Premize software pentru sisteme multimedia; aplicatii de realizare īn Web si pe CD multimedia a bibliotecilor si muzeelor virtuale

Obiective:

Clasificarea componentelor si documentului multimedia (cartea ca obiect de patrimoniu a unei biblioteci si exponatul din arhiva unui muzeu) pe categorii, clase, regiuni si localizari,

modul de proiectare si realizare a bazelor de date multimedia

motoarelor de cautare īn cadrul portalului de "stiri" culturale, a arhivelor virtuale, vizualizarea 3D a exponentelor dintr-un muzeu īn cadrul site-ului Web Muzee pe Internet, precum si

generarea bibliotecilor virtuale (Cartea pe Internet).

prezinta informatia sub diferite forme (text, sunet, imagine, secvente video) folosind tehnici multimedia.

leaga diferite domenii si servere ce contin informatie despre tezaurul multicultural romānesc.

Pentru muzee (vezi cāteva exemple de muzee virtuale pe web)

Crearea unei arhive virtuale pentru muzee care face posibila generarea dinamica de pagini Web ce pot construi expozitii sau muzee virtuale pe baza arhivei.

Generarea dinamica de biblioteci si muzee virtuale pe Internet.

Regasirea dinamica a informatiei prin folosirea de motoare de cautare.

Pentru carti (vezi exemplul amazon.com)

crearea unei arhive virtuale, organizate dupa anumite criterii;

se vor indica elemente de structura ale continutului operei si elemente de structura ale volumului din care face parte opera respectiva.

Audienta:

specialistii muzeului sau a bibliotecii care manevreaza sistemul de gestiune a obiectelor si documentelor multimedia;

utilizatorii anonimi;

utilizatorii autorizati, specialisti īn domeniu;

administratorul portalului.

Componente ale sistemului:

instrumente specifice de organizare si regasire a informatiei prin tehnici multimedia. Obiectele vor fi stocate pe criterii alese.

componenta destinata gestionarii electronice a arhivei muzeale, cu posibilitatea de consultare a acesteia īn Intranet.

Baza de date cu acces diferentiat pe categorii de utilizatori.

Tehnici multimedia pe Web pentru gestiunea documentelor

Aplicatiile online cu suport Internet, de tip tele-cumparaturi, tele-educati 525g66f e, tele-banca sau tele-viziune interactiva sunt din ce īn ce mai numeroase. Ele se regasesc īn activitati de marketing, sub forma bazelor de date, a cataloagelor si enciclopediilor, a jocurilor de divertisment, īn educatie si informare, medicina, muzeistica, cartografie, comunicare, publicitate, prezentare si reclama, jurnalism sau arta.

Ideea bazelor de date multimedia, nu este numai de a reprezenta si organiza continutul de un anumit tip media individual, cum ar fi imagine, sunet sau secventa video, ci o īntreaga colectie de obiecte media de diferite tipuri. Astfel, īntr-o baza de date multimedia putem consulta atāt imagini, cāt si sunete sau video, dar si tipuri de date traditionale, cum ar fi reprezentarile datelor relationale sau orientate obiect.

Crearea unei baze de date multimedia trebuie sa ia īn considerare urmatoarele aspecte:

Specificarea mediilor la care trebuie sa aiba acces utilizatorul;

Specificarea tipurilor de algoritmi pentru indexarea datelor īn siguranta si cu exactitate folosind metode de indexare bazate pe continut.

Caracteristici ale bazelor de date multimedia

Prin definitie datele multimedia sunt:

- date informatice traditionale, valorile numerice si textele,

- datele grafice si/sau imagini complexe provenind din domeniul CAD pāna la tratarea imaginii satelit,

- datele audio si video, ce au aparut recent īn aplicatiile informatice.

Aceste date au urmatoarele caracteristici:

- sunt voluminoase, necesitānd capacitati de stocare de ordinul MegaBytes sau GigaBytes.

- sunt analogice si numerice, īn actuala etapa tehnologica.

- sunt complexe din punct de vedere al naturii lor. Eterogenitatea datelor pune numeroase probleme pentru sistemele de gestiune a datelor cea mai importanta fiind aceea a asigurarii compatibilitatii lor. O solutie este analiza datelor multimedia ca obiecte complexe cu mai multe unitati diverse de informatie si conceperea bazelor de date multimedia prin solutii ale bazelor de date orientate pe obiect si a limbajelor SQL.

- sunt dinamice. Bazele de date traditionale trateaza īn mod intensiv datele alfanumerice. Aceste date īn esenta statice, adica starea lor nu variaza īn timp, daca nu intervine īn mod explicit vreun factor extern. Din contra informatia multimedia este activa si reactiva, supunāndu-se unui regim dinamic.

