PACHETUL DE PROGRAME ORCAD
1.SCOPUL LUCRÃRII
Prezentarea unui pachet de programe pentru proiectarea automatã a circuitelor electronice începând cu desenarea schemei electrice, verificarea funcsionãrii corecte a circuitului si realizarea cablajului imprimat. Lansarea si configurarea programelor DRAFT si PCB, stabilirea condisiilor de lucru.
2.CONSIDERAsII TEORETICE
Pachetul de programe este realizat din mai multe module de bazã:
SDT - consine programe pentru desenarea, asignarea automatã a numelor de referinsã si verificarea regulilor electrice de bazã:
DRAFT - program de desenare a schemelor electrice;
LIBEDIT - program pentru crearea sau modificarea simbolurilor componentelor electronice din bibliotecile de componente;
SIMPLE - converteste o ierarhie complexã într-o ierarhie simplã, prin crearea a câte unui fisier specific fiecãrui bloc din componensa proiectului;
ANNOTATE - program pentru atribuire sau actualizare automatã a numelor de referinsã corespunzãtoare componentelor electonice din schemã;
CLEANUP - program pentru verificarea calitãsii grafice a desenelor în ceea ce priveste suprapunerea componentelor si traseelor;
ERC - program pentru verificarea regulilor electrice de bazã;
PARTLIST - program pentru realizarea listei tuturor componentelor din schemã; NETLIST - program pentru realizarea listei de conexiuni;
PRINTALL - program de tipãrire la imprimantã a schemelor electrice;
PLOTALL - program de trasare a schemelor electrice la plotter.
VST - consine programe de simulare logicã funcsionalã:
SIMULATE - program pentru simulare logicã funcsionalã;
MODELPRO - program pentru compilarea si adãugarea modulelor în bibliotecã. SPOOLTV - converteste un fisier rezultat în urma simulãrii în fisier TestVectors;
TVGEN - genereazã un fisier TestVectors.
PCB - consine programe pentru realizarea cablajului imprimat:
PCB - program pentru trasarea automatã sub controlul programului a cablajului imprimat;
FLDSTUFF - program de atribuire automatã a modulelor (formelor fizice) corespunzatoare componentelor din schemã;
AFST - automatizeazã întreaga operasie de atribuire de forme fizice simbolurilor din schemã;
ENCAP - realizeazã configurarea programului AFST, modificând fisierul de configurare;
NETLIST - program pentru realizarea listei de conexiuni;
COMPNET - program pentru compararea a douã fisiere de conexiuni;
MODLOC - program pentru realizarea unui raport cu toate modulele utilizate pe cablaj;
MODMOD - program pentru modificarea globalã a parametrilor pastilelor pentru un modul din bibliotecã;
PRINTPCB - program pentru tipãrirea la imprimantã a:
- feselor cablajului imprimat;
- desenului de echipare;
- mãstilor de izolare.
Organizarea fisierelor cu scheme poate fi fãcutã: într-un singur fisier (One sheet), în mai multe fisiere organizate pe acelasi nivel (Flat file), în mai multe fisiere organizate ierarhic (Hierachy file).
Etapele realizãrii unui proiect
1. Verificarea configurãrii programului DRAFT, în ceea ce priveste bibliotecile de componente, se realizeazã cu comanda DRAFT /C. Din meniu se pot configura urmãtoarele: DP Driver Prefix
- stabileste calea cãtre subdirectorul din care se încarcã driverele pentru display, imprimantã si plotter;
DD Display Driver
- stabileste driverul de display;
PD Printer Driver
- stabileste driverul de imprimantã;
PL Plotter Driver
- stabileste driverul de plotter;
LP Library Prefix
- stabileste calea cãtre subdirectorul din care se încarcã bibliotecile de componente; LF Library File
- selecteazã bibliotecile de componente care se încarcã odatã cu lansarea în execusie a programului;
WP Worksheet Prefix
- stabileste calea cãtre subdirectorul în care se gãsesc fisierele de lucru; MF Macro File
- stabileste calea cãtre subdirectorul din care se încarcã fisierele cu macrodefinisii; IM Initial Macro
- permite încãrcarea unui fisier de macrodefinisii la fiecare încãrcare a programului; MB Macro Buffer Size
- permite modificarea blocului de memorie alocat bufferului de macrodefinisii (minim: 16 Koctesi si maxim: 64 Koctesi);
HB Hierachy Buffer Size
- permite modificarea blocului de memorie alocat bufferului de ierarhii (minim: 16 Koctesi si maxim: 64 Koctesi);
CT Color Table/Plotter Pen Table
- permite modificarea culorilor la afisare pe ecran pentru elementele care alcãtuiesc desenul si modificarea parametrilor pentru plotter;
TT Template Table
- permite modificarea dimensiunilor formatelor standard pentru desen;
KF Key Field Configuration
- permite indicarea atributelor de componentã selectate ca legaturã pentru programele utilitare;
U Update Configuration Information
- salvarea configurasiei nou alese;
Q Quit, Abandon to DOS
- iesirea din meniul de configurare;
R Run Program
- lansarea în execusie a programului din meniul de configurare.
