Organizarea informatiilor
A. Descrierea aplicatiei
Organizarea fisierelor pe disc
Programele Windows Explorer si My Computer permit utilizatorului sa gestioneze, sa organizeze si sa lucreze cu fisiere si directoare. Ambele programe pot fi utilizate pentru a deschide, tipari, copia, sterge, muta si redenumi fisiere, diferenta dintre aceste doua programe utilitare fiind doar modul de realizare a acestor operatiuni.
Prin fisier se intelege un grup de date denumit si localizat pe un suport de pastrare a informatiei. Exemple de fisiere sunt: un program, o baza de date (colectie de date) sau un document creat de utilizator (text, imagine, audio sau video) pe care utilizatorul le poate identifica, modifica, sterg 959h73j e, salva, copia sau trimite spre un dispozitiv de iesire.
Tipul informatiei stocate intr-un fisier poate fi identificat prin extensia acestuia (combinatia de caractere de dupa punctul care delimiteaza numele fisierului de extensia acestuia). O triere groso-modo a tipurilor de fisiere este: fisiere program si fisiere de date. Fisierele de program contin instructiuni care ii transmit calculatorului ce trebuie sa faca iar fisierele de date contin informatii create cu ajutorul unui program (daca scrieti o scrisoare inseamna ca ati creat un fisier de date).
Anumite fisiere contin informatii referitoare la configurarea calculatorului. Pentru ca utilizatorul sa nu stearga aceste fisiere sistemul de operare le ascunde prin modificarea atributelor de fisier.
Toate operatiile cu fisiere se pot realiza ajutati de unul dintre programele utilitare: My Computer, Windows Explorer sau programul Find. Deschideti programul utilitar dupa care executati dublu-clic pe denumirea fisierului. SO Windows incarca fisierul si programul pe care l-a creat, afisand pe ecran simultan atat fisierul cat si programul.
Fisierele sunt organizate in dosare/directoare/foldere. Un dosar este un loc pe disc in care lucrati la un moment dat; o zona care contine fisiere si alte directoare (subdirectoarele directoarului curent). Directorul reprezinta o metoda de organizare si grupare ordonata a fisierelor astfel incat utilizatorul sa nu fie obligat sa caute un fisier in liste mult prea lungi. Directorul aflat la cel mai inalt nivel este numit director radacina. Directoarele continute de un director sunt numite subdirectoare.
Directoarele sunt organizate pe diferite nivele ierarhice crescatoare incepand de la directorul radacina care este de nivel 0 - sistem avansat de organizare a informatiei.
In functie de sistemul de operare, numele de fisiere dintr-un director pot fi prezentate si ordonate in diferite feluri: alfabetic, dupa data crearii, dupa dimensiune sau ca pictograme (intr-o interfata grafica cu utilizatorul).
Impartind o unitate de disc in mici compartimente cu dosare puteti vedea cu mai multa usurinta unde se afla fiecare lucru.
Prezentarea grafica a directoarelor si subdirectoarelor de pe un disc este se face sub forma unui arbore in care subdirectoarele sunt ramurile directorului principal (Directory tree -arbore de directoare).
Fig. 3.1
Procesul prin care un utilizator ii spune sistemului de operare unde se afla un fisier poate fi numit rasfoire (browsing), iar pentru acest lucru trebuie cunoscuta calea de acces la fisier (pathname-ul). Intr-un sistem de fisiere ierarhic, lista dosarelor prin care se trece pentru a se ajunge din directorul curent la fisierul dorit este denumita pathname (nume de cale) sau Directory path (cale de directoare). O cale de acces este ca o adresa a fisierului. Cand se indreapta spre casa dumneavoastra o scrisoare este dirijata spre tara dvs., orasul, strada si in final spre apartamentul sau casa dvs. O cale de acces dintr-un calculator are acelasi rol. Astfel, pentru ca sistemul de operare Windows sa ajunga la un fisier din directorul Template trebuie sa inceapa cu dosarul C:, sa treaca prin dosarul WINNT, iar apoi prin dosarele Application Compatibility si Logon. Abia pe urma ajunge la dosarul Template. (Fig. 3.1)
C din C: reprezinta unitatea de disc C. (In calea de acces litera unei unitati de disc este intotdeauna urmata de doua puncte ":"). Litera unitatii de disc impreuna cu cele doua puncte formeaza prima parte a caii de acces. Toate celelalte dosare se afla in dosarul C:, asa ca ele sunt insirate dupa partea cu C:. Dosarele sunt despartite prin simbolul "" (backslash), iar dupa denumirea fisierului cautat (ultima din calea de acces) nu se mai pune simbolul "" (backslash). Cand executati clic pe dosare, Windows stabileste automat calea de acces substituind efortul dvs.
Foarte importanta in utilizarea calculatorului este intelegerea faptului ca orice comanda sau operatiune (ex:accesarea unui obiect) pe care o realizati la un moment dat este sesizata de sistemul de operare existent sau unul dintre posibilele programe active, apoi executata obtinandu-se in final efectul dorit de utilizator.