Reactivitarea datelor multimedia se refera la posibilitatea de modificare a mediului prin actiunea unor factori externi nelimitati. Activitatea datelor multimedia se refera la evolutia īn timp a datelor īn mod independent fara a fi influentate de factorii externi. Aceasta caracteristica ridica probleme de "simultaneitate" pentru a asigura sincronizarea datelor eterogene, ca de exemplu, sincronizarea desfasurarii cu sunetului cu imaginea īn miscare. Pornind de la caracteristica de dinamicitate se introduce o noua modalitate de interactiune īntre date de tip arborescent. Metoda consta īn deplasarea de la un obiect la altul selectionāndu-se interactiv conexiunile explicite dintre obiecte pe principiul unui graf.

Etape de creare a bazelor de date multimedia specializate:

1. definirea planului de prezentare;

2. crearea obiectelor de baza (desene, text, sunet, imagine) sau importarea lor din alte aplicatii (crearea obiectelor īn alte aplicatii);

3. crearea scenelor ce grupeaza aceste obiecte (dinamic, prin plasare automata pe ecran. Punerea īn scena introduce notiunea de timp.)

4. organizarea diferitelor scene pentru crearea prezentarii finale.

Secventele, scenele stocate se numeroteza pentru a asigura succesiunea lor īn timp. O scena are stabilita o anumita perioada. Problema timpului si a succesiunii secventelor e ceruta de conditiile de interactivitate a scenelor.

Criterii pentru organizarea bazelor de date multimedia

Proiectarea si exploatarea bazelor de date multimedia depinde de crearea uniformitatii īn tratarea datelor de natura diferita si de manevrarea unor concepte noi, cum ar fi:

"abstractie media", concept matematic formal;

index inversat. Cererile trebuie facute astfel īncāt sa faciliteze interactiunea utilizator dinamica.

Se folosesc, īn principal, trei criterii de organizare si implementare a bazelor de date multimedia, fiecare cu avantajele si dezavantajele lor.

organizarea tuturor mediilor īntr-un singur format, comun, recunoscut;

organizarea mediilor cu formatele lor proprii, specifice;

metoda hibrida īn care sunt considerate arhitecturile precedente.

Principii ale organizarii unui sistem de baze de date multimedia

a.      Principiul autonomiei

Acest principiu enunta faptul ca fiecare mediu (imagini, video, sunete, texte, documente) este organizat si indexat īn maniera proprie, ceea ce asigura maxima eficienta īn accesul sau. Conform acestui principiu, o baza de date multimedia poate fi organizata conform urmatoarei arhitecturi (figura 1)

Figura 1 Arhitectura unei baze de date multimedia conform principiului autonomiei

Avantaje si dezavantaje ale reprezentarii autonome.

cere crearea de algoritmi si structuri de date pentru fiecare tip individual media. Folosirea structurilor specializate pentru fiecare tip media asigura accesul rapid la fiecare obiect, ceea ce poate face ca bazele de date organizate dupa principiul autonomiei sa aiba un timp mic de raspuns la cererea utilizatorului. Īn plus, īn cazul īn care exista mai multe banci de date, deja existe, unde structurile de date si algoritmii pentru arhive media exista, aceasta arhitectura este una de alegere a optiunilor.

Tehnicile orientate obiect sunt foarte potrivite pentru implementarea principiului autonomiei, prin tratarea fiecarui mediu ca un obiect ale carui metode sunt accesibile īntregii baze de date multimedia;

Sunt necesare tehnici care sa realizeze unificarea acestor structuri de date diferite. Acest task poate fi foarte complex si painstaking, cere eforturi de programare imense ca resursa umana si de timp pentru a asigura manevrarea exacta a elementelor de interoperare.

b.      Principiul uniformitatii. Acest principiu se bazeaza pe gasirea unei structuri abstracte de date unice ce poate fi folosita īn indexarea tuturor tipurilor de media, pe folosirea unui index unificat ce poate accesa oricare din obiectele media. Aceasta structura unica poate fi exploatata de diferiti algoritmi pentru formularea si rezolvarea cererii. Figura 2 ilustreaza diagrama conceptuala pentru organizarea datelor media conform principiului uniformitatii.

Figura 2 Arhitectura unei baze de date multimedia conform principiului uniformitatii

Avantaje si dezavantaje ale reprezentarii uniforme.

