PACHETUL DE PROGRAME ORCAD

PACHETUL DE PROGRAME ORCAD

1.SCOPUL LUCRĂRII

Prezentarea unui pachet de programe pentru proiectarea automată a circuitelor electronice începând cu desenarea schemei electrice, verificarea funcsionării corecte a circuitului si realizarea cablajului imprimat. Lansarea si configurarea programelor DRAFT si PCB, stabilirea condisiilor de lucru.

2.CONSIDERAsII TEORETICE

Pachetul de programe este realizat din mai multe module de bază:

SDT - consine programe pentru desenarea, asignarea automată a numelor de referinsă si verificarea regulilor electrice de bază:

DRAFT - program de desenare a schemelor electrice;

LIBEDIT - program pentru crearea sau modificarea simbolurilor componentelor electronice din bibliotecile de componente;

SIMPLE - converteste o ierarhie complexă într-o ierarhie simplă, prin crearea a câte unui fisier specific fiecărui bloc din componensa proiectului;

ANNOTATE - program pentru atribuire sau actualizare automată a numelor de referinsă corespunzătoare componentelor electonice din schemă;

CLEANUP - program pentru verificarea calităsii grafice a desenelor în ceea ce priveste suprapunerea componentelor si traseelor;

ERC - program pentru verificarea regulilor electrice de bază;

PARTLIST - program pentru realizarea listei tuturor componentelor din schemă;   NETLIST - program pentru realizarea listei de conexiuni;

PRINTALL - program de tipărire la imprimantă a schemelor electrice;

PLOTALL - program de trasare a schemelor electrice la plotter.

VST - consine programe de simulare logică funcsională:

SIMULATE - program pentru simulare logică funcsională;

MODELPRO - program pentru compilarea si adăugarea modulelor în bibliotecă.  SPOOLTV - converteste un fisier rezultat în urma simulării în fisier TestVectors;

TVGEN - generează un fisier TestVectors.

PCB - consine programe pentru realizarea cablajului imprimat:

PCB - program pentru trasarea automată sub controlul programului a cablajului imprimat;

FLDSTUFF - program de atribuire automată a modulelor (formelor fizice) corespunzatoare componentelor din schemă;

AFST - automatizează întreaga operasie de atribuire de forme fizice simbolurilor din schemă;

ENCAP - realizează configurarea programului AFST, modificând fisierul de configurare;

NETLIST - program pentru realizarea listei de conexiuni;

COMPNET - program pentru compararea a două fisiere de conexiuni;

MODLOC - program pentru realizarea unui raport cu toate modulele utilizate pe cablaj;

MODMOD - program pentru modificarea globală a parametrilor pastilelor pentru un modul din bibliotecă;

PRINTPCB - program pentru tipărirea la imprimantă a:

- feselor cablajului imprimat;

- desenului de echipare;

- măstilor de izolare.

Organizarea fisierelor cu scheme poate fi făcută: într-un singur fisier (One sheet), în mai multe fisiere organizate pe acelasi nivel (Flat file), în mai multe fisiere organizate ierarhic (Hierachy file).

Etapele realizării unui proiect

1. Verificarea configurării programului DRAFT, în ceea ce priveste bibliotecile de componente, se realizează cu comanda DRAFT /C. Din meniu se pot configura următoarele: DP Driver Prefix

- stabileste calea către subdirectorul din care se încarcă driverele pentru display, imprimantă si plotter;

DD Display Driver

- stabileste driverul de display;

PD Printer Driver

- stabileste driverul de imprimantă;

PL Plotter Driver

- stabileste driverul de plotter;

LP Library Prefix

- stabileste calea către subdirectorul din care se încarcă bibliotecile de componente; LF Library File

- selectează bibliotecile de componente care se încarcă odată cu lansarea în execusie a programului;

WP Worksheet Prefix

- stabileste calea către subdirectorul în care se găsesc fisierele de lucru; MF Macro File

- stabileste calea către subdirectorul din care se încarcă fisierele cu macrodefinisii; IM Initial Macro

- permite încărcarea unui fisier de macrodefinisii la fiecare încărcare a programului; MB Macro Buffer Size