Prezentarea programelor Windows Explorer si My Computer
Pentru a lansa programul Windows Explorer selectati Start Þ Programs Þ Accessories Þ Windows Explorer (Fig. 3.2) sau efectuati clic-dreapta pe butonul Start si apoi selectati Explore (Fig. 3.3).
Fig. 3. 2
Fig. 3.3
Rezultatul este deschiderea ferestrei programului Windows Explorer (Fig. 3.4). Modul de afisare a informatiilor din fereastra acestui program depinde de setarile (preferintele) fiecarui utilizator.
Fig. 3.4
Personalizarea modului in care sunt afisate datele in fereastra programului Windows Explorer se efectueaza utilizand optiunile din meniul View din bara de meniuri (Fig. 3.5).
Fig. 3.5
Utilizarea programelor Windows Explorer si My Computer sunt aproape identice. Singura diferenta intre cele doua programe este modul de afisare a dosarelor si fisierelor. Astfel, in timp ce programul Windows Explorer le afiseaza utilizand o fereastra cu doua celule, programul My Computer le afiseaza intr-o singura fereastra (Fig. 3. 6). Diferenta poate fi eliminata daca activati My Computer/Explorer Bar/Folders).
Fig. 3. 6
Programul My Computer se lanseaza efectuand dublu-clic pe icon-ul My Computer dispus pe Desktop (Suprafata de lucru) (Fig. 3. 7).
Fig. 3. 7
Personalizarea aplicatiilor Windows Explorer si My Computer
O caracteristica a sistemului de operare Windows este aceea ca permite adaptarea sa la nevoile si preferintele utilizatorului. Aceasta personalizare poate incepe de la afisarea culorii sau imaginii preferate pe Desktop (Suprafata de lucru) si se extinde asupra modului de afisare a datelor in ferestrele programelor utilizate, dar nu se opreste acolo. Astfel, si afisarea ferestrelor de navigare ale programelor Windows Explorer si My Computer poate fi facuta tinand cont de preferintele utilizatorului. Deoarece meniurile celor doua programe sunt identice, tratarea acestora se va efectua o singura data, indiferent de meniul prezentat.
Meniul care permite personalizarea afisarii datelor continute pe disc este meniul View din bara de meniuri (Fig. 3. 8).
Fig. 3. 8
 |
Fig. 3. 9
Daca un utilizator utilizeaza foarte des anumite comenzi care nu sunt incluse in bara de instrumente standard, acesta poate sa personalizeze si mai mult modul de aparitie a ferestrelor celor doua programe prin adaugare butoanelor dorite. Pentru a efectua acest lucru selectati din bara de meniuri View Þ Toolbars Þ Customize (Fig. 3. 10).
Fig. 3. 10
Acelasi rezultat poate fi obtinut daca efectuati clic dreapta pe bara de instrumente si selectati optiunea Customize din meniul contextual care apare (Fig. 3. 11).
Fig. 3. 11
Rezultatul este afisarea unei ferestre de dialog in care utilizatorul poate selecta (Available toolbar buttons:) comenzi pe care sa le adauge barei de instrumente, apasand butonul Add, sau poate indeparta anumite butoane din bara cu instrumente (Current toolbar buttons:) prin selectarea acestora si apasarea butonului Remove. La incheierea tuturor operatiunilor se apasa butonul Close (Fig. 3. 12).
Fig. 3. 12
Utilizatorul poate nu numai sa aleaga preferintele sale pentru modul de aparitie a barei de instrumente, dar si pentru fereastra din stanga a programului Windows Explorer. Pentru a schimba continutul acestei ferestre sunt folosite optiunile submeniului Explorer Bar (cu submeniurile sale) din meniul View (Fig. 3.13).
Fig. 3.13
Este important de observat ca am precizat doar programul Windows Explorer. In situatia activarii optiunilor My Computer/Explorer Bar/Folders programul My Computer va aparea exact ca si programul Windows Explorer (cu doua ferestre). Implicit fereastra din dreapta afiseaza optiunea Folders. In situatia activarii optiunii Search, fereastra va afisa meniul de cautare a fisierelor/directoarelor/calculatoarelor/persoanelor sau in Internet (Fig. 3. 14).
Fig. 3.14
Celelalte optiuni din Explorer Bar: Favourites, Media si History sunt utilizate cu precadere in situatia existentei unei conexiuni la Internet, afisand lista adreselor Internet preferate (Favorites), fisierele multimedia (Media) si ultimele adrese Internet vizitate (History).
Activarea celorlalte doua optiuni: Tip of the Day si Discuss are ca rezultat afisarea unei subferestre in cadrul ferestrei din dreapta. In functie de optiune, aceasta subfereastra va contine "sfatul zilei" (Tip of the Day) sau ofera utilizatorului sa acceseze o lista de discutii gazduita pe site-ul Microsoft (Fig. 3. 15).