- cere gasirea unei structuri de date comune ce poate stoca informatii despre continutul imaginilor, sunetelor, secventelor video, documentelor. Acest proces presupune analiza detaliata a continutului fiecarui mediu si apoi abstractizarea partilor comune ale lor. Pe baza acestor caracteristici comune identificate se poate crea indexul de organizare si acces. Īn industrie, principiul uniformitatii a fost larg aplicat prin folosirea metadatelor. Metadatele folosite īn indexare reprezinta informatii sumare despre fiecare continut media, exprimate īntr-un metalimbaj. Avantajul principal este usurinta īn implementare si o algoritmica foarte rapida. Dezavantajul principal al metadatelor este acela ca ele trebuie create manual sau automat. Crearea manuala poate fi mare consumatoare de timp si de resurse umane, dar mult mai fidela descrierii si cererii solicitate de utilizator. Īn plus, anumite informatii pot fi pierdute daca limbajul de notare nu este suficient de expresiv pentru a capta toate aspectele de continut. Informatiile piedute sunt īn special cele legate de caracterizarea mediului, cum ar fi: numarul de pixeli pentru imagine, frecventa de esantionaj pentru sunet, rata de compresie pentru secventa video, etc. Procesul automat de creare a metadatelor poate da rezultate false, programul de extragere a continutului poate fi subiect pentru erori substantiale.

c.          Principiul organizarii hibride. A treia posibilitate de a organiza o baza de date multimedia este aceea care ia īn considerare cele doua principii enuntate: autonomia si uniformitatea. Īn concordanta cu acest principiu, anumite tipuri media folosesc propria lor structura si indexare, pe cānd altele folosesc structura unica de indexare. Folosirea structurii proprii sau unice, a indecsilor specifici sau unici depinde de caracteristicile fiecarui mediu īn parte. Figura 3 prezinta organizarea hibrida a diferitelor tipuri media īntr-o baza de date.

Figura 3 Arhitectura unei baze de date multimedia conform principiului organizarii hibride

Avantaje si dezavantaje ale reprezentarii hibride.

combina avantajele celor doua tipuri precedente de organizare. Astfel, pentru tipurile media care poseda un anumit index si algoritmi care sa manevreze aceste index se va folosi aceasta versiune, pentru cealalta categorie se va īncerca utilizarea unui mod de reprezentare uniforma.

Acest mod de organizare permite folosirea la maxim a codului existent. Cererea pe aceasta organizare a bazei de date implica folosirea de indecsi multipli pentru accesarea unei baze de date imagine, a unei baze de date sunet si a unei baze de date relationale care tine relatia dintre acestea.

METADATELE - criteriu uniform de organizare a bazei de date multimedia

Aceasta abordare presupune tratarea semantica a continutului media, independent de caracteristicile sale proprii, cum ar fi numarul de pixeli, nivelurile de culoare, rata de esantionare. Organizarea, indexarea si cererea sunt realizate printr-o serie de metadate ce caracterizeaza semantic continutul media stocat. Succesul bazelor de date multimedia pe criterii uniforme este probat industrial, mai ales īn bazele de date pe Internet, unde masinile de cautare folosesc baze de date exploatate dupa criterii semantice, cuvinte cheie ce caracterizeaza un anumit continut. Ideea este de a furniza fiecarui obiect - media o metadata ce o caracterizeaza cel mai bine. Apoi, indexarea se produce dupa metadate, īntr-un mod ce permite implementarea unui acces facil pentru utilizator. Succesul acestui proces se bazeaza pe abilitatea de a formula metadatele pentru fiecare obiect media si care sa reflecte "just what the user is looking for". Metadatele sunt expresii textuale, de a caror lungime depinde usurinta īn indexare si īn executia operatiilor de regasire. Pe de alta parte, daca metadatele sunt prea succint exprimate, atunci utilizatorul va fi nevoit sa realizeze procese de rafinare iterative pāna la gasirea rezultatului dorit.

Un alt avantaj īn favoarea metadatelor este ca ele pot fi deseori stocate īn structuri orientate-obiect sau relationale, standard. Astfel, ele pot fi cerute prin expresii simple ale limbajelor ca SQL. De asemenea, procesul de programare pentru manevrarea lor este destul de usor si se pot folosi algoritmi de extragere a caracteristicilor combinati cu metadatele.

Reprezentarea de baza a metadatelor permite captarea continutului media. Astfel structura va contine o parte ce reprezinta scheletul sau nucleul de baza si caracterizeaza īn mod comun toate tipurile de obiecte media si o parte ce contine specificul fiecaruia, caracteristicile ce distinge un mediu de alt mediu. Caracteristicile comune pe care continutul media de la diferite tipuri le partajeaza sunt:

exista de fiecare data un set de obiecte al carui continut se caracterizeaza si este descris prin video, imagine, text, etc.

īn cadrul fiecarui obiect se produc anumite actiuni, caracteristici;

fiecare caracteristica care se produce are un anumit numar de atribute;

īntre caracteristici pot exista anumite relatii de spatialitate sau temporalitate;

unele dintre atribute si caracteristici pot fi dependente de obiect, altele independente.

O metadata poate fi reprezentata prin componentele sale, redate de formula urmatoare:

(S, C, ATR, R1, R2, F, Var1, Var2)

S - stare,

C- caracteristici,

ATR - atribute,

R1 - relatia stari - caracteristici,

R - relatia caracteristici - atribute - stari,

F - set de relatii īntre stari,

Var1 - variabile de Stare,

Var2 - variables ranging over features.

