compartimentul din stinga si sa dam drumul butonului mausului. Aceasta metoda este numita "drag and drop" (trage si da drumul).

Transferul poate fi intrerupt in orice moment apasind pe butonul "Cancel" din minifereastra.Exista insa situatii cind desi am apasat pe butonul "Cancel" si minifereastra a disparut transferul nu se opreste. In acest caz apasam de doua-trei ori pe butonul "Cancel" din fereastra principala si transferul se va opri. Pe calculatorul personal vor ramine insa fisierele care au apucat sa fie transferate. Ele trebuie sterse.

6.3 Incarcarea dosarelor si fisierelor (transferul de la client la server)

Selectam dosarele sau fisierele care ne intereseaza de pe calculatorul personal si apoi apasam pe butonul (din bara dintre compartimente) care are desenat pe el o sageata care arata inspre dreapta. Va apare o minifereastra numita "Transfer Status" unde se va vedea progresiunea transferului. Cind transferul s-a terminat minifereastra dispare.

Alternativ, dupa ce am selectat dosarele si fisierele putem sa tinem apasat butonul sting al mausului si apoi sa ducem cursorul mausului pe compartimentul din dreapta si sa dam drumul butonului mausului.

Transferul poate fi intrerupt in orice moment apasind pe butonul "Cancel" din minifereastra. Exista insa situatii cind desi am apasat pe butonul "Cancel" si minifereastra a disparut transferul nu se opreste. In acest caz apasam de doua-trei ori pe butonul "Cancel" din fereastra principala si transferul se va opri. Pe server vor ramine insa fisierele care au apucat sa fie transferate.Ele trebuie sterse.

6.4 Transferul dosarelor si fisierelor folosind Windows Explorer

Din cauza faptului ca navigarea prin dosarele si fisierele prezente in compartimentul din stinga (calculatorul personal) al ferestrei WS_FTP este destul de greoaie putem folosi Windows Explorer in locul acestui compartiment. Transferul de dosare si fisiere se va face prin metoda "trage si da drumul" (drag and drop).

Pentru aceasta trebuie sa avem deschise doar doua ferestre si anume WS_FTP si Windows Explorer. Facem clic dreapta pe bara de aplicatii ("Taskbar") care se gaseste in partea de jos a cimpului de lucru si din meniul care apare facem clic pe comanda "Tile Windows horizontally" (aranjeaza ferestrele una deasupra celeilalte). Ferestrele Windows Explorer si WS_FTP se vor redimensiona si vor ocupa fiecare cite o jumatate din spatiul de lucru.In fereastra WS_FTP marim la maximum compartimentul din dreapta (care ne arata dosarele si fisierele de pe server).

Pentru a transfera dosare si fisiere de pe calculatorul personal pe server selectam mai intii in Windows Explorer dosarele si fisierele respective. Dupa aceea ducem cursorul mausului peste dosarele si fisierele selectate, facem clic stinga pe ele si apoi fara a ridica degetul de pe butonul mausului le tragem in fereastra WS_FTP in compartimentul serverului si dam drumul butonului mausului. Transferul va incepe.

Pentru a transfera dosare si fisiere de pe server pe calculatorul personal selectam mai intii in in compartimentul serverului din fereastra WS_FTP dosarele si fisierele respective. Dupa aceea ducem cursorul mausului peste dosarele si fisierele selectate, facem clic stinga pe ele si apoi fara a ridica degetul de pe butonul mausului le tragem in fereastra Windows Explorer si dam drumul butonului mausului. Transferul va incepe.

Dupa terminarea operatiilor de transfer facem din nou clic dreapta pe bara de aplicatii ("Taskbar") si apoi facem clic pe comanda "Undo Tile" (anuleaza aranjarea ferestrelor) din meniul care apare. Ferestrele WS_FTP si Windows Explorer vor reveni la dimensiunile initiale.

6.5 Reluarea unui transfer esuat sau anulat

Daca transferam un fisier mai mare si la un moment dat conectarea la server se intrerupe sau daca sintem nevoiti sa intrerupem manual transferul inainte ca acesta sa se fi terminat exista posibilitatea sa reluam transferul de unde a fost intrerupt si nu de la inceput.

La reconectarea la server programul WS_FTP ne intreaba daca dorim sa reluam transferul de unde a fost intrerupt. Daca dorim sa-l reluam apasam butonul "Yes" iar daca nu, apasam butonul "No".

Functia de reluare a transferurilor intrerupte nu este suportata de toate serverele FTP.