Fig. 3.15
Optiunile care urmeaza se refera la afisarea informatiilor atat in fereastra din dreapta a programului Windows Explorer, cat si in fereastra programului My Computer. Optiunile Large Icons (Fig. 3.16), Small icons (Fig. 3.17), List (Fig. 3.18), Details (Figura 3.19), si Thumbnails se refera la modul in care va fi afisata informatia in fereastra din dreapta:
Fig. 3. 16
Fig. 3.17
Fig. 3.18
Fig. 3.19
Optiunea Thumbnails este utila mai ales in situatia in care fisierele continute in directorul curent contin imagini. Continutul acestora este afisat sub forma unei imagini mai mici, permitand o identificare mai usoara a fisierului cautat, iar in partea dreapta sunt afisate informatii despre fisier (numele, data modificarii, dimensiunea, data crearii si cea a ultimei accesari, dimensiunile), precum si o varianta marita a acestuia (Fig. 3.20).
Fig. 3. 20
In situatia in care optiunea aleasa este Details, in meniul View apare o optiune suplimentara: Choose Columns (Alege coloanele)(Fig. 3. 21).
Fig. 3. 21
Apasarea acestei optiuni are ca efect deschiderea unei noi ferestre de dialog care permite selectarea detaliilor selectate anterior dupa dorinta din lista de optiuni valabile: numele (Name), Dimensiune (Size), tip (Type), data modificarii (Modified), atributele fisierului/dosarului (Attributes), comentarii care ajuta la identificarea mai usoara a continutului (Comments), data crearii (Created), data ultimei accesari (Accessed), etc, precum si ordinea de afisare a acestora. (Fig. 3. 22)
Fig. 3. 22
Pentru a usura activitatea de navigare prin directoare si fisiere, ambele programe permit aranjarea obiectelor in fereastra din dreapta dupa anumite criterii: nume (by Name), tip (by Type), dimensiune (by Date) sau automata (Auto Arrange). Aceste optiuni pot fi selectate din submeniul Arrange Icons (Fig. 3. 23).
Fig. 3. 23
Selectarea optiunii Customize This Folder (Personalizeaza acest dosar) are ca efect lansarea "vrajitorului" (Customize this folder wizard) care permite efectuarea unor modificari si memorarea preferintelor pentru dosarul activ. "Vrajitorul" permite in primul rand anularea tuturor setarilor anterioare de personalizare si impunerea celor implicita.
Prin parcurgerea mai multor pasi se poate obtine pentru fiecare dosar aspectul dorit. Acesti pasi sunt:
- selectarea setarilor care se doresc a fi modificate;
- alegerea unui format prestabilit de vizualizare: curent (Current), numai iconuri (Classic (icons only)), simplu (Simple), cu previzualizarea imaginilor (Image Preview);
- modificarea imaginii / culorii de fundal (Background)
- adaugarea unui comentariu care sa descrie dosarul.
Optiunea Refresh din meniul View permite recitirea continutului unui dosar si este utila mai ales atunci cand in acesta au fost facute diverse operatiuni iar acestea au produs o reactualizare in aspectul fereastrelor corespunzatoare programului Windows Explorer sau My Computer.
Pentru accesarea rapida a anumitor directoare se poate utiliza submeniul Go To (Fig. 3.24).
Fig. 3.24
Meniurile Favorites si Help
Meniul Favorites permite accesarea rapida adreselor preferate de Internet inlocuind optiunea Favorites din submeniul Explorer Bar (Fig. 3. 25).
Fig. 3. 25
Continutul acestui meniu poate fi modificat din programul Internet Explorer (utilizat pentru navigare pe Internet) sau prin copierea / stergerea / mutarea /crearea fisierelor si directoarelor in directorul Favorites. Calea de acces pentru acest director este C:Documents and Settingsnume_userFavorites.
Un alt meniu din bara de meniuri a celor doua programe este meniul Help. Acesta permite aflarea unor detalii despre sistemul de operare (About Windows) si obtinerea de asistenta prin consultarea subiectelor asupra carora exista intrebari sau pentru aflarea modalitatilor prin care se poate efectua o operatiune (Fig. 3. 25).
B. Operatii de baza cu fisiere si dosare
Crearea fisierelor si directoarelor
Ca orice lucru in sistemele de operare Microsoft Windows, si unitatile de disc sunt reprezentate prin butoane sau pictograme. Conform conventiei de denumire a unitatilor de disc in cazul calculatoarelor IBM si al celor compatibile, unitatile primesc ca nume o litera, incepand cu litera A, urmata de doua puncte (A:). Aceasta litera este denumita litera de unitate - Drive letter (Fig. 3. 26).
Fig. 3. 26
Butoanele unitatilor de disc sunt situate atat in programul Windows Explorer cat si in programul My Computer (cele din Windows Explorer sunt de obicei ceva mai mici). Pictogramele reprezinta tipul de dispozitiv de stocare a informatiei care intra in unitatea respectiva (discheta deasupra unitatii de discheta - floppy, respectiv CD-ROM deasupra unitatii de compact disc). Discurile care nu au nici o pictograma suplimentara reprezinta unitati de disc fix (fie hard-discuri, fie partitii ale aceluiasi hard-disc).
Executarea unui dublu-clic pe pictograma unei unitati de disc in programul My Computer determina aparitia unei ferestre care afiseaza continutul respectivei unitatii de disc. Executarea unui dublu-clic pe pictograma unei unitati de disc in programul Windows Explorer determina afisarea continutului suportului de informatie (corespunzator unitatii de disc) in fereastra din dreapta. O a doua fereastra este utila si comoda atunci cand vreti sa mutati sau sa copiati fisiere dintr-un dosar in altul sau de pe o unitate de disc pe alta.