Exemple:

structurarea metadatelor pentru datele imagine;

S =

C = numele obiectelor - exponat muzeal ce apar īn imagini =

R1 = Arata īn ce imagine apare fiecare obiect - exponat muzeal

Indexarea imaginilor se poate face dupa criteriul cel mai potrivit.

structurarea metadatelor pentru datele video, stocare cadru-cu-cadru

S =

C = persoanele sau obiectele din cadre =

R1 = descrie relatia dintre cadre si continutul lor.

Indexarea se poate face avānd īn vedere aceste relatii, dar īn modul cel mai potrivit īn ceea ce priveste regasirea.

structurarea metadatelor pentru o baza multimedia:

Pentru fiecare media exista cāteva caracteristici F = . Se pot constata diferite relatii īntre aceste caracteristici ca:

echivalente īn folosirea unor cuvinte, cum ar fi monumente ≡ biserici, port national ≡ costume nationale,

relatii ≤ (mai mic .egal .mai mare) īntre acestea, cum ar fi Bucuresti ≤ Muntenia.

La aceste tipuri de relatii se pot adauga relatii de tip inherent si substraction.

Aceste metode pot ajuta la organizarea unei baze de date multimedia, dupa o structura de indexare.

Limbajele de cerere pot furniza idei īn ceea ce priveste metodele de indexare eficienta daca se stie ce tip de cereri se vor manevra. Multe limbaje de cerere multimedia s-au organizat pe SQL si pe o structura uniforma de reprezentare. Cererile formulate solicita īn principal functii de tipul:

gaseste obiectul;

gaseste obiectul cu caracteristica ;

gaseste obiectul cu caracteristica de valoare ATRibut;

gaseste caracteristica īn obiectele S;

gaseste caracteristica de valoare ATRibut īn obiectele S;

Indexarea si formularea cererii īntr-o baza de date multimedia cu structura hibrida se bazeaza atāt pe reprezentarea uniforma a datelor, dar si pe caracteristicile lor reprezentative.

Formularea si rafinarea cererii media

O operatie caracteristica multimediei este rafinarea cererii, un aspect cheie deoarece utilizatorii nu pot specifica totdeauna cererea lor īntr-o maniera ce este consistenta cu reprezentarea continutului media. Chiar daca aceasta problema exista si īn alte baze de date, cum ar fi cele relationale, ea este mult mai acuta īn cazul sistemelor multimedia deoarece exista ambiguitati inerente cānd se identifica caracteristicile unui mediu. Spre exemplu, programele de procesare a imaginilor nu garanteaza corectitudinea rezultatelor lor, iar sistemele de procesare a textului sufera din cauza problemelor de sinonimie si polisemie, ceea ce face greu de gasit datele pe baza cererii.

Ideea de baza a rafinarii cererii este aceea de a o aproxima īn cadrul unui set de valori. Acest set este partial ordonat si contine cererea originala ca maxim element al ordonarii . Aceasta este o ierarhie cu elementul de top Q. Fiecare cerere este obtinuta din alta precedenta. Rafinarea cererii poate introduce unele modificari īn rezultatele obtinute si poate modifica ordinea cererilor intermediare. Relatia dintre aceste cereri este un tip de includere, ≤. Rafinarea permite modificarea cererii prin īnlocuirea unei caracteristici (features) de o alta caracteristica, īn concordanta cu specificatia "includere". Totusi se poate ca rafinarea sa se produca prin substituirea unor atribute de catre alte atribute.

Baze de date multimedia comerciale

Pentru a crea o baza de date multimedia sigura si exacta este necesara o interfata utilizator simpla prin care se pot crea metadatele din toate tipurile media, fie ca aceste metadate se creaza automat, fie manual dupa criterii precizate de utilizator.

Exista sisteme comerciale capabile sa manevreze date media multiple, de tipuri diferite. Ele permit accesul la datele media (imagini, documente, pagini Web) si la diferite tipuri de date definite de utilizator. Datele definite de utilizator sunt obiecte binare (Blob - Binary Large Objects). Dupa aceasta metoda functioneaza sistemul Informix.

Sistemul MediaDB ofera o arhitectura client - server pentru stocarea, cererea si regasirea datelor relationale, dar si a diferitelor date media (imagini, audio, video, date text).

Multe sisteme de gestiune multimedia, comerciale ofera īn prezent, suport pentru clasele ce stocheaza imagini si numai cāteva pentru video si audio.