Dacã nu avem toate bibliotecile necesare selectãm opsiunea LF si adãugãm o nouã bibliotecã Add. Dacã unul sau mai multe circuite nu existã în nici o bibliotecã îl editãm cu LIBEDIT si îl memorãm într-o bibliotecã existentã sau într-o nouã bibliotecã.
2.Utilizând comenzile DRAFT desenãm schema electricã.
3.Atribuirea automatã a numelor de referinsã se face cu comanda :
ANNOTATE <fis.SCH> <fis.dest> [<listã parametri>]
cu urmãtoarea listã de parametrii:
/O - fisier cu o singurã schemã;
/F - fisier cu mai multe scheme la acelasi nivel;
/H - fisier cu mai multe scheme organizate ierarhic;
/L - listeazã ultimele valori ale referinselor;
/M - actualizarea se face direct în fisierul .SCH;
/U - actualizeazã toate componentele indiferent de adnotãrile anterioare;
/C - invocã meniul de configurare;
/Q - evitã afisarea mesajelor de apelare si eroare.
4. Crearea automatã a listei de componente se face cu comanda:
PARTLIST <fis.SCH> <fis.PRT> <fis.CLU> [<listã parametri>]
cu urmãtoarele semnificasii:
- fis.PRT destinasie;
- fis.CLU - fisier cu informasii suplimentare care se doresc a fi incluse;
si urmãtoarea listã de parametrii:
/O, /F, /C, /Q - cu aceeasi semnificasie ca si la comanda ANNOTATE;
/I - se utilizeazã fis.CLU;
/N - antet de tipãrire numai pe prima paginã;
/R - repetã execusia programului automat dacã o singurã trecere nu a fost suficientã;
/S - reduce distansa între liniile de listing;
/V - rezervã pe fiecare paginã 5 rânduri între antet si lista de componente;
5. Crearea automatã a listei de conexiuni se face cu comanda:
NETLIST <fis.SCH> <fis.NET> [<listã parametri>]
- fis.NET destinasie;
- - formatul listei de conexiuni;
EDIF - format implicit utilizat la simulare;
VSTMODEL - format pentru creare model CI;
ORCADPCB - format utilizat la realizarea cablajului;
cu urmãtoarea listã de parametrii:
/O, /F, /C, /Q - cu aceeasi semnificasie ca si la comenzile anterioare;
/I - listeazã toate terminalele componentelor din schemã;
/N - suprimã comentariile în formatul VSTMODEL;
/B - micsoreazã descrierea etichetelor în lista de conexiuni;
/S - precizeazã cã lista de conexiuni este realizatã într-un format special;
/V - precizeazã o semnificasie particularã a terminalelor de alimentare în formatul FUTURENET;
/G - indicã eliminarea din schemã a componentelor care nu sunt plasate pe grilã;
/K - indicã un format special de descriere a Modul Port-urilor în formatul FUTURNET pentru simulare.
6. Simularea logicã pentru care avem nevoie de:
- lista de conexiuni în format EDIF;
- descrierea funcsionalã si temporalã MODEL a componentelor utilizate;
- descrierea calitativã si temporalã a semnalelor de intrare STIMULUS;
- o listã a semnalelor de iesire si interne ce se doresc a fi observate TRACES;
Modelele sunt create în fisiere ASCII având extensia .DSF. Pentru a le utiliza, aceste fisiere trebuie compilate si adãugate bibliotecii de modele cu programul MODELPRO.Crearea de modele logice se face astfel:
- desenãm schema logicã a circuitului integrat cu programul DRAFT;
- creãm fisierul NETLIST în formatul VSTMODEL. Fisierul VSTMODEL nu consine informasii referitoare la timpii de propagare; aceste informasii se completeazã cu orice editor de texte.