Un dosar, cel care este selectat la un moment dat, este evidentiat prin culoare de jur-imprejurul denumirii lui (Fig .27).
Dosar neselectat Dosar selectat
Fig. 3. 27
Dosarul (directorul) al carui continut este afisat in partea dreapta a ferestrei este denumit dosarul curent. Acesta este dosarul aflat la sfarsitul unei cai de directoare.
Pentru a arunca o privire in interiorul unui dosar in timp ce va aflati in
programul Windows Explorer, executati clic pe denumirea lui sau caseta 
(situatie prezentata mai sus) din dreptul
dosarului. Veti observa urmatorul nivel de directoare si fisiere din dosarului
respectiv, insirate in jos sau in linii orizontale (functie de setarile alese),
in partea stanga respectiv dreapta a ferestrei. In situatia in care se
activeaza cu clic-stanga asupra casutei 
deplasarea se efectueaza in susul structurii
de directoare, apare o inchidere, ascundere a continutului unui director (vezi Fig.
3. 28).
Directorul WINNT neexpandat Directorul expandat
Fig. 3. 28
O alta modalitate de navigare prin structura de directoare este utilizarea meniului File din bara de meniuri. Selectati un director in partea dreapta a ferestrei de program, accesati meniul File dupa care alegeti: Explore, Open sau Searchdin meniul derulant. Utilizarea optiunii Open are ca rezultat afisarea continutului directorului intr-o noua fereastra, iar utilizarea optiunii Explore are ca rezultat vizualizarea continutului dosarului curent cu programul Windows Explorer.
Fig. 3.29
Un mod mai simplu si mai rapid de efectuare a operatiunilor descrise mai sus este utilizarea optiunilor din meniul contextual (obtinut prin actiunea de clic-dreapta pe dosarul curent). Aceste optiuni sunt similare cu cele din meniul File, singura diferenta fiind modul de accesare (Fig. 3. 30). Cu toate acestea, cel mai rapid mod de accesare a unui director este fara utilizarea meniului contextual prin selectarea directorului a carui continut doriti sa il afisati si apoi executarea de clic-sanga in fereastra stanga si dublu-clic stanga in fereastra dreapta.
Fig. 3. 30
In situatia in care nu puteti gasi un director sau un fisier puteti utiliza comanda Search (Cauta) pentru a localiza directorul sau fisierul cautat. Windows ofera posibilitati avansate de cautare, posibilitati care permit gasirea unui fisier sau director pe baza numelui acestuia sau pe baza textului continut in director sau fisier. Aceasta este o caracteristica deosebit de utila in cazul in care stiti ca ati salvat un anume fisier pe calculator, insa nu il puteti gasi.
Windows Explorer are butonul Search in bara de instrumente (in fereastra din stanga a programului Windows Explorer).
Pentru a lansa in executie programului de cautare, fara a utiliza programul Windows Explorer ,urmati urmatoarea cale Start Þ Search Þ For Files or Folders (Fig. 3. 31).
Fig. 3. 31
In caseta de dialog care apare (Fig. 3. 14), se pot specifica urmatoarele optiuni:
- numele fisierului sau directorului (acesta poate contine caractere de genul *,?);
- textul cautat;
- locatia unde se face cautarea.
In functie de ceea ce cautati, se poate specifica numele fisierului sau directorului cautat sau textul cautat. Locatia in care se face cautarea trebuie sa fie specificata: unitate de disc sau director.
Dupa ce s-au specificat criteriile de cautare, apasati butonul Search Now, pentru a incepe cautarea. Rezultatele cautarii sunt afisate in dreapta ferestrei (in cazul Windows Explorer) sau intr-o noua fereastra (in cazul utilizarii independente a programului Search).
Search Options din partea de jos a casetei de dialog Search permite configurarea unor cautari mai avansate, dupa data, tip si dimensiune. Pentru cautari si mai complexe, se poate selecta Advanced Options si se pot specifica subdirectoare, distinctia intre litere mici si majuscule si cautarea fisierelor care se afla pe medii de stocare altele decat discul fix: dispozitive de banda sau optice.
Fiecare utilizator de calculator trebuie sa aiba abilitatea de a crea o structura de directoare bine definita si organizata logic, precum si abilitatea de a mentine acea structura.
Cand fisierele si directoarele sunt bine organizate, informatiile stocate in calculator se pot accesa cu usurinta.
Directoarele pot fi create in mai multe moduri: prin Windows Explorer, My Computer sau chiar din prompter-ul de comanda, utilizand comanda MD din DOS.
Pentru a crea un dosar se procedeaza astfel:
- se lanseaza programul My Computer sau Windows Explorer;
- se selecteaza unitatea de disc unde va fi creat directorul (sau se navigheaza pana in directorul al carui subdirector va fi directorul nou creat);
- selectati File Þ New Þ Folder (Fig. 3. 32);
Fig. 3. 32
In fereastra din dreapta apare o pictograma de director, numit New Folder (Fig. 3.33);
Fig. 3.33
Inlocuiti, de la tastatura, eticheta New Folder cu denumirea pe care doriti sa o dati noului director.