1.3. Muzee pe Internet

Muzeele trebuie sa beneficieze de īntregul potential al colectiilor de baze de date online. Exista deja multe muzee a caror varianta de vizitare exista si online, dar sunt foarte putine colectii colaborative care sa unifice acest scop. Un astfel de exemplu este Hampshire Country Council Museums Service care a creat o mare baza de date online prin interfatarea cu baza de date Modes, utilizata de cele mai multe dintre muzeele din Marea Britanie. Īn aceasta baza de date sunt īnregistrate si pot fi regasite aproape 80.000 de obiecte, dar nu si fotografii.

De asemenea, baza de date British Museum Compass desi īnregistreaza online peste 1500 obiecte, ele sunt disponibile cu fotografii de īnalta calitate (www.thebritishmuseum.ac.uk/compass). Totusi aceasta baza de date se dovedeste a fi mai ales utila utilizatorilor anonimi, generali, decāt cercetatorilor īn domeniu. Īn mod asemanator site-ul National Maritime Museum Search Station (www.nmm.ac.uk/searchstation) furnizeaza acces catre 1800 de obiecte, folosind optional tehnologia Flash. Dintre muzeele cu variante online din Marea Britanie, un exemplu pare a fi complet si anume al muzeului Tate (www.tate.org.uk/collections/collserach.htm). Acest baza de date inclusa site-ului contine 25.000 de lucrari cu 8000 de imagini.

Baza de date online a Rural History Center“s Museum of English Rural Life at the University of Reading (www.ruralhistory.org/interface) propune accesul diferentiat pe tipuri de utilizator: scolari, public general, cercetatori - specialisti īn domeniu. Pentru fiecare tip de utilizator se propune o interfata specifica de cautare.

Īn Franta, un exemplu de colectie de muzee online este baza de date Joconde, lansata la initiativa Ministerului de Cultura (www.culture.fr/documentation/joconde/). Aceasta baza de date online indexeaza mai mult de 137.000 lucrari de arta din aproape 70 de muzee din Franta si este īntr-o continua extindere. Intrarile din baza de date includ o fotografie si o caracteristica specifica dupa care se face cautarea. Muzeele franceze online sunt de asemenea accesibile via baza de date specifica Muséofile (www.museofile.fr).

O initiativa impresionanta legata de bazele de date ale muzeelor legate īn reteaua Internet este a AMOL (Australian Museums & Galleries Online), unde sunt indexate peste 447.000 intrari din muzeele Australiei (www.amol.org.au/collection/collection_index.asp). Desi este o foarte mare baza de date, foarte putine īnregistrari includ fotografii.

Tendinta actuala este de īmbunatatire a interfetei cu utilizatorul, care sa faciliteze accesul la aceste muzee si la obiectele lor.

Eforturile depuse pentru bazele de date online ale muzeelor se identifica īn standardul Z39.50 (www.biblio-tech.com/html/z39.50.html), iar organismul care se ocupa de aceste standarde este CIMI - Consortium for the Computer Interchange of Museum Information (www.cimi.org/standards). Ideea este ca pe viitor sa se construiasca o adevarata retea de muzee si de obiecte muzeale. Spre exemplu exista deja portalul Museum Computer Network (www.mcn.edu) constituit dintr-un numar de 1700 de muzee internationale si de site-uri web ale muzeelor. Pentru actualizarea si īntretinerea fondului muzeistic romānesc din cadrul acestui portal se ocupa CIMEC (Institutul de Memorie Culturala). O alta retea īn acest domeniu este biblioteca virtuala a muzeelor, Virtual Library Museum, un director distribuit al muzeelor online (icom.museum/vlmp).

Vizualizare 3D a exponentelor dintr-un muzeu īn cadrul site-ului Web

Multe dintre site-urile muzeelor online ne furnizeaza imagini tridimensionale a obiectelor īnregistrate. Aceste vederi sunt realizate mai ales ca secvente video īn miscare QuickTime, ca obiecte modelate 3D sau, cel mai adesea, ca obiecte Flash. Toate aceste noi tehnologii Internet fac posibila o descriere si o prezentare virtuala deosebita a obiectului cautat. Aceaste facilitati nu sunt foarte apreciate īnsa pentru ca ele pot limita accesul utilizatorilor la site-ul respectiv. Pe de alta parte, efectul vizualizarii este deosebit si foarte folositor mai ales pentru publicul de specialitate, cercetatori īn domeniu. Posiblitatea de a vizualiza si analiza īn detaliu un obiect reprezinta o mare sursa de informatie pentru acest gen de public.

QuickTime VR (QTVR) este un standard ce permite crearea de lumi virtuale pe Internet. QTVR este o extensie a formatului de film movie Apple. Este un format popular pentru vizualizarea pseudo-imaginilor de realitate virtuala (aprox. 5000 de siteuri web īn folosinta) si spre deosebire de alte formate Virtual Reality, el foloseste imagini reale luate cu o camera, la fel ca imaginile generate de calculator.