7.Pentru proiectarea cablajului imprimat schema electricã trebuie sã consinã inclusiv:
- conectori;
- condensatori de decuplare dacã sunt necesari;
- formele fizice atribuite componentelor;
Dacã nu avem forma fizicã corespunzãtoare unui CI ea trebuie creatã în programul PCB. Lansarea programului PCB pentru configurare se face cu comanda: PCB /C. Din meniu se pot configura urmãtoarele:
DP Driver Prefix
DD Display Driver
PD Printer Driver
PL Plotter Driver
WP Worksheet Prefix
NP Netlist Prefix
- stabileste calea cãtre subdirectorul din care se încarcã fisierele cu lista de conexiuni; MP Module Prefix
- stabileste calea cãtre subdirectorul din care se încarcã modulele;
SP Strategy Prefix
- stabileste calea cãtre subdirectorul din care se încarcã fisierele cu strategia folositã la trasarea cablajului;
MA Memory Alocation
- stabileste dimensiunile blocurilor de memorie utilizate;
EB Edge Buffer
- memorie alocatã conturului plãcii;
TB Trak Buffer
- memorie alocatã traseelor;
MB Module Buffer
- memorie alocatã modulelor;
CT Color Table
- permite modificarea culorilor la afisarea pe ecran pentru elementele care alcãtuiesc cablajul;
PC Pen Carrousel Configuration
- stabileste parametrii pentru plotter;
PW Photo Plotter Wheel Configuration
- stabileste parametrii pentru fotoplotter;
TT Template Table
U Update Configuration Information
- salvarea configurasiei nou alese;
Q Quit, Abandon to DOS
- iesirea din meniul de configurare;
R Run Program
- lansarea în execusie a programului din meniul de configurare.
8. Atribuirea automatã a modulelor se face cu comanda:
FLDSTUFF <fis.SCH> <n> <fis.STF> [<listã parametri>]
cu urmãtoarele semnificasii:
- fis.STF - creat cu orice editor de texte si are forma:
Edit, Part field, Name;
- n - câmpul în care se face atribuirea;
cu urmãtoarea listã de parametrii:
/U - atribuie fiecãrui simbol;
/V - câmpul este vizibil.
9.Redactarea documentasiei:
- pentru fisierele cu scheme:
PRINTALL <fis.SCH> <fis.PRT> [<listã parametri>]
- fis.PRT reprezintã destinasia;
cu urmãtoarea listã de parametrii:
/O, /F, /H - cu aceeasi semnificasie;
/G - se traseazã în jurul schemei cadrul de referintã;
/W - se specificã imprimare în format extins.
- pentru cablajul imprimat:
PRINTPCB <fis.PRT> <fis.DST> [<listã parametri>]
- fis.DST reprezintã destinasia;
cu urmãtoarea listã de parametrii:
/A - tipãrire cu respectarea dimensiunilor relative dintre piese;
/C - lansarea meniului de configurare;
/D - plaseazã gãurile de traversare pe pastile si treceri;
/I - inverseazã imprimarea;
/T - imprimã realizarea simbolicã a gãurilor prin cablaj;
/W - se specificã imprimare în format extins;
/Sx.xxx - se specificã scara la care se tipareste desenul.
3.MERSUL LUCRÃRII
Pentru a studia configurarea programului se tasteazã comanda DRAFT /C. Se vor analiza posibilitãsile de configurare.
Se vor încãrca pe rând toate librãriile care se considerã utile si se vor resine acelea care consin componentele necesare realizãrii schemei electrice cu ajutorul programului DRAFT.
Se vor vizualiza pe rând toate capsulele care se considerã utile si se vor resine acelea care reprezintã componentele necesare realizãrii cablajului imprimat cu ajutorul programului PCB.
Fiecare student va primi o schemã de realizat în funcsie de necesitãsile de moment ale laboratorului.
4.CONsINUTUL REFERATULUI
Lista tuturor opsiunilor alese pentru configurare în vederea realizãrii temei propuse.
|