Spre deosebire de directoare, fisierele sunt in general obtinute in urma introducerii unor date si salvarea acestora cu o extensie caracteristica programului cu care a fost creat.
Cu toate acestea, Windows permite crearea fisierelor fara lansarea aplicatiilor care le genereaza (desigur pentru a introduce date in aceste fisiere vor trebui lansate aplicatiile). Modalitatea de a crea fisiere cu ajutorul Windows Explorer se aseamana foarte mult cu cea in care sunt create directoarele, singura diferenta constand in optiunea aleasa (un nume de program in loc de optiunea Folder).
In continuare este prezentata modalitatea prin care poate fi creat un fisier cu programul Notepad:
- se lanseaza programul Windows Explorer;
- se selecteaza directorul unde va fi creat fisierul (este important de retinut ca, pentru o mai buna organizare a fisierelor si directoarelor este indicat ca primele sa nu fie create direct pe unitatea de disc);
- selectati File Þ New Þ Text Document (Fig. 3. 34);
Fig. 3.34
O noua pictograma de fisier apare in fereastra Windows Explorer (Fig. 3.35);
Fig. 3.35
Introduceti de la tastatura numele dorit pentru noul fisier si apasati tasta Enter.
Pentru a introduce date in noul fisier efectuati dublu-clic pe acesta pentru a lansa programul Notepad, introduceti datele dorite si nu uitati sa salvati fisierul inainte de inchiderea programului.
O alta modalitate de a crea atat directoare cat si fisiere este utilizarea optiunilor meniului contextual (obtinut prin efectuare clic-dreapta). In efectuarea acestei operatiuni se alege (selecteaza) in fereastra din stanga (in cazul Windows Explorer) directorul gazda unde se doreste crearea unui nou fisier/director, iar apoi, in fereastra din dreapta se efectueaza clic-dreapta alegandu-se optiunea dorita din meniul contextual (Fig. 3. 36).
Fig. 3. 36
O mare atentie trebuie acordata locului unde se efectueaza clic-dreapta, de acest loc depinzand continutul meniului contextual. Pentru a obtine meniul cu optiunile din figura 36, clic-dreapta trebuie efectuat intr-o zona libera a ferestrei din dreapta.
Lucrul cu unitatea de discheta
Unitatea de discheta (de obicei de 3,5 la 1.44 MB) reprezinta unul dintre dispozitivele cele mai des utilizate pentru a transfera informatii intre calculatoare. Nu exista nici o deosebire intre desfasurarea operatiilor de copiere, mutare, stergere si redenumire pe discheta fata de hard-disc. Totusi, operatiunea de copiere comporta o anumita particularitate: se poate realiza mult mai simplu. Astfel, pentru a copia un fisier sau un director pe discheta navigati cu ajutorul programului Windows Explorer sau My Computer pana la fisierul pe care doriti sa il copiati, selectati acest fisier apoi efectuati clic-dreapta pe acesta. Din meniul contextual care apare alegeti optiunea 31/2 Floppy (A) din meniul Send To (Fig. 3. 37). Aceasta operatiune poate fi efectuata numai dupa introducerea unei dischete in unitatea de discheta, altfel va primi un mesaj de eroare.
Fig. 3. 37
In lucrul cu dischetele, trebuie acordata o atentie deosebita dimensiunii fisierelor. Astfel, spatiul liber existent pe discheta trebuie sa permita copierea unui nou fisier. Marimea (dimensiunea) unui fisier (File size) este exprimata de obicei in octeti. Un fisier stocat pe disc are doua dimensiuni, una logica si una fizica. Dimensiunea logica indica dimensiunea reala a fisierului: numarul de octeti pe care il contine. Dimensiunea fizica indica spatiul de stocare ocupat de fisier pe disc. Cum spatiul de stocare este rezervat pe blocuri de octeti, ultimul bloc (blocul = unitatea de alocare pentru fisier) nu este intotdeauna ocupat in intregime. In astfel de situatii, dimensiunea fizica este mai mare decat dimensiunea logica.
Pentru a afla dimensiunea unui fisier efectuati clic dreapta pe acesta iar din meniul contextual selectati optiunea Properties (Fig. 3. 38).
Fig. 3.38
Va fi afisata caseta de dialog Properties pentru fisierul respectiv (Fig. 3. 39).
Fig. 3. 39
Din aceasta caseta se pot afla urmatoarele date despre fisier:
1. Date generale (tab-ul General)
- numele fisierului (inscris in caseta alba);
- tipul fisierului (Type of File);
- aplicatia cu care acest tip de fisier se deschide (Opens With); daca doriti ca toate fisierele de un anumit tip sa fie deschise de catre un anumit program puteti schimba programul implicit apasand butonul Change. Va fi deschisa caseta de dialog Open With care permite selectarea aplicatie dorite (Fig. 3. 40).
Fig. 3. 40
Daca programul pe care il cautati nu se afla in lista casetei de dialog apasati butonul Browse pentru a selecta de la o anumita locatie de pe disc fisierul pe care il cautati.