O aplicatie tipica QTVR este o "panorama" unde utilizatorii au iluzia ca privesc īntr-un cāmp de 360⁰. Exista posibilitatea sa se execute un zoom pe detalii. Panoramele si video normal QT se pot lega dāndu-i utilizatorului sentimentul ca se misca īntr-un spatiu virtual.

Suplimentar panoramelor, QTVR suporta obiecte, pe care le poate vizualiza din diferite unghiuri. Obiectele QTVR contin un set de imagini luate direct din diferite unghiuri. Browserul selecteaza imaginile potrivite de afisat cānd obiectul este ales.

Cāmpul de aplicatii VRML (Virtual Reality Markup Language) si QTVR se suprapun, dar ele sunt diferite. VRML este cel mai bine de folosit cānd este ceruta o navigatie completa a modelelor afisate. Calitatea imaginii este conectata strict cu acuratetea si complexitatea modelului folosit. Dimensiunea fisierului variaza corespunzator de la cātiva KB pentru obiecte simple, la MB pentru un model complex ce include animatii si bitmapuri. Limbajul permite navigarea īn acelasi timp cu descarcarea, ceea ce reduce timpul de asteptare.

QTVR permite o modalitate usoara de a produce lumi virtuale folosind imagini reale, dar cu proprietati de navigare limitate. Dimensiunea unui fisier obisnuit pentru un singur nod "panorama" este īntre 150 si 500 KB, iar fisierul complet trebuie sa fie descarcat īnainte de navigare.

1.4. Cartea pe Internet, biblioteci virtuale

Un exemplu complet ce ilustreaza o retea de carte online este site-ul amazon.com. Cu toate ca include si aspecte comerciale, acest site este un punct de pornire valoros īn organizarea si structurarea colectiilor mari de carte. Organizarea si accesul la o carte pe domenii de interes, vizualizare aspectelor generale si de detaliu legate de un anumit obiect-carte face din baza de date a acestui site un loc foarte cautat de catre toate categoriile de utilizatori. Fiecare īnregistrare este īnsotita de imagini fotografice de buna calitate ce reprezinta obiectul-carte si de texte descriptive legate de aspectul tehnic si de continutul acesteia. Īn plus, foarte valoroase sunt aprecierile diferitilor cititori, dar si titlurile listate din aceeasi sfera de interes. Site-ul amazon.com se bazeaza pe un motor de cautare foarte performand, legat de aspectul listelor de rezultate obtinute pe un anumit domeniu de interes.

Interfata de acces a acestei baze de date este facila si usor de īnteles pentru orice categorie de utilizatori. Prin modul de organizare si de prezentare a informatiei, baza de date amazon.com īnlocuieste cu succes multe dintre serviciile oferite de resursa umana din cadrul unei biblioteci (consultare, īndrumare, orientare).

Biblioteci virtuale

Conform definitiei consacrate bibliotecile digitale asigura accesul publicului la colectii mari de date de natura diferita si la documente multimedia, distribuite īn format digital. Aceste colectii de date īn format digital distribuite prin reteaua de calculatoare sunt foarte de folos īn procesul de informare si de educatie. Colectia date, de materiale video sau audio digitale se poate folosi pentru studiu la diferire nivele de cercetare, atāt pentru publicul general dar si pentru specialistii din domeniu. Obiectele de informare regasite īn format digital sunt usor de accesat prin furnizarea unor criterii omogene de organizare si de prezentare. Aceste criterii duc la o rapida accesarea si informare pe domeniu. Organizarea bibliotecilor digitale se poate realiza pe suport optic de mare capacitate sau īn reteaua Internet īn functie de necesitatile si posibilitatile pe care le au utilizatorii.

Bibliotecile digitale permit utilizatorilor sa regaseasca informatiile, fotografiile, filmele, emisiunile, stirile dorite apelānd la sisteme multimedia interactive. Īn plus, utilizatorul poate citi si informatii furnizate de catre specialisti sau parerile altor cititori. Aceste informatii suplimentare pot ajuta la selectia si evaluarea corecta a obiectului ales din baza de date. Un alt exemplu de aplicare eficienta a bibliotecilor digitale este īn documentarea pe un anumit subiect. Pentru a vizualiza datele si documentele multimedia de o anumita categorie din biblioteca digitala este suficient sa se aleaga criteriul de selectie. Functia de organizare pe domenii si pe criterii a bazei de date permite adaugarea de criterii noi de organizare, fiecare domeniu putānd contine un numar nelimitat de documente. Trebuie specificat ca la redarea din biblioteca digitala a anumitor tipuri de date sau a unui document multimedia īn ansamblu sunt necesare viewere sau playere de redare, lansabile o data cu fisierele media specifice.