- permite modificarea blocului de memorie alocat bufferului de macrodefinisii (minim: 16 Koctesi si maxim: 64 Koctesi);

HB Hierachy Buffer Size

- permite modificarea blocului de memorie alocat bufferului de ierarhii (minim: 16 Koctesi si maxim: 64 Koctesi);

CT Color Table/Plotter Pen Table

- permite modificarea culorilor la afisare pe ecran pentru elementele care alcătuiesc desenul si modificarea parametrilor pentru plotter;

TT Template Table

- permite modificarea dimensiunilor formatelor standard pentru desen;

KF Key Field Configuration

- permite indicarea atributelor de componentă selectate ca legatură pentru programele utilitare;

U Update Configuration Information

- salvarea configurasiei nou alese;

Q Quit, Abandon to DOS

- iesirea din meniul de configurare;

R Run Program

- lansarea în execusie a programului din meniul de configurare.

Dacă nu avem toate bibliotecile necesare selectăm opsiunea LF si adăugăm o nouă bibliotecă Add. Dacă unul sau mai multe circuite nu există în nici o bibliotecă îl edităm cu LIBEDIT si îl memorăm într-o bibliotecă existentă sau într-o nouă bibliotecă.

2.Utilizând comenzile DRAFT desenăm schema electrică.

3.Atribuirea automată a numelor de referinsă se face cu comanda :

ANNOTATE <fis.SCH> <fis.dest> [<listă parametri>]

cu următoarea listă de parametrii:

/O - fisier cu o singură schemă;

/F - fisier cu mai multe scheme la acelasi nivel;

/H - fisier cu mai multe scheme organizate ierarhic;

/L - listează ultimele valori ale referinselor;

/M - actualizarea se face direct în fisierul .SCH;

/U - actualizează toate componentele indiferent de adnotările anterioare;

/C - invocă meniul de configurare;

/Q - evită afisarea mesajelor de apelare si eroare.

4. Crearea automată a listei de componente se face cu comanda:

PARTLIST <fis.SCH> <fis.PRT> <fis.CLU> [<listă parametri>]

cu următoarele semnificasii:

- fis.PRT destinasie;

- fis.CLU - fisier cu informasii suplimentare care se doresc a fi incluse;

si următoarea listă de parametrii:

/O, /F, /C, /Q - cu aceeasi semnificasie ca si la comanda ANNOTATE;

/I - se utilizează fis.CLU;

/N - antet de tipărire numai pe prima pagină;

/R - repetă execusia programului automat dacă o singură trecere nu a fost suficientă;

/S - reduce distansa între liniile de listing;

/V - rezervă pe fiecare pagină 5 rânduri între antet si lista de componente;

5. Crearea automată a listei de conexiuni se face cu comanda:

NETLIST <fis.SCH> <fis.NET> [<listă parametri>]

- fis.NET destinasie;

- - formatul listei de conexiuni;

EDIF - format implicit utilizat la simulare;

VSTMODEL - format pentru creare model CI;

ORCADPCB - format utilizat la realizarea cablajului;

cu următoarea listă de parametrii:

/O, /F, /C, /Q - cu aceeasi semnificasie ca si la comenzile anterioare;

/I - listează toate terminalele componentelor din schemă;

/N - suprimă comentariile în formatul VSTMODEL;

/B - micsorează descrierea etichetelor în lista de conexiuni;

/S - precizează că lista de conexiuni este realizată într-un format special;

/V - precizează o semnificasie particulară a terminalelor de alimentare în formatul FUTURENET;

/G - indică eliminarea din schemă a componentelor care nu sunt plasate pe grilă;

/K - indică un format special de descriere a Modul Port-urilor în formatul FUTURNET pentru simulare.

6. Simularea logică pentru care avem nevoie de:

- lista de conexiuni în format EDIF;

- descrierea funcsională si temporală MODEL a componentelor utilizate;

- descrierea calitativă si temporală a semnalelor de intrare STIMULUS;

- o listă a semnalelor de iesire si interne ce se doresc a fi observate TRACES;

Modelele sunt create în fisiere ASCII având extensia .DSF. Pentru a le utiliza, aceste fisiere trebuie compilate si adăugate bibliotecii de modele cu programul MODELPRO.Crearea de modele logice se face astfel:

- desenăm schema logică a circuitului integrat cu programul DRAFT;

- creăm fisierul NETLIST în formatul VSTMODEL. Fisierul VSTMODEL nu consine informasii referitoare la timpii de propagare; aceste informasii se completează cu orice editor de texte.