- calea de directoare unde se afla fisierul (Location);
- dimensiunea logica a fisierului (Size);
- dimensiunea fizica a fisierului (Size on disk):
- data la care a fost creat, modificat si accesat ultima oara (Created / Modified / Accessed);
- atributele fisierului (Read-Only, Hidden).
2. Date referitoare la continutul fisierului (Summary)
- tipul fisierului si caracteristici pentru tipul respectiv;
- descrierea fisierului: titlu, subiect, cuvinte cheie, comentarii;
- autorul fisierului, persoana cu cel mai mare nivel de acces.
In situatia in care a fost selectata optiunea Properties dupa ce a fost efectuat un clic dreapta pe o unitate de discheta sau disc, aceasta afiseaza o caseta de dialog in care eticheta General ofera informatii despre:
- eticheta dispozitivului accesat (Label);
- tipul dispozitivului accesat (Type);
- tipul de sistem de fisier (Fyle System);
- spatiul utilizat (Used space) - de obicei colorat cu albastru;
- spatiul liber (Free space) - de obicei colorat cu magenta;
- capacitatea totala a dispozitivului (Capacity).
O alta particularitate a lucrului cu unitati de discheta este aceea ca acestea pot fi formatate. Acest proces presupune stergerea fizica a fisierelor de pe discheta, fara posibilitatea de a mai recupera datele (de altfel, in situatia stergerii unui fisier de pe discheta acesta este sters definitiv si nu "aruncat" in Recycle Bin).
Pentru a formata o discheta efectuati si alegeti din meniul contextual (obtinut prin efectuare clic-dreapta) optiunea Format Va fi deschisa caseta de dialog care ofera optiunile de formatare.
De obicei utilizatorul nu trebuie decat sa le accepte apasand butonul Start, numai in anumite cazuri deosebite (acestea tin mai mult de competentele administratorilor de sistem) modificandu-se aceste optiuni.
Acelasi rezultat poate fi obtinut dupa selectarea unitatii de discheta prin alegerea optiunii Format din meniul, File din bara de meniuri.
Actiunea de formatare se poate aplica si asupra unitatilor de disc fix, dar de obicei tine de competenta administratorilor si nu a utilizatorilor (necesita drepturi administrative). Spre deosebire de operatia de conversie a sistemului de fisiere, in cazul actiunii de formatare toate datele de pe disc se vor pierde.
Unitatile de disc pot fi utilizate si pentru a realiza operatii de back-up (salvare de siguranta) - procesul prin care se realizeaza copierea unui program, a unui disc sau a unor date in vederea arhivarii sau a asigurarii fisierelor in eventualitatea alterarii sau distrugerii lor si arhivare ( archive) - procesul prin care se copiaza fisiere pe o banda sau pe un disc pentru a le stoca pe termen lung, mai ales in situatia in care calculatorul nu dispune de unitate de banda (ZIP) sau inscriptor (unitate CD-RW).
Arhiva reprezinta o banda sau disc pe care se gasesc fisiere copiate de pe un alt dispozitiv de stocare si care are rolul de copie de siguranta. Aceste fisiere sunt de obicei comprimate. Daca ati pierdut datele originale datorita defectarii sau stergeri fisierelor sau unei defectari a unitatii, puteti recupera datele folosind copiile de siguranta.
In ceea ce priveste procesul de back-up, unele programe de aplicatie realizeaza in mod automat copii de siguranta ale fisierelor de date, pastrand pe disc atat versiunea curenta cat si pe cea anterioara. De obicei acestea utilizeaza asa numitul bit de arhiva (Archive bit) - bit care indica daca un fisier a fost sau nu copiat intr-o arhiva.
C. Virusi informatici si programe antivirus
Virusii informatici
In protectia datelor de pe un calculator o mare importanta o au utilizarea programelor antivirus. Fara a prezenta utilizarea unui anume program in continuare sunt prezentate cateva modalitati de actiune a virusilor si rezultatele infectarii fisierelor. Probabil ca cel mai important lucru de retinut atunci cand se vorbeste despre virusi este acela ca acestia sunt de fapt niste programe care exploateaza diverse deficiente ale sistemului de operare sau ale anumitor programe.
Modul de actiune difera de la un virus la altul, astfel anumiti virusi distrug datele de pe disc prin coruperea programelor, stergerea fisierelor sau chiar prin reformatarea discului fix. Totusi, majoritatea virusilor doar se reproduc si afiseaza diverse mesaje.