2. Specificatii de realizare.

Scopul proiectului consta īn realizarea unui portal, eBiMuz, care ofera acces la tezaurul multicultural din zonele locuite de romāni, ca parte integranta a culturii europene, ce se va efectua prin elaborarea si implementarea unui sistem software integrat multimedia. Bogatia patrimoniului cultural existent īn bibliotecile si muzeele Romāniei, a impus necesitatea afisarii acestora īn Internet, ca imagine si text, clasificate dupa diferite criterii.

Sistemul integrat multimedia eBiMuz se constituie īntr-o solutie completa ce consta īn:

crearea si gestionarea bazelor de date relationale,

prezentarea īn Internet a arhivei virtuale, cu marcarea criteriilor multiple de multicuturalitate utilizate īn cautare

generarea automata a paginilor si CD-ului muzeului virtual.

Īn aceasta etapa a proiectului au fost realizate activitati care au avut ca obiective :

Definirea:

• claselor si atributelor componentelor software: tematica, categorie/clasa, regiune/subregiune, perioada/subperioada, descriere etc.,

arborilor ierarhici ai tematicilor (subsectiuni),

componentei pentru fiecare tematica si īnscrierea proprietatilor cu posibilitatea de mostenire a atributelor,

structurii ierarhice a bazei de date corespunzatoare tematicilor.

Proiectarea si elaborarea componentelor software ale sistemului.

Promovarea si diseminarea rezultatelor partiale specifice etapei (publicare articol, prezentare īn cadrul expozitiei VRIC Laval, Franta, aprilie 2006).

Obiectivul principal al portalului eBiMuz este furnizarea unui "serviciu" convenabil, de calitate mai buna si cu impact mare catre cetateni privind accesul la tezaurul multicultural din zonele locuite de romāni, ce reprezinta o solutie de servicii moderne, complete, eficiente, asistate, care elimina actiunile de rutina, mari consumatoare de timp si resurse umane specifice metodelor clasice, īn favoarea metodelor de tip electronic. Noile tendinte īn domeniu impun dezvoltarea unor servicii de utilitate publica (metode de informare si oferte de servicii) cu efecte īn relansarea sistemului social.

Analizat īntr-o viziune sistemica, ansamblul serviciilor oferite de eBiMuz (informare, documentare atāt īn limba romāna cāt si īn limbi de circulatie internationala si īn limba altor etnii din aceste zone.) este dificil de realizat prin metode clasice, iar noile tehnologii se īncadreaza rigorilor de eficienta si rapiditate īn furnizarea de astfel de servicii. Īn acest context, sunt promovate noile tehnologii, care īnglobeaza "know-how" pentru a face fata solicitarilor tot mai crescute de informatii. Acestea permit valorificarea superioara a resurselor cunoscute si utilizarea unor resurse neconventionale cu toate implicatiile economice si sociale.

Proiectul īsi propune realizarea portalului eBiMuz, un sistem integrat multimedia, interactiv ce va furniza servicii specifice domeniului, care sa reuneasca informatii (text si imagini interactive) referitoare la tezaurul multicultural existent īn zonele locuite de romāni. Peste aceste informatii se suprapune un motor de cautare performant care faciliteaza gasirea unor informatii la care cetatenii si specialistii doresc sa aiba acces. Se creaza, astfel, conditiile pentru oferirea unor servicii care sa satisfaca prompt necesitatile acestor categorii de beneficiari, prin intermediul tehnologiilor informatice avansate, obiectiv strategic important al guvernului īn vederea reusitei procesului de modernizare si integrare europeana, cu efect īn accelerarea tranzitiei, relansarea sistemului social, dezvoltarea tarii etc.

Instrumentul software eBiMuz este un portal capabil sa asigure informatizarea domeniului abordat, complexitatea solutiei informatice adoptata fiind transparenta utilizatorului, care are acces la functiile oferite prin intermediul interfetei grafice prietenoase, ce permite dezvoltari ulterioare pe masura evolutiei realitatii modelate. Portalul este elaborat īn deplina concordanta cu legislatia de specialitate actuala si cu practicile de lucru comunitare. Datorita arhitecturii, portalul eBiMuz este un sistem deschis oricaror dezvoltari ulterioare.

eBiMuz realizeaza asistarea utilizatorului pe tot parcursul generarii solutiei optime privind accesul la tezaurul multicultural al romānilor si integreaza criteriile si factorii care determina selectarea celui mai eficient mod de informare si documentare online. Solutia optima, alcatuita din informatiile specifice, este generata pe baza unor modele, metode si tehnici moderne ce au la baza concepte privind structurarea arborescenta a acestora.

Sistemul permite generarea automata a solutiilor prin mecanisme optime de cautare, prin intermediul unor interfete grafice cu design personalizat, de tip portal, pentru accesul la datele si informatiile din baza de date relationala, asigura stocarea (pe perioade īndelungate de timp), arhivarea, procesarea si accesarea lor. Modelul pentru reprezentarea datelor si informatiilor a rezultat din formalizarea conceptelor specifice domeniului. Acestea sunt stocate īntr-o baza de date relationala, pe nivele de informare, īntr-o ierarhie complexa.

Serviciile Web oferite de portalul eBiMuz pot fi accesate de specialistii din domeniu muzeului care manevreaza sistemul de gestiune a obiectelor si documentelor multimedia, utilizatorii anonimi, utilizatorii autorizati, precum si de administratorul portalului.

2. 1. Realizarea Bazei de Date a portalului

Baza de date a sistemului, componenta centrala a portalului, stocheaza informatii referitoare la tezaurul national obtinute de la sursele de informatii (pāna la finalizarea proiectului sursele de informatii sunt partenerii ce alcatuiesc consortiul). Pe baza informatiilor stocate, sistemul asigura o informare prompta a utilizatorilor, o actualizare īn timp real a informatiilor de continut ce este posibila doar prin intermediul metodelor si procedurilor de colectare si compatibilizare a datelor de la sursele de informatii, care pāna īn faza de finalizare a proiectului sunt reprezentate de partenerii ce alcatuiesc consortiul.

Baza de date a portalului eBiMuz este alcatuita din tabelele componente si legaturile dintre acestea, asa cum se regasesc la muzee, biblioteci etc. Pe līnga tabelele principale, functionale, baza de date contine si tabele auxiliare care sunt utilizate la dispunerea obiectelor īn pagina, inclusiv explicatii sonore si īnlantuirea paginilor. Īn urma interogarii bazei de date, informatiile obtinute sunt organizate īn sectiuni care definesc istoricul, prezentarea si descrierile aferente.

Pentru realizarea bazei de date se va utiliza, pentru īnceput, MySQL. Componenta de baza a unei baze de date este tabelul, o colectie de informatii dispuse īn īnregistrari (linii) si cāmpuri (coloane). Baza de date va contine mai multe tabele de date corelate prin diferite cāmpuri. Pe lānga tabele, baza de date include interogari, forme (formulare), rapoarte si alte componente, toate acestea permitānd vizualizarea si manipularea informatiile stocate īn baza de date, īn moduri diverse.

Īntre tabele se stabilesc relatii care permit combinarea datelor din mai multe tabele īn formulare, interogari si rapoarte. De obicei, relatiile implica tabele īn care cheia principala a unui tabel corespunde unui cāmp numit cheie straina, din alt tabel. Putem face o analogie, considerānd tabelul cu cheia principala ca fiind parintele si tabelul cu cheia straina ca fiind copilul. De obicei, nu este necesar ca valorile din cāmpul cheie straina sa fie unice, dar fiecare dintre acestea trebuie sa corespunda unei valori din cāmpul cheie primara al tabelului parinte.

Structura bazei de date

Organizarea acestor informatii a fost facuta sub forma:

nucleu cu trimiteri la detalii,

ansamblu distribuit atasat unor tematici diverse (zone, personalitati etc ),

regasirea si explotarea acestora putīnd fi facuta īn ambele modalitati.

Pentru achizitia informatiilor si stocarea lor īn baza de date, sistemul se bazeaza pe tabele de obiecte, de imagini si texte pentru obiecte si tabel de utilizatori. Analiza informatiilor furnizate de muzee (Muzeul National al Satului Dmitrie Gusti, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, Muzeul National Literaturii Romane) precum si biblioteci (Biblioteca Academiei Romāne) a condus la urmatoarea structurare a informatiilor:

Exponatul muzeal apartine unui muzeu, sectiuni, tematici si categorii (de exemplu gospodarie rurala-casa-mobilier) si este caracterizat de urmatoarele atribute - perioada/subprioada, regiune/zona, descriere si imagini.

Exponatul carte apartine unei institutii, gen literar si categorii (de exemplu biblioteca Academiei-beletristica-roman), are structurare de tipul carte-capitol-paragraf si este caracterizat de urmatoarele atribute - autorul, titlul, anul sau perioada primei aparitii, editura, titlul paralel sau tradus, limba originala (caractere chirilice, arhaisme), cuvinte cheie ale operei, gen literar asociat, responsabilitati editoriale primare sau secundare, ISBN, seria / colectia.

Baza de date contine :

- tabele de continut (institutie-judet, sectiune, subsectiune, categorie; exponat - imagini, perioada/subperioada; carte - autor, genliterar, capitol/paragraf, prefata, postfata, glosar, index, critici-critica)

- tabele de administrare portal (persoane, parole)

- tabele de īnlantuiri īntre paginile Web.

1.1. Portalul eBiMuz

Portalul de stiri specializat pe domeniul bibliotecilor si muzeeelor virtuale consta īn legarea de baze de date a serverelor de informatii din īntreaga retea Internet.

In capitolul de fata sunt prezentate tehnicile multimedia utilizate īn Web constānd īn