In capitolul II prezinta contextul industrial actual urmarind mutatiile complexe din domeniul sistemelor de productie, cu precadere la ultimi 40-50 de ani, accentuandu-se faptul ca orice produs, unic sau multiplu, mic sau gigant, reprezinta in fapt materializarea unei informatii. Se definesc etapele ciclului de viata al proiectelor / produselor, principiile de solutionare ale acestuia, accentuandu-se in final necesitatea integrarii tuturor activitatilor intreprinderii cu calculatorul. Intreaga problematica se trateaza in viziunea ingineriei paralele, abordandu-se noi tehnici si concepte in domeniu, proiectarea pentru productie, proiectarea pentru fabricatie, proiectarea pentru fiabilitate, proiectarea pentru costuri, necesitatea studiului calitatii si a costurilor inca de la faza de proiectare.
Capitolul III notiuni generale privind simularea, principii de simulare, metode de simulare, utilizari ale simularii si avantaje si dezavantajeale simularii.
In capitolul IV se prezinta un studiu de caz al simularii unui sistem flexibil de fabricatie. Este descris si prezentat un program soft ca parte practica a acestei lucrari. In partea finala a acestui capitol este descris un studiu economic care sa scoata in evidenta atingerea unei performante impuse sau dorite.
In capitolul V sunt prezentate concluziile generale .
Capitolul II
Stadiul actual in domeniul sistemelor flexibile
2.1.Introducere in fabricatia flexibila
Flexibilitatea implica capacitatea de a produce un numar de variante ale produsului de baza, incluzand noi proiecte si ”versiuni la comanda”. Ea implica de asemenea competitivitate in ceea ce priveste calitatea, timpi mici de livrare, dimensiuni mici ale loturilor si reactie rapida la modificarile pietei. In termeni generali, inteprinderea flexibila este aceea cu o structura a costurilor insensibila la variatii ale volumului si configuratiei produselor. Este evident ca scopul este de a creste flexibilitatea fara a creste cheltuielile de capital si fara a sacrifica calitatea productiei.
2.2. Definirea sistemelor flexibile de fabricatie
In ciuda faptului ca reprezinta un tip de fabricatie din ce in ce mai larg utilizat si exista o literatura extrem de bogata care-i este consacrata, inca nu exista o definitie general acceptata pentru conceptul de sistem flexibil de fabricatie (SFF). Cu toate acestea, cele mai multe dintre definitiile mai cunoscute inglobeaza o serie de principii comune – fapt ilustrat prin cele patru definitii care sunt citate in cele ce urmeaza:
Definitia 1 (United States National Institute of Standards and Technology NIST): Un SFF este un aranjament de masini (de regula masini NC sau centre de prelucrare NC cu dispozitive automate de schimbare a sculelor) interconectate prin intermediul unui sistem de transport. Transportoarele furnizeaza reperele pentru masini pe palete sau alte unitati de interfata, astfel incat monitorizarea activitatilor masinilor sa fie rapida, precisa si automata. Un calculator central conduce atat masinile, cat si sistemul de transport. Sistemele Flexibile de Fabricatie pot procesa simultan cateva tipuri de repere diferite.
Definitia 2 (United States Office of Technology Assesment []): Un SFF este o unitate de productie capabila sa realizeze o gama de repere discrete cu un minimum de interventie manuala. El consta din statii de lucru (masini unelte sau alte echipamente pentru productie, asamblare sau tratament) interconectate printr-un sistem de manipulare a materialelor, destinat deplasarii reperelor de la o statie de lucru la alta si opereaza ca un sistem integrat sub conducere complet programabila.
Definitia 3 (International Institution for Production Engineering Research CIRP): Un FMS este un sistem de fabricatie automat, capabil sa produca, cu un minimum de interventie manuala, orice produs dintr-o gama data. Flexibilitatea sistemului va fi de regula restransa la o familie de produse, pentru care sistemul a fost conceput.
2.3. Criterii de flexibilitate
Punctele comune ale acestor definitii, respectiv caracteristicile definitorii ale SFF, sunt urmatoarele:
completa integrare a sistemului din punctul de vedere al conducerii
conducerea cu calculator
interconectarea resurselor de productie prin intermediul unui sistem de transport care reprezinta o resursa partajata (integrare din punctul de vedere al fluxului de materiale)
capacitatea de a produce practic in orice moment de timp orice produs dintr-o familie data
interventia minima a operatorului uman in schimbarea programelor de lucru ale resurselor de fabricatie
In general, flexibilitatea este considerata a fi usurinta cu care sistemul poate fi resetat pentru a procesa o varietate de repere, dar acesta este numai unul dintre criteriile de flexibilitate, referit in general ca product flexibility (flexibilitatea produsului). Exista insa si alte criterii de flexibilitate care sunt importante in evaluarea FMS, si anume :
flexibilitatea masinilor – usurinta cu care masinile din sistem pot fi reconfigurate in ceea ce priveste sculele, dispozitivele de fixare si de pozitionare, programele NC, etc. pentru procesarea reperelor dintr-o familie data
flexibilitatea procesului – abilitatea de a produce o multime data de repere, pentru fiecare utilizandu-se eventual materiale diferite, in mai multe moduri diferite
flexibilitatea produsului – abilitatea de a face modificari pentru a produce (un set de) repere noi, foarte rapid si economic
flexibilitate de rutare – abilitatea sistemului ca in cazul aparitiei unor defectari de resurse sa continue procesul de fabricatie prin rutarea alternativa a reperelor ; implica de asemeni ca functiile masinilor defecte pot fi preluate de alte masini
flexibilitatea volumului – abilitatea de a lucra cu sistemul in mod profitabil pentru diferite volume de productie
capacitatea de extindere – capacitatea de a realiza si extinde sistemul usor si modularizat
flexibilitate de operare – abilitatea de a modifica ordinea anumitor operatii de fabricatie pentru repere
production flexibility (flexibilitatea productiei) – gama de repere pe care o poate produce SFF.
Privitor la flexibilitatea sistemului de productie se mai pot preciza:
flexibilitatea improprie – se obtine prin cresterea capacitatii de productie prin duplicare echipamente, cresterea vitezei de prelucrare, etc.
flexibilitatea prin configurabilitate – se refera la posibilitatea de a configura si reconfigura rapid resursele, astfel incat gama produselor poate varia destul de mult
flexibilitatea prin calibrare – reprezinta un proces complicat avand avantajul ca poate asigura utilizarea optima a resurselor de fabricatie.
2.4.Concepte de flexibilitate
In figura urmatoare este reprezentata repartizarea conceptelor de flexibilitate in piramida decizionala.
Nivelul strategic
Nivelul tactic
}
/* FUNCTIA de initiere a GRAFICULUI*/
void pat_acop(int x1,int y1,int x2,int y2)
void pat_gol(int x1,int y1,int x2,int y2)
void cerc_p(int x1,int y1,int mar)
void cerc(int x1,int y1,int mar)
FUNCTIILE de creare a banzilor si a cerculor pline si goale*/
void misca(int x)
FUNCTIA de miscare a expulzorului */
void finish()
/* Functia care creaza legenda */
void back()
for (i=1;i<5;i++)
cerc_p(130,65,15);
pat_gol(80+35*9,50,110+35*9,80);
/*misca();*/
setcolor(WHITE);
settextstyle(SMALL_FONT,HORIZ_DIR,5);
outtextxy(1,1,'Simularea unei linii de productie');
/*finish();*/
/* FUNCTIA care creaza fundalul*/
void func(int t)
/* Functia care face graficul final in functie de timp */
void main()
/* Vectorul cha se initializeaza fie random
fie dupa nr i caz in care e par cu 0 si impar cu 1*/
nrc=0;
for (kl=1;kl<cic;kl++)
if (cha[6]==1)
if (cha[6]==0)
if (cha[7]==1)
else
for (i=1;i<7;i++)
nrc++;
ra[1]=random(2);
if (nrc % 5) ra[1]=1; */
for (i=1;i<8;i++)
back();
/* pana aci */
LA inceput se va afisa cercurile
Apoi se afiseaza detectorul si apoi daca pe pozitia a 7
se afla un cerc gol se va trece la impingerea lui
se va reface vectorul CHA cu ajutorul vectorului RA*/
getch();
cleardevice();
func(x);
getch();
cleardevice();
settextstyle(GOTHIC_FONT,HORIZ_DIR,15);
setcolor(LIGHTBLUE);
outtextxy(70,150,'Sfarsit !!!');
getch();
cleardevice();
closegraph();
Se afiseaza SFARSIT si se inchide modul grafic */
Bibliografie
George Dragoi, Marius Guran – Sisteme integrate de productie asistate de calculator, 1997 Editura Tehnica, Bucuresti.
Diatcu E., Ion Dumitru, Inginerie tehnologica inovativa, Editura Victor, Bucuresti, 2002
Corneliu Neagu, Cristian Ionita, Teorie si aplicatii in modelarea si simularea proceselor sisistemelor de productie, Editura Matrix Rom, Bucuresti 2004.
Cristea V., Tapus N, Moisa T., Damian V., Retele de calculatoare, Ed. Teora 1992;
Herbert Schildt, C++ manual complet,Editura Teora, Bucuresti, 1998 .
www.Stimel.ro
www.CATIA. Com
www.Arena.com
www.Acson-dps.com
www.Zelec.fr
www.Colomag.com
|