Virusii pot:
◊ infecta fisiere executabile (de program), cum ar fi aplicatii de editare de text, calcul tabelar sau chiar fisiere ale sistemului de operare;
◊ infecta discurile atasandu-se la anumite programe speciale, in mod deosebit in zonele denumite de boot si master boot records;
◊ infecta fisiere atasate mesajelor transmise prin intermediul postei electronice, unor dispozitive de transfer al datelor (dischete, CD-uri) sau prin retea;
In principiu exista trei categorii de virusi:
▪ virus de program care infecteaza aplicatiile, sistemele de operare si alte fisiere executabile. Windows 2000 a mostenit toti virusii care actionau in MS-DOS. Cu toate acestea, inca nu exista virusi creati special pentru Windows 2000. In acest sistem de operare, programele DOS sunt rulate intr-un spatiu de memorie special permitand infectarea altor programe. In general acest tip de virusi nu ramane activ in memorie dupa incheierea sesiunii DOS;
▪ virus de boot care prezinta un risc deosebit pentru sistemul de operare. Un virus de boot se activeaza la pornirea calculatorului, inainte de lansarea sistemului de operare. Daca acesta reuseste sa porneasca in ciuda infectarii sectorului de boot, de obicei virusul este dezactivat in memorie. Calculatorul este in continuare infectat, dar virusul nu poate sa se manifeste cu simptomele obisnuite sau sa se raspandeasca. Cu toate acestea, in majoritatea cazurilor infectarii sectorului de boot, calculatorul nu mai porneste;
Toate discurile fixe si toate dischetele au sector de boot, chiar daca pe acestea sunt sau nu instalate fisiere sistem (care permit lansarea sistemului de operare). Un disc nu trebuie sa fie bootabil pentru a fi infectat de un virus de boot. De asemenea, datele de pe disc pot contine virusi de boot. O modalitate in care calculatoarele se infecteaza cu virusi de boot este pornirea/restartarea acestora cu o discheta (de obicei uitata) in unitatea de discheta. Chiar daca discheta nu este bootabila virusul se activeaza si se raspandeste;
▪ virus denumit multipartit - din ambele categorii - (de obicei sunt categorisiti ca "ascunsi" sau "polimorfici" - isi schimba comportamentul de la o activare la alta).
O alta modalitate de clasificare poate fi urmatoarea:
. Virus de boot care altereaza starea initiala a programului de bootare. El suprascrie sectorul boot al sistemului de operare. Un virus de boot ataca fie sectorul de incarcare principal (Master Boot Record), fie sectorul de incarcare DOS de pe disc.
. Virus de fisier infecteaza aplicatiile. Ulterior, fisierele executabile raspandesc virusul prin infectarea unor documente asociate sau altor aplicatii in timpul deschiderii sau rularii lor.
. Virus Macro infecteaza aplicatiile Microsoft Office, precum Word sau Excel si reprezinta cam 75% din totalul virusilor existenti. Sunt programati sa foloseasca un limbaj simplificat de programare,
. Virus multipartitie
Acest tip de virus se ataseaza la executabile, dar si in codul de bootare a sistemului de operare. Astfel, un virus cu infectie multipla devine activ daca un fisier infectat este executat sau daca PC-ul este incarcat de pe un disc infectat.
. Virus polimorfic (virus criptat automodificabil) - isi adauga aleator date inutile la codul propriu pentru a preveni existenta unor secvente constante de date si/sau foloseste metode de criptare/decriptare. Rezultatul este un virus care poate avea o infatisare diferita in fiecare fisier infectat, facand mai dificila detectarea lui cu un antivirus obisnuit.
. Virus detasabil este un virus care se dispare din fisierul infectat inaintea deschiderii sau executiei acestuia si i se reataseaza cand programul este inchis. Aceasta tehnica este foarte eficienta impotriva multor programe de scanare care vor vedea un fisier "curat". Aceasta este o tehnica de ascundere.
Realizarea operatiilor de devirusare
Pentru a scana sectorul de boot sunt necesare drepturi de administrator. Pentru calculatoarele din retea, de obicei accesul la fisiere este limitat la utilizatorul caruia ii apartin. Numai un singur utilizator poate fi desemnat ca administrator cu dreptul de a scana fisierele sistem si sectoarele de boot.
De obicei, algoritmul de scanare impotriva virusilor presupune:
- lansarea programului antivirus utilizat;
- selectarea optiunii pentru scanare impotriva virusilor;
- alegerea optiunii de reparare a fisierului / zonei de boot infectate (reparare, izolare, stergere);
In situatia in care anumite fisiere au fost infectate si pentru acestea exista copii de siguranta (neinfectate) cea mai sigura metoda este stergerea celor infectate si inlocuirea cu cele din copia de siguranta.
In utilizarea programelor antivirus este important ca baza de date privind virusii detectati si cei pe care stie sa ii inlature programul respectiv, trebuie actualizat mereu.
Programe antivirus instalate pot fi: Kaspersky Anti-Virus, BitDefender, McAfee, Panda Antivirus, Norton Antivirus, AVG Anti-Virus System Free Edition, Ad-Aware 2007 Free, NOD32 Antivirus System.
Programul antivirus trebuie configurat corect, pentru a proteja sistemul.
Setarile urmatoare ar trebui activate implicit la instalarea programului si nu ar trebui dezactivate pentru perioade lungi de timp. Daca este necesar sa dezactivati aceste setari pentru a instala un nou program software sau din alte motive, reactivati setarile respective cat mai curand posibil.
Scanarea 'la accesare' sau 'in timp real' ('on-access', respectiv 'real-time') ar trebui activata. Ar trebui sa apara o pictograma in zona de notificare pentru a indica daca aceasta setare este activata. Daca faceti clic pe pictograma, veti vedea detalii privind setarile programului antivirus. Un clic pe pictograma programului antivirus din lista Programe a meniului Start ar trebui sa va ofere aceleasi informatii.
Programul antivirus trebuie sa efectueze o scanare planificata a discului fix.
Programul antivirus ar trebui configurat sa scaneze implicit posta electronica.
D. Drepturile de autor privind produsele software
Extrase din Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe (L8/1996)
CAPITOLUL V Durata protectiei dreptului de autor
Art. 30. - Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 50 de ani.
CAPITOLUL VII Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor
Sectiunea a IV-a - Contractul de inchiriere
Art. 63. - (1) Prin contractul de inchiriere a unei opere, autorul se angajeaza sa permita folosinta, pe timp determinat, cel putin a unui exemplar al operei sale, in original sau in copie, in special programe pentru calculator ori opere fixate in inregistrari sonore sau audiovizuale. Cesionarul dreptului de inchiriere se angajeaza sa plateasca o remuneratie autorului pe perioada cat foloseste acel exemplar al operei.
CAPITOLUL IX Programele pentru calculator
Art. 72. - (1) Prin prezenta lege, protectia programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate in orice fel de limbaj, fie in cod-sursa sau cod-obiect, materialul de conceptie pregatitor, precum si manualele.
(2) Ideile, procedeele, metodele de functionare, conceptele matematice si principiile care stau la baza oricarui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfetelor sale, nu sunt protejate.
Art. 73. - Autorul unui program pentru calculator beneficiaza in mod corespunzator de drepturile prevazute de prezenta lege, in partea I a prezentului titlu, indeosebi de dreptul exclusiv de a realiza si de a autoriza:
a) reproducerea permanenta sau temporara a unui program, integral sau partial, prin orice mijloc si sub orice forma, inclusiv in cazul in care reproducerea este determinata de incarcarea, afisarea, transmiterea sau stocarea programului pe calculator;
b) traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte transformari aduse unui program pentru calculator, precum si reproducerea rezultatului acestor operatiuni, fara a prejudicia drepturile persoanei care transforma programul pentru calculator;
c) difuzarea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice forma, inclusiv prin inchiriere.
Art. 74. - In lipsa unei conventii contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau de mai multi angajati in exercitarea atributiilor de serviciu sau dupa instructiunile celui care angajeaza, apartin acestuia din urma.
Art. 75. - (1) In lipsa unei conventii contrare, printr-un contract de utilizare a unui program pentru calculator se prezuma ca:
a) utilizatorului i se acorda dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator;
b) utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru calculator.
(2) Cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implica si transferul dreptului de autor asupra acestuia.
Art. 76. - In lipsa unei conventii contrare, nu sunt supuse autorizarii titularului dreptului de autor actele prevazute la art. 73 lit. a) si b), daca acestea sunt necesare pentru a permite dobanditorului sa utilizeze programul pentru calculator intr-un mod corespunzator destinatiei sale, inclusiv pentru corectarea erorilor.
Art. 77. - (1) Utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face, fara autorizarea autorului, o copie de arhiva sau de siguranta, in masura in care aceasta este necesara pentru asigurarea utilizarii programului.
(2) Utilizatorul autorizat al copiei unui program pentru calculator poate, fara autorizarea titularului dreptului de autor, sa observe, sa studieze sau sa testeze functionarea acestui program, in scopul de a determina ideile si principiile care stau la baza oricarui element al acestuia, cu ocazia efectuarii oricaror operatiuni de incarcare in memorie, afisare, conversie, transmitere sau stocare a programului, operatiuni pe care este in drept sa le efectueze.
(3) Dispozitiile art. 10 lit. e) din prezenta lege nu se aplica programelor pentru calculator.
Art. 78. - Autorizarea titularului dreptului de autor este obligatorie atunci cand reproducerea codului sau traducerea formei acestui cod este indispensabila pentru obtinerea informatiilor necesare interoperabilitatii unui program pentru calculator cu alte programe pentru calculator, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) actele de reproducere si de traducere sunt indeplinite de o persoana care detine dreptul de utilizare a unei copii a programului sau de o persoana care indeplineste aceste actiuni in numele celei dintai, fiind abilitata in acest scop;
b) informatiile necesare interoperabilitatii nu sunt usor si rapid accesibile persoanelor prevazute la lit. a) a prezentului articol;
c) actele prevazute la lit. a) a prezentului articol sunt limitate la partile de program necesare interoperabilitatii.
Art. 79. - Informatiile obtinute prin aplicarea art. 78:
a) nu pot fi utilizate in alte scopuri decat realizarea interoperabilitatii programului pentru calculator, creat independent;
b) nu pot fi comunicate altor persoane, in afara cazului in care comunicarea se dovedeste necesara interoperabilitatii programului pentru calculator, creat independent;
c) nu pot fi utilizate pentru definitivarea, producerea ori comercializarea unui program pentru calculator, a carui expresie este fundamental similara, sau pentru orice alt act ce aduce atingere drepturilor autorului.
Art. 80. - Dispozitiile art. 78 si 79 nu se aplica, daca se cauzeaza un prejudiciu titularului dreptului de autor sau exploatarii normale a programului pentru calculator.
Final.
|