7.Pentru proiectarea cablajului imprimat schema electrică trebuie să consină inclusiv:

- conectori;

- condensatori de decuplare dacă sunt necesari;

- formele fizice atribuite componentelor;

Dacă nu avem forma fizică corespunzătoare unui CI ea trebuie creată în programul PCB. Lansarea programului PCB pentru configurare se face cu comanda: PCB /C. Din meniu se pot configura următoarele:

DP Driver Prefix

DD Display Driver

PD Printer Driver

PL Plotter Driver

WP Worksheet Prefix

NP Netlist Prefix

- stabileste calea către subdirectorul din care se încarcă fisierele cu lista de conexiuni; MP Module Prefix

- stabileste calea către subdirectorul din care se încarcă modulele;

SP Strategy Prefix

- stabileste calea către subdirectorul din care se încarcă fisierele cu strategia folosită la trasarea cablajului;

MA Memory Alocation

- stabileste dimensiunile blocurilor de memorie utilizate;

EB Edge Buffer

- memorie alocată conturului plăcii;

TB Trak Buffer

- memorie alocată traseelor;

MB Module Buffer

- memorie alocată modulelor;

CT Color Table

- permite modificarea culorilor la afisarea pe ecran pentru elementele care alcătuiesc cablajul;

PC Pen Carrousel Configuration

- stabileste parametrii pentru plotter;

PW Photo Plotter Wheel Configuration

- stabileste parametrii pentru fotoplotter;

TT Template Table

U Update Configuration Information

- salvarea configurasiei nou alese;

Q Quit, Abandon to DOS

- iesirea din meniul de configurare;

R Run Program

- lansarea în execusie a programului din meniul de configurare.

8. Atribuirea automată a modulelor se face cu comanda:

FLDSTUFF <fis.SCH> <n> <fis.STF> [<listă parametri>]

cu următoarele semnificasii:

- fis.STF - creat cu orice editor de texte si are forma:

Edit, Part field, Name;

- n - câmpul în care se face atribuirea;

cu următoarea listă de parametrii:

/U - atribuie fiecărui simbol;

/V - câmpul este vizibil.

9.Redactarea documentasiei:

- pentru fisierele cu scheme:

PRINTALL <fis.SCH> <fis.PRT> [<listă parametri>]

- fis.PRT reprezintă destinasia;

cu următoarea listă de parametrii:

/O, /F, /H - cu aceeasi semnificasie;

/G - se trasează în jurul schemei cadrul de referintă;

/W - se specifică imprimare în format extins.

- pentru cablajul imprimat:

PRINTPCB <fis.PRT> <fis.DST> [<listă parametri>]

- fis.DST reprezintă destinasia;

cu următoarea listă de parametrii:

/A - tipărire cu respectarea dimensiunilor relative dintre piese;

/C - lansarea meniului de configurare;

/D - plasează găurile de traversare pe pastile si treceri;

/I - inversează imprimarea;

/T - imprimă realizarea simbolică a găurilor prin cablaj;

/W - se specifică imprimare în format extins;

/Sx.xxx - se specifică scara la care se tipareste desenul.

3.MERSUL LUCRĂRII

Pentru a studia configurarea programului se tastează comanda DRAFT /C. Se vor analiza posibilităsile de configurare.

Se vor încărca pe rând toate librăriile care se consideră utile si se vor resine acelea care consin componentele necesare realizării schemei electrice cu ajutorul programului DRAFT.

Se vor vizualiza pe rând toate capsulele care se consideră utile si se vor resine acelea care reprezintă componentele necesare realizării cablajului imprimat cu ajutorul programului PCB.

Fiecare student va primi o schemă de realizat în funcsie de necesităsile de moment ale laboratorului.

4.CONsINUTUL REFERATULUI

Lista tuturor opsiunilor alese pentru configurare în vederea realizării temei propuse.