7. CREAREA SI ACTUALIZAREA UNUI SIT WEB CU AJUTORUL FTP

Procesul de actualizare a unui sit web cu ajutorul FTP este foarte simplu in momentul in care stim sa transferam dosare si fisiere catre un server FTP si sa facem diverse operatii cu dosarele si fisierele de pe server.

Sa presupunem ca ne-am inregistrat la portalul HOME.RO si dorim sa ne construim un sit web. Ne-am ales ca nume de utilizator cuvintul "net" si ne-am ales si o parola. Situl nostru poate fi construit la adresa https://www.net.home.ro

Lansam programul WS_FTP LE si apare in mod automat multifereastra "Session Properties" (sau o facem sa apara apasind butonul "Connect" in fereastra principala).

In fereastra "General" cream un nou profil de server apasind pe butonul "New".

In cimpul "Profile Name" scriem un nume, de ex. HOME .

In cimpul "Host Name/Address" scriem "www.net.home.ro" (fara ghilimele).

In cimpul "Host Type" selectam optiunea "Automatic Detect" din meniul derulant.

In cimpul "User ID" scriem "net" (fara ghilimele).

In cimpul "Password" scriem parola aleasa la inregistrare.

Bifam casuta "Save Pwd".

In cimpul "Account" nu scriem nimic.

In cimpul "Comment" scriem un comentariu (de ex. "Situl NET") sau nu scriem nimic.

In fereastra "Advanced" verificam daca in cimpul "Remote Port" este scris numarul 21.

Apasam butonul "Apply" si profilul este memorat de program si inclus in agenda cu nume si adrese de servere.

Apasam butonul "OK" si se va stabili conexiunea cu serverul ce gazduieste paginile web.

Pentru a crea situl web selectam fisierele de pe calculatorul personal care compun situl (inclusiv un fisier index.htm) si apasam butonul cu sageata spre dreapta. Fisierele sint incarcate pe server.Dupa terminarea transferului apasam butonul "Close" pentru a ne deconecta de la server.

Cind dorim sa actualizam situl ne conectam la serverul HOME.RO si apoi transferam direct fisierele noi (paginile actualizate) pe server. Paginile noi le vor inlocui automat pe cele vechi care au aceeasi denumire, fara a mai fi nevoie sa le stergem in prealabil pe acestea din urma. Dupa terminarea transferului apasam butonul "Close" pentru a ne deconecta de la server. Aceasta metoda este cea mai simpla si in marea majoritate a cazurilor permite actualizarea cu succes a paginilor sitului.

Exista si alternativa ca dupa conectarea la server sa stergem paginile vechi care urmeaza sa fie inlocuite. Abia apoi urmeaza sa incarcam fisierele de pe calculatorul personal care contin paginile actualizate. In acest fel vom fi absolut siguri ca pe server se afla variantele actualizate si nu cele vechi.

8. CAUTAREA UNOR FISIERE CARE SÎNT GAZDUITE PE SERVERE FTP

Atunci cind dorim sa gasim un fisier pe Internet apelam la un motor de cautare (Google, Vivissimo, MSN, etc.). Acesta ne ofera rezultatul cautarii sub forma de legaturi catre pagini web.In aceste pagini web gasim legaturi catre fisierele care ne intereseaza.

Serverele FTP nu au pagini web in care sa afiseze legaturi catre fisierele pe care le contin. De asemenea, folosirea motoarelor de cautare obisnuite nu ne permite sa aflam adresele serverelor FTP pe care se afla un fisier care ne intereseaza. Exista o singura exceptie in acest sens si anume motorul "Alltheweb".

Internautii care cauta un fisier pe serverele FTP trebuie sa apeleze fie la motorul "Alltheweb" fie la motoare de cautare specializate care ofera legaturi catre serverele FTP ce contin fisierul cautat.

O lista cu motoarele de cautare specializate in cautarea de fisiere pe serverele FTP poate fi gasita la adresa : https://www.ftpsearchengines.com/ .

O alta modalitate de a gasi fisiere interesante care se afla pe servere FTP este participarea la discutii pe canalele IRC, in grupurile de discutii sau in uzgrupurile care au acest subiect de conversatie. Daca vrem sa aflam care sint canalele IRC unde se discuta despre adresele serverelor FTP ne conectam la reteaua "Undernet" si apoi cautam canalele (cu peste 30 de membri) care au in subiectul lor cuvintul FTP. Daca vrem sa aflam care sint grupurile de discutii gazduite de Yahoo Groups in care se discuta despre adresele unor situri FTP cu fisiere interesante cautam (folosind motorul de cautare de pe pagina principala) grupurile care au in denumirea sau descrierea lor cuvintul FTP.

Document Info

Accesari: 7910
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare