AutoCAD R14 include noi instrumente pentru a mari productivitatea procesului de desenare. Acest capitol prezinta noile functii de desenare îmbunatatite fata de versiunile anterioare, precum si modul lor de folosire în aplicatii practice de desenare.
În acest capitol veti:
Folosi caseta de dialog Drawing Start Up
Crea un nou desen folosind un fisier prototip sau ajutoarele de setare rapida si avansata Quick Setup Wizard si Advanced Setup Wizard
Folosi optiunile Direct Distance Entry si modul Tracking
Controla si organiza proprietatile desenului cu ajutorul casetei de dialog Layer and Linetype Properties
Modifica proprietatile obiectelor selectate cu gripsuri cu ajutorul toolbar-ului Object Properties
Vizualiza si personaliza toolbar-uri în aria de desenare
Copia proprietati ale obiectelor folosind Property Painter
Plasa un text în desen folosind comanda perfectionata MTEXT
Crea si utiliza polilinii optimizate
Seta si utiliza proprietatile AUTOSNAP
Start Up Wizard si New Drawing Wizard
 |
Fig. 2- 1 Caseta de dialog Startup Wizard
Optiunea Use a Wizard va conduce pe parcursul traseului setarilor necesare într-un desen, folosind fie Quick Setup (setare sumara) sau Advanced Setup (setare detaliata). Setarile initiale ale desenului sunt acad.dwt sau acadiso.dwt si se bazeaza pe setarea curenta pentru MEASURE din registru. Valorile din registru sunt English=0 si Metric=1. Atunci când MEASURE este setata la 0, setarile desenului se bazeaza pe acad.dwt, iar când este setata la 1, setarile se bazeaza pe acadiso.dwt. În functie de tipul de wizard ales, puteti apoi selecta valori ale unor setari precum limitele desenului, unitatile de desenare si directia de masurare a unghiurilor.
Optiunea Use a Template va permite crearea unui nou desen, bazat pe un fisier prototip. Toate desenele prototip au extensia .dwt. Daca optati pentru Use a Template, va fi afisata o lista alfabetica a fisierelor prototip stocate în directorul desemnat. Acest director se afla de obicei, în directorul principal AutoCAD, dar poate fi schimbat din sectiunea Files din caseta de dialog Preferences
Optiunea Start from Scratch foloseste setari implicite bazate pe acad.dwt si acadiso.dwt. Acestea sunt setari codificate hard si sunt listate ca English si Metric din caseta de dialog Start Up
Optiunea Open a Drawing afiseaza caseta de dialog Select File. Aceasta caseta de dialog va permite selectia unuia din ultimele patru desene deschise sau a optiunii More Files cu care puteti alege orice alt desen existent în sistem.
În timpul unei sesiuni de lucru în AutoCAD, selectarea comenzii New va afisa caseta de dialog Create a New Drawing. Toate optiunile din Start Up sunt disponibile, mai putin optiunea Open a Drawing. Puteti deschide desene existente, prin lansarea comenzii Open, care va avea ca rezultat afisarea casetei de dialog Select File
Quick si Advanced Startup Wizard
Cele doua optiuni disponibile pentru setarile corespunzatoare unui nou desen sunt Quick Setup Wizard si Advanced Setup Wizard. Ambele optiuni sunt lansate împreuna cu fisierul prototip curent, dar parcurgând fiecare din aceste optiuni, anumite setari sunt facute pentru fiecare dintre acestea. În functie de scala desenului dumneavoastra, sunt ajustate setarile pentru dimensionare si pentru înaltimea textului. Setarile realizate cu ajutorul unui wizard pot fi, de asemeni, modificate în timpul sesiunii de desenare.
Quick Setup Wizard seteaza tipul de unitate de masura si marimea desenului. Aceasta este ec 525f57f hivalenta setarilor pentru Units si Limits
Modificarea ariei desenului ajusteaza automat variabilele de sistem prezentate în tabelul urmator:
|
Setari modificate |
Variabila de sistem |
|
Prima distanta de tesire |
CHAMFERA |
|
A doua distanta de tesire |
CHAMFERB |
|
Marimea liniei de cota si a sagetilor liniilor de indicatii |
DIMASZ |
|
Desenarea marcajelor de centru pentru cercuri sau arce |
DIMCEN |
|
Spatierea dintre cotele paralele |
DIMDLI |
|
Lungimea liniilor de extensie peste linia de cota |
DIMEXE |
|
Distanta la care se situeaza cota fata de punctele de definitie |
DIMEXO |
|
Distanta la care se întrerup liniile de cota în jurul textului |
DIMGAP |
|
Înaltimea textului cotei |
DIMTXT |
|
Valoarea implicita a diametrului interior al coroanei circulare (donut) |
DONUTID |
|
Valoare implicita a diametrului exterior al coroanei circulare (donut) |
DONUTOD |
|
Factorul de scala al tipului de hasura |
HPSCALE |
|
Spatierea pentru tipurile simple de hasura definite de utilizator |
HPSPACE |
|
Factorul de scalare global al tipurilor de linii |
LTSCALE |
|
Valoarea implicita a înaltimii de text pentru stilul de text curent |
TEXTSIZE |
|
Daca variabila de sistem DIMSCALE este setata la 1. |
Variabilele de dimensionare nu sunt ajustate |
Lansarea unei sesiuni de lucru
Modificarile facute în AutoCAD R14 pentru a accesa direct fisierele executabile AutoCAD au avut ca rezultat o reducere a timpului necesar lansarii unei sesiuni de lucru folosind icon-ul AutoCAD prezent pe desktop.
Fisiere prototip
Fisierele prototip sunt echivalentul desenelor prototip din variantele anterioare, cu diferenta ca desenele prototip au extensia .dwg, în timp ce fisierele prototip au extensia .dwt, ceea ce le protejeaza de modificari accidentale. Aceste fisiere sunt stocate într-un subdirector de prototipuri, în mod normal plasat sub directorul principal AutoCAD. Prin selectarea icon-ului Template Drawing File Location din tabelul File din caseta de dialog Preferences, se seteaza aceasta locatie.
Fisierul prototip implicit este acad.dwt sau acadiso.dwt, depinzând de modul de instalare. Orice fisier desen poate fi salvat ca fisier prototip. Oricum, data fiind importanta setarilor standardizate pentru orice sesiune de desenare, se recomanda ca fisierele prototip sa fie create înainte de demararea unui proiect. Desenele prototip existente pot fi salvate ca fisiere prototip, prin aceasta asigurându-se valorificarea activitatii depuse anterior, de creare a unor desene standardizate.
Integrarea utilizatorului în interfata Windows
R14 ofera o interfata corespunzatoare rularii sub Windows 95 si Windows NT. Aceasta face produsul mai usor de învatat, oferind si o mare productivitate în utilizare. Aceasta sectiune ilustreaza multe din schimbarile efectuate asupra casetelor de dialog Open si Save, toolbar-urilor, meniului atasat butonului din dreapta al mouse-ului si structurii meniurilor.
Nota: Interfata Explorer nu este valabila pentru Windows NT 3.51.
Cutia de dialog Explorer
Utilizatorii de Windows 95 si Windows NT 4.0 sunt familiarizati cu utilizarea aplicatiei Explorer pentru managementul fisierelor. Interfata grafica Explorer ofera o lista de directoare si fisiere ale sistemului. R14 pune acum la dispozitia utilizatorilor o interfata asemanatoare Explorer-ului, pentru efectuarea de operatii asupra fisierelor, precum deschiderea, salvarea, importarea si exportarea lor.
 |
Fig. 2- 2 Caseta de dialog Select File
 |
Fig. 2- 3 Meniu-ecran disponibil din caseta de dialog Select File
În AutoCAD 14, caseta de dialog Toolbar are doua întrebuintari: prezinta toolbar-urile selectate si le personalizeaza.
Optiunile în deschiderea casetei de dialog Toolbar includ:
Toolbar: Se apasa butonul din dreapta al mouse-ului pe orice buton deja afisat
Menu: View > Toolbars
Command: TOOLBAR
 |
Fig. 2- 4 Caseta de dialog Toolbars
În acest exemplu, toolbar-urile Object Properties Standard Dimension si Draw sunt activate.
Fata de Release 13 numele toolbar-urilor sunt schimbate. Numele de prefix al grupului de menu-uri (în acest caz, ACAD) nu este prezentat.
 |
Fig. 2- 5 Caseta de dialog Customize Toolbars
Când alegeti unul din butoane, comanda si o descriere a rezultatului acesteia va fi afisata în aria Description
Caseta de dialog Toolbar Properties a fost modificata pentru R14. Pentru a deschide caseta Toolbar Properties, alegeti un toolbar, apoi alegeti butonul Properties din caseta de dialog Toolbars
 |
Fig. 2- 6 Caseta de dialog Toolbar Properties
Meniul-ecran (accesat cu butonul din dreapta al mouse-ului)
R14 ofera îmbunatatiri ale productivitatii, prin adaugarea unor noi optiuni meniului-ecran. Aceste optiuni acopera o serie de comenzi si rutine, incluzând:
 |
Fig. 2- 7 Meniul popup pentru RTZOOM
Afisarea meniului popup ZOOM/PAN cu marcajul în dreptul lui PAN
Activarea RTPAN si RTZOOM în cadrul comenzii PLOT afiseaza acelasi meniu popup ca cel din figura 2-7
 |
Fig. 2- 8 Meniul popup din caseta de dialog Layers and Linetypes
Afisarea unui meniu popup atunci când este selectat un grip (punct caracteristic al unui obiect), ca cel din figura urmatoare:
 |
Fig. 2- 9 Optiunile disponibile la activarea unui grip
AutoCAD ofera o varietate de meniuri, cu ajutorul carora va puteti organiza procedura de lucru optima. Indiferent daca este vorba de toolbar, meniu, buton sau meniu auxiliar, este important ca structura meniului sa corespunda cu sistemul de operare si sa va ofere un set de meniuri logice si usor de utilizat.
 |
Fig. 2- 10 Noul meniu Edit
În R14, numarul toolbar-urilor a fost redus si multe dintre meniurile de tip flyout au fost înlaturate. Cele ramase sunt adaptate sa reflecte adaugarea sau înlaturarea comenzilor. Comanda TOOLBAR este acum plasata sub meniul View
Dimensiunea unui fisier realizat în AutoCAD R14 este mai mica decît în variantele anterioare, aceasta având ca rezultat îmbunatatiri ale performantelor, incluzând deschideri si salvari mai rapide ale fisierelor, scrierea mai rapida pe disc a blocurilor si copierea mai rapida în Clipboard a obiectelor OLE.
|
AutoCAD include acum noi optiuni la începutul fiecarei sesiuni de desenare. Aceste optiuni sunt incluse în casetele de dialog Start Up si Create a New Drawing. În acest exercitiu, veti începe o noua sesiune de lucru în AutoCAD si veti utiliza Quick si Advanced Wizard
Porniti o noua sesiune de lucru în AutoCAD. Este afisata caseta de dialog Start Up
Nota: Implicit, caseta de dialog va afisa optiunea selectata la pornirea sesiunii anterioare de lucru în AutoCAD.
Selectati Instructions. Este afisat help-ul text.
 |
Fig. 2- 11 Începerea unui desen folosind optiunea Start from Scratch
Din meniul Tools, alegeti Drawing Aids. Este afisata caseta de dialog Drawing Aids. Verificati setarile pentru Limits Grid si Snap pentru a verifica efectul alegerii optiunii Metric. Punctati pe butonul Cancel.
Din meniul File, selectati New. Nu salvati modificarile facute în drawing.dwg. Este afisata caseta de dialog Create New Drawing. Observati ca optiunea Open a Drawing nu este disponibila. Aceasta este afisata numai în caseta de dialog Start Up
 |
Fig. 2- 12 Quick Setup Wizard
În tabelul Step1: Units, setarea implicita este Decimal. Selectati apoi tabelul Step 2: Area, sau Next pentru a merge la pasul urmator.
 |
Fig. 2- 13 Caseta de dialog More Info
Selectati OK, apoi Done pentru a confirma setarile facute. AutoCAD afiseaza limitele desenului si grid-ul stabilit de setarile specificate.
Din meniul File, selectati New. Nu salvati modificarile facute.
Selectati Use a Wizard. În lista Select a Wizard, alegeti Advanced Setup. Apoi, punctati OK. Este afisata caseta de dialog Advanced Setup, ca în figura urmatoare:
 |
Fig. 2- 14 Advanced Setup Wizard cu tabelul Units selectat
În tabelul Step 1: Units, setati Precision la valoarea de 2 zecimale. Mutati-va în tabelul urmator cu Next, punctând direct pe el sau apasând de la tastatura sageata dreapta.
În tabelul Step 2: Angle, setati valoarea de o zecimala pentru Precision
Fig. 2- 15
 |
În tabelul Step 5: Area, introduceti valoarea 594 pentru Width si 420 pentru Length. Mutati-va cu Next în tabelul urmator.
Fig. 2- 16 Tabelul Area
 |
În tabelul Step 6: Title Block, în lista Title Block Description, selectati cartusul ISO_A2. Mutati-va în tabelul urmator.
Fig. 2- 17
 |
În tabelul Step 7: Layout, mentineti setarile implicite care utilizeaza o afisare completa în Paper space si permite lucrul la desen, cu vizualizarea întregului desen. Apoi selectati Done
AutoCAD deschide un nou desen în Paper space cu o singura fereastra si cu indicatorul standardizat inserat, ca în figura urmatoare.
 |
Crearea si utilizarea unui fisier prototip
Din meniul File, selectati New. Nu salvati.
 |
Fig. 2- 19 Începerea unui desen folosind optiunea Start from Scratch
Din meniul Format, selectati Drawing Limits. Setati limitele la -10, -10 si 422, 307. Apoi dati comanda Zoom All pentru a afisa întreg spatiul de desenare cuprins între limite.
Din meniul Tools, selectati Drawing Aids. Pentru a seta spatierea grid-ului, dati valoarea 10 pentru X Spacing si apoi apasati ENTER. Aceasta va determina setarea de 10 si pentru Y Spacing. Asigurati-va ca valorile pentru snap pe X si pe Y este 5. Asigurati-va ca grid-ul si snap-ul sunt activate, apoi punctati OK.
Fig. 2- 20
 |
Din meniul Tools selectati Preferences. În tabelul Performance, introduceti valoarea de 500 pentru Arc and circle smoothness si punctati OK.
Fig. 2- 21
 |
Din meniul File, selectati Save As. Salvati desenul curent în subdirectorul Template, dupa ce ati selectat pentru Save As Type, din lista popup, Drawing Template File
Introduceti metr-a3 pentru numele fisierului si apoi punctati pe butonul Save. Va fi afisata caseta de dialog Template Description
Completati în Template Description, asa cum este indicat în figura urmatoare. Apoi punctati pe OK. Acest fisier poate fi folosit ca fisier prototip pentru toate desenele în sistemul metric de masurare, care folosesc formatul A3.
Fig. 2- 22
 |
Din meniul File, selectati New
Selectati Use a Template
În lista Select a Template, alegeti metr_a3. Sunt prezentate previzualizarea si descrierea prototipului. În acest exemplu, deoarece nu exista obiecte în desen, fereastra de previzualizare este goala.
Daca numele fisierului nu este afisat, puteti cauta în structura de directoare, prin selectarea More Files si apoi OK.
Exercitiul precedent a prezentat optiunile de creare a unui nou desen. R14 prezinta, de asemeni, modificari privind pornirea unei sesiuni de lucru pe un desen existent. Acest exercitiu ilustreaza modificarile facute în interfata cu utilizatorul.
 |
Fig. 2- 23 Caseta de dialog Select File
Nota Select File este, de asemenea, disponibila pentru Open a Drawing, la începutul oricarei noi sesiuni de lucru în AutoCAD. Selectati More Files, apoi punctati OK pentru a afisa caseta de dialog Select File
2. În lista desfasurata Look in, selectati directorul ce contine fisierele cu exercitii pentru acest ghid. Caseta de dialog, de tip Explorer, va permite sa vedeti fisierele desen ca o lista de nume sau cu detalii privind numele, marimea, tipul si ora ultimei accesari.
Selectati butonul Details pentru a va afisa toate detaliile referitoare la fisierele desen.
3. Selectati hospflr.dwg. fereastra de previzualizare afiseaza o imagine a desenului. Alegeti Open pentru a deschide fisierul desen. Desenul trebuie sa arate ca în figura urmatoare:
 |
În acest exercitiu, veti folosi caseta de dialog Toolbars pentru a redenumi si controla vizibilitatea toolbar-ului Inquiry
Din meniul View, selectati Toolbars pentru a modifica titlul si descrierea unui toolbar.
În lista de toolbar-uri, marcati casuta pentru Inquiry.
Va fi afisat toolbar-ul Inquiry, ca în figura urmatoare:
Fig. 2- 25
 |
În caseta de dialog Toolbars, selectati butonul Properties. Va fi afisata caseta de dialog Toolbar Properties
Modificati-i numele în Information. Modificati si descrierea de help în: Arata toolbar-ul Information.
Selectati butonul Apply
Numele toolbar-ului se modifica atât în caseta de dialog Toolbar, cât si în titlul toolbar-ului pe ecran.
Daca nu doriti sa vedeti acest toolbar, selectati fie butonul X din coltul din dreapta sus al toolbar-ului sau prin deselectarea casutei corespunzatoare.
Se poate obtine o eficienta marita prin utilizarea Command Line Recall. Cu R14, puteti accesa si edita o lista de comenzi introduse în sesiunea curenta de lucru. Acest lucru reduce substantial timpul necesar reintroducerii comenzilor. Aceasta sectiune descrie noua Command Line Recall si functionalitatile ferestrei History
R14 introduce functia Command Line Recall and Editing. Utilizând sagetile sus-jos în fereastra History, puteti derula o lista a comenzilor executate. Pe masura ce derulati, fiecare din comenzile precedente este afisata în fereastra liniei de comanda. Odata ce o comanda este afisata în fereastra History, ea poate fi executata din nou, sau editata si reintrodusa.
Ca si în R13, comenzile din fereastra History pot copiate si adaugate în linia de comanda. Dupa ce o comanda este selectata din lista din fereastra History, ea poate fi adaugata direct la linia de comanda, folosind noua optiune Paste to CmdLine din meniul-ecran accesat cu butonul din dreapta al mouse ului.
Comenzile continute în fereastra History sunt de tip read-only (pot fi vizualizate, dar nu sunt modificabile). Deci, ele nu pot fi editate. Oricum, odata ce comanda a fost copiata la linia de comanda, ea poate fi editata si reintrodusa.
Vizualizarea unui desen în AutoCAD a fost simplificata în R13 prin adaugarea unui PAN si ZOOM în timp real. R14 adauga aceasta caracteristica în cadrul comenzii si, prin actionarea butonului drept al mouse-ului, va permite comutarea între ZOOM/PAN si ZOOM/PAN în timp real. Comanda ZOOM a fost modificata pentru a reflecta aceste schimbari.
Optiunile de accesare a comenzilor ZOOM si PAN sunt:
Toolbar: Object Properties
Meniu: View > ZOOM si View > Pan
La linia de comanda: ZOOM, PAN (Z, P)
Atunci când se lucreaza cu desene complexe, o mare parte din timp este consumat cu utilizarea comenzilor PAN si ZOOM, pentru a controla spatiul de desenare. R13 a adaugat comenzile PAN si ZOOM în timp real, dar ele lucrau independent. În R14, comenzile pentru PAN si ZOOM în timp real au fost integrate în comenzile obisnuite PAN si ZOOM (noua comanda PAN corespunde cu comanda RTPAN din R13). Dupa lansarea comenzii, apasând ENTER sau butonul din dreapta al mouse-ului se intra direct în varianta pentru timp real. Aceasta permite interactiunea rapida cu desenul, prin controlul "din zbor".
Posibilitatile în afisarea din Paper space în R14 includ:
Zooming Vmax în Paper space
Zoom si Pan transparent în Paper space
Activare REGENAUTO în Paper space pentru controlul utilizatorului asupra regenerarii desenului
RTPAN si RTZOOM activate în Paper space
Posibilitati limitate pentru comanda DRAWORDER
Daca este activata optiunea Fast Zoom a comenzii VIEWRES, R14 executa ZOOM, PAN si VIEW RESTORE la viteza de redesenare, ori de câte ori este posibil. Puteti utiliza acum comenzile transparente ZOOM/PAN (pentru a selecta obiecte sau puncte pentru alte comenzi) în Paper space
Puteti acum executa comenzile PAN/ZOOM în timp real în Model si Paper space. De asemeni, sunt incluse noi posibilitati pentru driver-ul video si posibilitatea de a avea ZOOM/PAN în timp real la previzualizarea pentru plotare. În plus, posibilitatile lucrului cu imagini au crescut, incluzând XREF si decuparea imaginilor de tip raster, precum si posibilitatea de a crea desene hibride raster/vector.
Când introduceti zoom de la tastatura, veti observa ca prompterul comenzii ZOOM este scurtat, asa cum se arata în exemplul urmator:
Command: _zoom
All/Centre/Dynamic/Extents/Previous/Scale (X/XP)/Window/<Realtime>:
Zoom Window ramâne optiunea implicita, iar apasarea tastei ENTER activeaza ZOOM în timp real.
Selectarea lui S are ca rezultat urmatorul prompter. Poate fi introdus apoi un factor de scalare.
All/Centre/Dynamic/Extents/Previous/Scale (X/XP)/Window/<Realtime>: s
Enter scale factor:
Nota Left si Vmax nu sunt afisate la prompter, dar ramân optiuni valabile.
În timpul desenarii, marimea implicita a cursorului poate fi schimbata, de la un cursor pe întreaga dimensiune a ecranului, pâna la dimensiuni mai mici. Aceste marimi se seteaza din caseta de dialog Preferences, activând tabelul Pointer. Valoarea marimii cursorului reprezinta un procent din dimensiunea ecranului, 100 reprezentînd dimensiunea maxima.
 |
Fig. 2- 26 Setarea implicita a marimii cursorului
În timpul unei comenzi EDIT, cursorul se va transforma într-un patrat de selectie, iar la selectia unui mod osnap, va avea forma specifica. În plus, cursorul de tip reticular se schimba într-un cursor-cruce în timpul unora dintre operatiile din cadrul Aerial View.
În timpul comenzilor ZOOM si PAN în timp real, cursorul reticular se transforma într-un cursor reprezentând o lupa, în cazul comanzii ZOOM sau o mâna, în cazul comenzii PAN.
Plotarea si tiparirea desenelor au fost, pentru mult timp, metodele de baza în comunicarea informatiilor desenate pentru cei care nu aveau instalat programul AutoCAD. R14 face mai usoara vizualizarea desenului înainte de plotare, prin adaugarea optiunii Realtime ZOOM si PAN în cadrul optiunii de Plot Preview. Aceste comenzi functioneaza la fel ca în editorul de desenare, inclusiv meniul atasat butonului drept al mouse-ului.
Randamentul sesiunii de lucru a crescut prin noile posibilitati ale comenzilor RTPAN, RTZOOM si numeroaselor casete de dialog. În acest exercitiu, veti utiliza comenzile RTPAN si RTZOOM. Apoi veti lansa Plot Preview din fereastra de dialog Print/Plot Configuration
 |
Fig. 2- 27 Starea initiala a fisierului elevs.dwg
 |
Fig. 2- 28 Zonele Mall si Knuckle Lobby
Aceasta parte a desenului trebuie sa fie aproximativ în centrul ferestrei pe care o definiti.
 |
Fig. 2- 29 Afisarea zonei Mall dupa comanda ZOOM Realtime
Apasati pe butonul din dreapta al mouse-ului pentru a afisa meniul popup si alegeti Pan. Cursorul se va schimba într-un simbol reprezentînd o mâna. Mutati spre dreapta zona Mall, pentru a vedea zona Knuckle Lobby.
Atunci când ati ajuns la rezultatul dorit, iesiti din comenzile ZOOM si PAN, apasînd tasta ESC sau tasta ENTER sau prin selectarea optiunii Exit din meniul atasat butonului drept al mouse-ului.
Afisati întregul desen cu ajutorul comenzii ZOOM EXTENTS.
Din menu-ul File, selectati Print. Din zona Additional Parameters, selectati Extents. Dati comanda Full Plot Preview, asa cum se prezinta în figura urmatoare.
Fig. 2- 30
 |
Desenul este afisat cu Realtime ZOOM deja activat. Mariti si micsorati, apoi alegeti EXIT folosind meniul atasat butonului drept al mouse-ului.
Anulati plotarea cu Cancel si parasiti fisierul fara a salva schimbarile.
În acest exercitiu, veti observa viteza crescuta a combinatiei de comenzi ZOOM si PAN în Paper space si veti aplica comenzile transparente de ZOOM si PAN în Paper space, posibilitati datorate noului subsistem grafic.
 |
Fig. 2- 31 Fisierul zoom-pan.dwg
 |
Fig. 2- 32 Linia de stare cu icon-ul Tile selectat
În linia de stare, faceti dublu-click pe icon-ul Paper. Acum ati trecut din Paper space în Model space. Punctati în fereastra dreapta, pentru a selecta vederea din fata a cubului.
Lansati comanda RTPAN prin introducerea de la tastatura litera p si apoi apasati ENTER.În fereastra, va apare cursorul specific comenzii RTPAN.
Punctati butonul din drapta mouse-ului. Va apare meniul popup. Selectati optiunea Zoom. Cursorul se va transforma corespunzator comenzii RTZOOM. Pozitionati cursorul în partea de jos a ferestrei. Trageti cursorul RTZOOM spre partea superioara a ferestrei.
Pentru a iesi din comanda, apasati ENTER sau apasati butonul drept al mouse-ului. Din meniul popup, selectati Exit.
În linia de stare, faceti dublu-click pe icon-ul Model. Astfel, faceti trecerea din Model space în Paper space
Lansati comanda RTPAN prin introducerea de la tastatura a literei p, si apoi apasati ENTER. Pe ecran apare cursorul specific comenzii RTPAN.
Pozitionati cursorul deasupra vederii izometrice. Trageti cursorul RTPAN spre centrul ferestrei grafice. Lasati liber butonul mouse-ului. Apasati tasta ESC pentru a iesi din comanda.
Din meniul Dimension, selectati Linear. Pentru prima linie de extensie, tineti apasata tasta SHIFT si apasati butonul drept al mouse-ului. Din meniul Osnap, selectati Endpoint. Selectati chenarul din interior în partea din stânga jos.
Introduceti 'P la linia de comanda si apasati ENTER pentru a lansa comanda de pan transparent. Este vizibil pe ecran meniul ZOOM.
Pozitionati cursorul în partea dreapta a desenului. Trageti cursorul spre partea stânga. Când este vizibil chenarul drept al desenului, apasati tasta ESC pentru a iesi din comanda RTPAN.
Folositi OSNAP Perpendicular pentru a plasa cealalta linie de extensie. Când apare prompterul, selectati chenarul interior drept. Pentru locatia liniei de dimensionare, selectati un punct deasupra indicatorului
 |
Fig. 2- 33 Desenul completat
Proprietatea de a specifica noi puncte sau de pozitionare pe puncte existente în mod rapid si precis joaca un rol important în productivitatea desenului în AutoCAD. R14 îmbunatateste productivitatea desenului eficient si precis, prin adaugarea unor noi posibilitati la cele deja existente.
Modurile Osnap sunt un puternic instrument pus la dispozitie de AutoCAD, cu ajutorul caruia puteti specifica rapid si precis pozitia unor puncte geometrice în timpul lucrului. R14 introduce o noua functie, numita AUTOSNAP, care ofera indicatii vizuale pentru a arata în ce parte a obiectului se plaseaza cursorul Osnap. Formele geometrice pentru fiecare setare Osnap sunt afisate în caseta de dialog Osnap Settings.
Optiunile de accesare a casetei de dialog cuprind:
Toolbar: Object Snap
Meniu: Tools>Object Snap Settings
La linia de comanda: OSNAP
Caseta de dialog Osnap Settings este afisata, ca în figura urmatoare:
Fig. 2- 34
 |
 |
Fig. 2- 35 Setarea AUTOSNAP în caseta de dialog Osnap Settings
Marker-ul este o forma geometrica care apare atunci când cursorul Osnap este plasat pe un punct Osnap. Forma marker-ului corespunde celor afisate în tabelul Running Osnap
Marimea acestui marker poate fi ajustata mutând spre stânga sau dreapta cursorul Marker size din tabelul AutoSnap. Acest proces este asemanator cu cel al setarii marimii cursorului de selectie pentru Osnap. Marimea curenta a cursorului este aratata într-o imagine alaturata.
Indicatorul Marker color arata culoarea curenta a marker-ului. Puteti modifica aceasta culoare, alegând o alta din lista disponibila pentru Marker color
Când exista mai multe optiuni osnap pentru un obiect, puteti sa le treceti în revista succesiv prin apasarea tastei TAB. Optiunile sunt puse în evidenta în timpul trecerii în revista. De exemplu, pentru o linie puteti avea acces la punctul de mijloc si la cele de capat. Optiunea Magnet blocheaza cursorul pe un punct osnap. A se observa ca trecerea în revista nu include modul osnap Intersection.
Eticheta (SnapTip) este afisata ca si cele pentru butoanele-comenzi din Windows, atunci când cursorul este pozitionat pe un punct osnap. Eticheta afiseaza numele acestuia.
Variabila de sistem pentru AUTOSNAP controleaza afisajul marker-ului si al etichetei si activeaza sau dezactiveaza optiunea Magnet. Valoarea initiala a sumei de biti este 7 si este salvata în desen. Valorile bitilor sunt urmatoarele:
|
Valoare |
Efect |
|
Dezactiveaza marker-ul, eticheta si optiunea Magnet |
|
|
Activeaza marker-ul |
|
|
Activeaza eticheta |
|
|
Activeaza optiunea Magnet |
Cu ajutorul comutatorului OSNAP, puteti activa si dezactiva modul osnap activ, fara a pierde setarile facute pentru Object Snap. Comutatorul OSNAP este localizat în linia de stare, asa cum este aratat în figura urmatoare, sau poate fi actionat apasând combinatia de taste CTRL+F sau tasta F3.
Fig. 2- 36
 |
Daca alegeti oricare din aceste trei optiuni atunci când nu este activ nici un mod osnap, este afisata caseta de dialog Osnap Settings, din care puteti alege un osnap activ sau puteti renunta la comanda.
Noua variabila de sistem OSNAPCOORD determina prioritatea între coordonatele introduse de la tastatura si modurile osnap. De exemplu, daca la tastatura se introduc coordonatele 3,3, aceasta variabila determina daca aceasta implica punctul de coordonate 3,3 sau un punct osnap apropiat de 3,3.
Puteti seta aceasta optiune în tabelul Compatibility din caseta de dialog Preferences, în aria Priority for coordinate data entry, asa cum este prezentat în figura urmatoare:
Fig. 2- 37 Setarea prioritatii osnap în caseta de dialog Preferences
 |
OSNAPCOORD poate fi de asemenea setata de la linia de comanda. Valorile si efectul pe care îl are fiecare setare sunt prezentate în lista urmatoare:
setarile corespunzatoare osnap-ului activ sunt prioritare fata de introducerea coordonatelor de la tastatura
datele de la tastatura sunt prioritare fata de setarile object snap
datele de la tastatura sunt prioritare fata de setarile object snap, cu exceptia celor introduse prin fisiere script.
Modurile osnap va localizeaza în puncte exacte ale unui obiect, fara a fi necesara cunoasterea coordonatelor exacte sau construirea unor linii auxiliare. Utilizarea efectiva a acestei tehnici va îmbunatateste productivitatea. AutoSnap adauga un plus de functionalitate, oferind indicatii atunci când cursorul osnap este localizat pe un obiect.
În acest exercitiu, veti seta AUTOSNAP si veti utiliza optiunile Marker, Magnet si SnapTip.
Din meniul File, selectati Open, apoi alegeti support.dwg pentru a deschide acest fisier. Desenul arata ca în figura 2-38.
Desenul este incomplet; trebuie adaugate doua linii. De asemeni, o modificare de proiectare cere ca cele doua gauri filetate din partea inferioara a suportului sa fie mutate.
 |
În linia de stare, faceti dublu-click pe icon-ul OSNAP. Deoarece nu exista nici un mod osnap selectat, se afiseaza caseta de dialog Osnap Settings
 |
Fig. 2- 39 Setarile osnap necesare
Selectati apoi tabelul AutoSnap. Cele trei setari, Marker, Magnet si SnapTip trebuie marcate, asa cum se arata în figura 2-40. Apoi punctati OK.
Veti adauga acum liniile ce lipsesc desenului.
Din meniul View, alegeti Named Views.
În caseta de dialog View Control, selectati V1. Apasati pe butonul Restore, apoi OK. Desenul dumneavoastra trebuie sa arate ca în figura 2-41.
Fig. 2- 40
 |
 |
Fig. 2- 41 Vederea V1
Din meniul View, alegeti Named Views.
În caseta de dialog View Control, selectati V2. Punctati pe Restore, apoi pe OK. Desenul trebuie sa arate ca în figura 2-42.
Faceti dublu-click pe OSNAP pentru a-l dezactiva.
Trasati o linie din punctul PT3, tangenta în PT4 la arcul de cerc, folosind Endpoint si Tangent Setarile pentru Marker, Magnet si SnapTip ramân active chiar cu OSNAP dezactivat.
Din meniul View selectati Named Views.
În caseta de dialog View Control, selectati V3. Selectati butonul Restore si apoi OK. Desenul va arata ca în figura 2-43.
 |
Fig. 2- 42 Vederea V2
 |
Fig. 2- 43 Vederea V3
14. Faceti dublu-click pe OSNAP pentru a-l activa. Din meniul Modify, selectati Move.
Select objects: Other corner: selectati prima gaura 4 found
Select objects: Other corner: selectati a doua gaura 4 found
Select objects:
Base point or displacement: selectati centrul uneia dintre gauri
Second point of displacement:
Gaurile vor fi acum plasate în pozitia potrivita.
 |
Fig. 2- 44 Desenul prototip completat
În variantele anterioare, existau trei metode de specificare a pozitiilor bidimensionale: absolute, relative sau prin introducerea coordonatelor polare. R13c4 a introdus si o alta metoda de definire a unui punct, care era introducerea distantei pîna la punct. Folosind aceasta metoda, puteti specifica o directie cu ajutorul dispozitivului digitizor si introduce o distanta de la tastatura. Când este folosita împreuna cu SNAP si ORTHO, aceasta metoda este un mod rapid si facil pentru a introduce locatii pentru obiecte geometrice regulate.
AutoCAD utilizeaza metoda filtrelor de specificare a unei valori a coordonatei la un moment dat, ignorând temporar cealalta valoare a coordonatei. Folosite odata cu modurile osnap, filtrele pot extrage valori ale coordonatelor punctelor existente, pentru a pozitiona un alt punct. R14 introduce modul tracking ca o metoda alternativa pentru a pozitiona vizual puncte relativ la alte puncte existente în desen.
Variantele de accesare a comenzii TRACKING sunt:
Toolbar: Object Snap
La linia de comanda: TK
Aceasta optiune de introducere a datelor nu este valida atunci când lansati o comanda de desenare, deoarece ea se refera la ultimul punct introdus. De exemplu, pentru a o folosi împreuna cu comanda LINE, lansati comanda si selectati un punct de început pentru linie. Apoi mutati cursorul în directia dorita, introduceti 4 la tastatura si apoi apasati ENTER. Rezultatul va fi o linie de 4 unitati, desenata în directia cursorului.
Aceasta optiune nu este limitata numai la comenzile simple de desenare. De exemplu, daca veti lansa comanda RECTANG, nu puteti utiliza introducerea distantei directe pentru primul colt, dar o puteti folosi pentru cel de-al doilea colt. Introducând valoarea 5 la prompterul pentru cel de-al doilea colt, se obtine un drepunghi cu diagonala de 5 unitati.
 |
Fig. 2- 45 Desenarea folosind Direct Distance si grid la 45°
Puteti folosi modul tracking ori de câte ori AutoCAD-ul cere un punct. Când lansati optiunea tracking si specificati un punct, AutoCAD constrânge selectia urmatorului punct pe o directie ortogonala care pleaca pe verticala sau pe orizontala din primul punct.
În acest exercitiu, veti determina centrul unui dreptunghi.
Lansati comanda de care aveti nevoie, de exemplu Line.
Introduceti TK la linia de comanda pentru a lansa comanda TRACKING.
La prompterul pentru primul punct de tracking, selectati mijlocul unei laturi (punctul PT1 din figura urmatoare), folosind AutoSnap.
La prompterul pentru punctul urmator, selectati mijlocul celeilalte laturi (PT2 în figura urmatoare).
Completati comanda apasând tasta ENTER. Obiectul apare în punctul specificat.
 |
Fig. 2- 46 Selectarea mijlocului unui dreptunghi
Daca veti încerca sa lansati tracking de la linia de comanda, AutoCAD afiseaza un mesaj de eroare.
Când lansati modul tracking prin alegerea unui prim punct de tracking, mutati cursorul direct în sus, jos, dreapta sau stânga pâna veti vedea linia elastica. Directia miscarii afecteaza directia de tracking. Observati ca daca mutati cursorul de la stânga la dreapta, atunci trebuie sa îl deplasati exact deasupra ultimului punct selectat pentru a începe sa-l deplasati în sus sau în jos.
Puteti utiliza modul tracking împreuna cu Direct Distance Entry, de exemplu pentru a plasa un text la o distanta precizata de un alt obiect, pentru a insera ferestre sau usi în pereti la o distanta specificata de un colt, sau pentru a sparge un perete.
În acest exercitiu, veti desena un cerc la o distanta specificata (cinci unitati spre vest, trei unitati spre nord) fata de coltul unui acoperis.
Lansati comanda CIRCLE.
La prompterul pentru punctul de centru, introduceti de la tastatura TK.
Când vi se cere primul punct de tracking, selectati coltul acoperisului, asa cum se arata în figura urmatoare. Nu aveti nevoie sa introduceti un mod osnap, pentru ca AutoSnap va stabileste unul.
 |
Fig. 2- 47 Selectarea primului punct de tracking
Mutati cursorul spre stânga, apoi introduceti 5, apoi tastati ENTER.
 |
Fig. 2- 48 Selectarea celui de-al doilea punct de tracking
Completati comanda, apasând tasta ENTER.
Blocul va fi plasat în punctul specificat.
O mare parte din timpul de desenare este afectat organizarii entitatilor pe layere, tipuri de linii si culori. În variantele anterioare, existau mai multe comenzi si metode disponibile pentru a controla crearea de obiecte, precum culori si tipuri de linii, vizibilitatea obiectelor si stergerea layerelor.
În R14, manevrarea layerelor si a tipurilor de linii este realizata cu o singura caseta de dialog, care înlocuieste si suplimenteaza comenzile LAYER si LINETYPE si casetele lor de dialog, precum si comenzile DDLMODES si DDLTYPES. Noua caseta de dialog este conforma cutiilor de dialog standard stabilite de Microsoft Foundation Class, prezente în interfata Windows 95 si Windows NT 4.0. Reunirea comenzilor si standarizarea interfetei face manevrarea layerelor si a tipurilor de linii mai simpla si mai condensata. Acum este mai simplu pentru utilizatorii începatori sa manevreze layerele, iar pentru utilizatorii cu experienta sa beneficieze de lucrul cu mai putine comenzi si date de intrare.
Optiunile de deschidere a sectiunii Layer a casetei de dialog Layer and Linetype Properties sunt:
Toolbar: Object Properties
Meniu: Fomat > Layer
La linia de comanda: LAYER sau DDLMODES
Pentru a accesa direct sectiunea Linetype
Toolbar: Object Properties
Meniu: Format > Linetype
La linia de comanda: LINETYPE sau DDLTYPE
Puteti, de asemenea, folosi lista Layer, Color and Linetype din toolbar-ul standard pentru a vizualiza proprietatile sau pentru a face un layer sau un tip de linie curent.
Modificarile care s-au efectuat asupra acestui toolbar vor fi analizate într-o sectiune a acestui capitol.
 |
Fig. 2- 49 Caseta de dialog Layer Control din R13
Câteva caracteristici ale casetei de dialog Layer and Linetype sunt comune interfetei Windows 95 si Windows NT 4.0. De exemplu, aveti posibilitatea sa:
largiti capetele de tabel prin tragerea cîmpului corespunzator fiecarui cap de coloana
minimizati capetele de coloana, punctând de doua ori pe ele
selectati capul de coloana pentru a sorta lista în functie de proprietatile din acea coloana.
 |
Fig. 2- 50 Sectiunea Layer din caseta de dialog Layer and Linetypes Properties
 |
Fig. 2- 51 Capetele de coloana complete
Esantionul de culoare este urmat de o descriere textuala a culorii. Pentru culorile 1-7, este afisat numele culorii, iar pentru culorile 8-255 este afisat codul numeric. latimea implicita a coloanei culorilor este cea necesara vizualizarii esantionului de culoare, dar daca largiti aceasta coloana pentru a vedea textul, marimea coloanei este salvata si mentinuta în sesiunile viitoare de lucru.
Daca doriti o ordonare a listei de layere, selectati capul de coloana corespunzator. Prina selectare ordoneaza layerele în ordine invers alfabetica ( de la Z la A, apoi numerele), a doua selectare le ordoneaza în ordine alfabetica (întâi numere, apoi de la A la Z). Selectarea capului coloanei de stare are ca rezultat punerea layerelor înghetate si a celor blocate în capul listei. Coloane de culoare se ordoneaza conform indexului de culoare al AutoCAD-ului (ACI), iar coloana de tipuri de linii se ordoneaza în ordine alfabetica.
Pentru a modifica o proprietate a unui layer, se selecteaza cu butonul stâng al mouse-ului acea proprietate. Daca alegeti culoarea sau tipul de linie, se afiseaza tabelul corespunzator de culori si tipuri de linii. Puteti selecta mai mult de un layer cu tastele SHIFT si CTRL. Daca este selectat mai mult de un layer si selectati o proprietate, aceasta se modifica pentru toate layerele selectate. Daca este selectat unul sau mai multe layere si selectati o proprietate a unui alt layer, selectia de layere este anulata, iar modificarea se face numai pentru layerul ales.
Descrierea celorlalte optiuni din cutia de dialog este urmatoarea:
Select All si Clear All - pentru a folosi aceste optiuni, apasati butonul drept al mouse-ului oriunde în cutia de dialog sau al treilea buton al acestuia, daca îl aveti. Optiunile Select All si Clear All sunt afisate ca meniu ecran. Puteti utiliza si CTRL+A pentru a selecta toate layerele.
Show - prezinta toate layerele sau pe cele care îndeplinesc conditiile din lista de optiuni disponibile. Puteti, de asemeni, seta filtre pentru layere, asa cum este explicat în paragraful urmator.
Current - face curent un layer selectat.
New - creaza un nou layer. Daca nu este selectat nici un layer, noul nume al layerului este Layer 1 iar proprietatile sunt aceleasi cu ale layerului 0. Daca exista deja un layer cu numele Layer 1, noul layer se va numi Layer 2 si asa mai departe. Daca un layer este selectat, noul layer capata proprietatile acestuia. Apasând tasta ENTER de doua ori, creati rapid noi layere. Puteti introduce mai multe nume de noi layere separate de virgula. Toate numele layerelor încep cu litera mare, celelalte litere ale numelui fiind întotdeauna litere mici.
Delete - sterge layerele selectate. Nu puteti sterge urmatoarele layere: layerul 0 si DEFPOINTS, layerul curent, layerele continând obiecte si layerele dependente de referinte externe.
 |
Fig. 2- 52 Sectiunea Layer extinsa
Sectiunea Layer largita lucreaza la fel ca si în R13. Puteti selecta unul sau mai multe layere si modifica proprietatile în lista sau în casutele corespunzatoare.
Pentru a redenumi un layer, selectati-l si modificati textul în coloana Name. Nu puteti redenumi layerele blocate, layerul 0 si layerele referintelor externe.
Singura schimbare semnificativa în Details este adaugarea casutei Retain changes to XREF-dependent layers. Aceasta este echivalenta cu variabila de sistem VISRETAIN. Implicit, aceasta optiune este activa, chiar daca nu exista referinte externe în desen.
Pentru a modifica tipul de linie asociat unuia sau mai multor layere, sau pentru a vedea ce tipuri de linii sunt încarcate în desen, selectati tabelul Linetype, apasati tastele CTRL+TAB sau selectati unul din tipurile de linii din lista layerelor. Pentru a schimba culoarea layerelor selectate, alegeti coloana Color. Setati culoarea dorita în caseta de dialog Select Colour
 |
 |
Fig. 2- 54 Caseta de dialog Set Layer Filters
 |
Fig. 2- 55 Sectiunea Linetype
Optiunile Show Current si Delete lucreaza în mod asemanator cu cele pentru layere. Nu puteti sterge tipurile de linii din referintele externe, sau cele asociate unor layere sau obiecte nesterse.
Puteti încarca si actualiza tipurile de linii, punctând pe butonul Load. Caseta de dialog Load Linetype functioneaza analog celei din R13.
Puteti redenumi tipurile de linii cu exceptia celor care sunt ByLayer ByBlock sau Continuous. Nu puteti redenumi tipurile de linii din referintele externe.
Dupa ce ati lansat comanda selectând tabelul Linetype, puteti puncta pe Details pentru a avea acces la urmatoarele optiuni, prezentate în figura 2-56.
Sectiunea Details contine urmatoarele trei optiuni, care sunt echivalente cu setarea urmatoarelor variabile de sistem:
Optiuni |
Variabila |
Factorul global de scalare |
LTSCALE |
Scala obiectului curent |
CELTSCALE |
|
Utilizarea unitatilor din Paper space pentru scalare |
PLTSCALE |
 |
Nu puteti modifica aspectul unui tip de linie, dar îi puteti modifica descrierea în aceasta caseta de dialog.
Selectati capul coloanei Linetype pentru a vizualiza tipurile de linii încarcate în sesiunea de lucru.
Introducerea comenzilor DDLMODES, LAYER, LINETYPE si DDLTYPE la linia de comanda are ca rezultat afisarea casetei de dialog Layer and Linetype Properties, chiar daca variabila de sistem CMDDIA are valoarea 0.
Pentru a utiliza varianta comenzilor LAYER si LINETYPE date de la tastatura, introduceti -layer, respectiv, -linetype. Aceste comenzi se comporta exact la fel ca cele corespunzatoare lor din R13.
Fisierele script care contin functiile de comanda LAYER si LINETYPE functioneaza cu varianta de la linia de comanda a acestora.
Comenda DDEMODES este discontinua. Pentru a seta layerul, tipul de linie si culoarea, folositi caseta de dialog Layer and Linetype Properties. Pentru a seta valorile grosimii si elevatiei, folositi comanda THICKNESS, respectiv, ELEVATION.
În acest exercitiu, veti deschide caseta de dialog Layer and Linetype Properties, veti modifica modul de afisare a tabelului Layer si veti modifica layerele dintr-un desen. De asemeni, veti încarca tipuri de linii în desenul curent.
Din meniul File, selectati Open, apoi alegeti hosp_pla.dwg pentru a deschide acest fisier. Desenul va arata ca în figura 2-57.
Din meniul Format, selectati Layer. Va fi afisata caseta de dialog Layer and Linetype Properties
Modificati latimea capetelor de coloana, tragându-le cu cursorul.
Puteti observa modificarile latimii coloanelor în figura 2-58.
 |
 |
Fig. 2- 58 Modificarea latimii coloanelor
Selectati de doua ori numele unui layer. Numele layerului poate fi acum modificat. Schimbati-i numele în Structural. Completati modificarea apasând tasta ENTER.
 |
Fig. 2- 59 Sortarea coloanei Name
Selectati layerele Stair Shaft si Symbols tinând apasata tasta CTRL pentru a le îngheta.
Punctati pe butonul Details pentru a vizualiza tabelul extins. Apoi marcati casuta pentru Freeze in all Viewports. Caseta de dialog va arata ca în figura urmatoare:
 |
 |
Fig. 2- 61 Adaugarea unui nou layer
Selectati noul layer si apoi punctati pe Delete pentru a-l sterge.
 |
Fig. 2- 62 Caseta de dialog Select Linetype
În caseta de dialog Select Linetype, selectati butonul Load. Va fi afisata caseta de dialog Load or Reload
Selectati tipul de linie Dashed, apoi punctati pe OK.
 |
Fig. 2- 63 Caseta de dialog Layers and Linetypes completata
Layerul Light are acum asociat tipul de linie Dashed.
Nota: Pentru a modifica proprietatile tipului de linie, trebuie sa selectati tabelul Linetype
Punctati OK pentru a completa modificarile facute în caseta de dialog.
Nu salvati desenul.
Accesul la Object Properties este îmbunatatit în R14, din mai multe puncte de vedere. Toolbar-ul pentru Object Properties poate fi folosit pentru a edita obiecte care sunt selectate cu gripsuri. Noua comanda Make Object Layer Current seteaza ca layer curent layerul corespunzator obiectului selectat. Cu ajutorul lui Property Painter, puteti copia proprietati de la un obiect la altul. În plus, butonul Colour Control din R13 a fost înlocuit cu o lista care se deschide atunci când punctati cu mouse-ul pe sageata din dreapta ei.
 |
Fig. 2- 64 Toolbar-ul Object Properties
Când nu este selectat nici un obiect, listele Layer, Colour and Linetype afiseaza layerul, culoarea si tipul de linie implicite pentru obiectele nou create.
Câteva din îmbunatatirile aduse acestui toolbar în R14 sunt:
deplasarea cursorului peste lista Layer determina aparitia unei etichete (ToolTip) care explica fiecare imagine din aceasta lista.
daca un obiect este selectat cu gripsuri, modificarile efectuate în listele Layer, Colour si Linetype vor fi aplicate acestuia. Pentru mai multe detalii, a se vedea sectiunea "Editarea obiectelor selectate cu gripsuri".
 |
Fig. 2- 65 Numele layerului Usa_states_oil_resources în lista Layer
layerele si tipurile de linii sunt afisate în ordine alfabetica. În lista Linetypes, optiunile *ByLayer* si *ByBlock* sunt afisate întotdeauna primele.
la introducerea unui caracter de la tastatura, atunci când oricare din aceste liste este desfasurata, duce la selectia primului layer sau tip de linie al carui nume începe cu acest caracter.
filtrele pe care le setati în caseta de dialog Layers and Linetype Properties, pot fi setate si în toolbar.
butonul Make Layer Current face curent layerul corespunzator unui obiect selectat.
Utilizând toolbar-ul Object Properties, puteti modifica direct proprietatile obiectelor selectate cu gripsuri. Selectia cu gripsuri se face atunci cînd se selecteaza un obiect, fara a fi activat în prealabil o comanda; obiectul selectat cu gripsuri apare desenat cu linie întrerupta, cu marcajele specifice plasate în punctele caracteristice. Comportarea acestor obiecte în timpul editarii este usor de intuit, modificarea layerului, culorii si tipului de linie functioneaza normal, fara nici o diferenta. Atunci când selectati cu gripsuri obiecte cu proprietati diferite, în lista corespunzatoare acestei proprietati apare blanc, de exemplu, daca selectati obiecte din layerele 1, 2 si 3 cu setari diferite pentru culoare si tip de linie, toate aceste liste afiseaza un blanc.
În lista Layer, puteti modifica starea de activ/neactiv, blocat/neblocat si înghetat/dezghetat sau puteti schimba layerul. Nu puteti modifica culoarea. Orice schimbari în starea layerului sunt aplicate imediat si ramân în functie chiar si dupa ce ati dat Cancel. Pentru a reface starea initiala a layerelor, folositi comanda UNDO. Puteti utiliza lista Layer pentru a schimba layerul mai multor obiecte, analog comenzilor DDCHPROP si CHPROP.
În lista Colour, puteti seta culoarea obiectelor selectate cu gripsuri. În capul listei sunt afisate optiunile ByLayer si ByBlock, urmate de culorile în ordinea corespunzatoare indexului de culoare AutoCAD. Daca selectati optiunea Other, aveti posibilitatea de a alege culoarea din caseta de dialog Select Colour. Setarea unei culori în lista Colour, diferite de cea ByLayer, va atribui obiectului alta culoare decât cea a layerului în care se afla. Aceasta poate crea probleme în managementul desenului si, din aceasta cauza, nu se recomanda.
În lista Linetype, puteti seta un tip de linie pentru obiectul selectat cu gripsuri. La începutul listei sunt afisate optiunile ByLayer si ByBlock, urmate de celelalte tipuri de linii încarcate, dispuse în ordine alfabetica. Pentru a încarca alte tipuri de linii, selectati butonul Load, din sectiunea Linetype din caseta de dialog Layer and Linetype properties, sau introduceti linetype la linia de comanda. Setarea unui alt tip de linie decât cel ByLayer presupune ca obiectului sa-i fie asociat alt tip de linie decât cel corespunzator layerului din care face parte obiectul. Aceasta poate crea probleme în manevrarea desenului si nu se recomanda.
Când nu este selectat nici un obiect, listele Layer, Linetype si Colour afiseaza numele implicite ale layerului, culorii si tipului de linie pentru obiectele nou create.
Aceasta comanda face curent layerul corespunzator obiectului selectat. Aceasta este o cale mult mai simpla, mai rapida si mai eficienta de a schimba layerele decât folosirea casetei de dialog Layer and Linetype Properties. Aceasta comanda este deosebit de utila în cazul desenelor complexe sau pentru a face curent layerul corespunzator unei dimensiuni sau adnotari.
Pentru a utiliza aceasta comanda, selectati butonul Make Layer Current din toolbar-ul Object Properties. La prompterul Select object, selectati obiectul al carui layer doriti sa-l faceti curent.
În acest exercitiu, veti folosi toolbar-ul Object Properties pentru a modifica proprietatile obiectelor selectate cu gripsuri.
 |
Fig. 2- 66 Fisierul bracket.dwg
 |
Fig. 2- 67 Activarea gripsurilor în caseta de dialog Grips
Asigurati-va ca nu a fost data nici o comanda. Apoi selectati toate entitatile text colorate în verde, care descriu vederile, si chenarele ferestrelor.
Lista Layer afiseaza un blanc pentru ca ati selectat obiecte situate în layere diferite. Listele Colour si Linetype afiseaza ByLayer, deoarece toate obiectele selectate au culoarea si tipul de linie corespunzatoare layerelor din care fac parte.
În toolbar-ul Object Properties, alegeti lista Colour, care se va desfasura ca în figura 2-68. Alegeti culoarea Magenta.
Selectati chenarele ferestrelor si exteriorul indicatorului, asa cum se arata în figura 2-69.
 |
 |
Fig. 2- 69 Selectia ferestrelor si a chenarului
Din lista desfasurata Linetype, selectati tipul de linie Dashed. Apasati tasta ESC de doua ori pentru a înlatura gripsurile, prin acesta completând editarea.
Chenarul indicatorului are acum linie întrerupta.
Acum veti folosi toolbar-ul Object Properties pentru a plasa obiecte pe un nou layer.
 |
Fig. 2- 70 Lista Layer
Observati ca numele layerului este prezentat în lista Layer cu câeva din literele centrale înlocuite cu puncte de suspensie, daca largimea coloanei Name nu este suficienta..
Selectati cu gripsuri care alcatuiesc indicatorul si adnotarile asociate acestuia.
Acum veti plasa toate aceste entitati în layerul nou creat.
În toolbar-ul Object Properties, deschideti lista Layer si selectati layerul Title_and_Annotation.
Apasati tasta ESC de doua ori pentru a înlatura gripsurile. Aceasta completeaza editarea.
 |
Fig. 2- 71 Lista Colour Control desfasurata
Când lista este închisa, este afisata culoarea curenta. În figura precedenta, este selectata optiunea ByLayer si culoarea curenta este cea corespunzatoare layerului curent. Lista implicita cuprinde optiunile ByLayer, ByBlock, cele sapte culori standard si optiunea Other. Daca selectati Other, este afisata caseta de dialog Select Colour. Culorile ce vor fi selectate vor fi adaugate la sfârsitul listei, pâna la maximum patru culori.
În timpul unei sesiuni de desenare, Colour Control afiseaza ByLayer, ByBlock sau culoarea curenta. Daca selectati un obiect folosind PICKFIRST, atunci va fi afisata culoarea acelui obiect. Când deschideti lista Colour Control, culoarea curenta este marcata. Daca selectati obiecte de mai multe culori, Colour Control afiseaza un blanc.
Pentru a modifica culoarea unui obiect, selectati acel obiect si apoi alegeti o alta culoare din lista desfasurata.
Utilizatorii de AutoCAD aveau posibilitatea sa modifice proprietatile obiectelor prin folosirea comenzilor CHANGE, CHPROP, DDCHPROP si DDMODIFY. R14 adauga la aceste functii si Property Painter. Aceasta functie va permite sa copiati proprietati de la un obiect la altul. Proprietatile de baza care pot fi copiate de la un obiect sursa la un obiect de destinatie sunt: culoare, layer, tip de linie, scara tipului de linie si grosimea. Proprietatile speciale, precum: text, dimensiuni sau hasuri pot fi copiate acolo unde este cazul.
Optiunile pentru accesarea comenzii Match Properties sunt:
Toolbar: Standard
Meniu: Modify > Match Properties
La linia de comanda: MATCHPROP sau PAINTER
Utilizatorii care sunt familiarizati cu comanda Format Painter din aplicatiile Microsoft Word, Excel si PowerPoint vor recunoaste proprietatile generale ale acestei comenzi. Property Painter are, în plus, câteva optiuni cu ajutorul carora puteti specifica care dintre proprietati trebuie copiate.
În timpul unei sesiuni de desenare, este posibil sa fie necesara modificarea proprietatilor unui obiect. Aceasta modificare poate implica schimbarea unor proprietati ca: tip de linie, culoare sau layerul unui obiect. Pentru a modifica un obiect, utilizatorii de AutoCAD s-au familiarizat cu utilizarea unor comenzi precum: CHANGE, CHPROP, DDCHPROP sau DDMODIFY. Property Painter incorporeaza setari valabile pentru toate aceste comenzi. Poate fi folosit atât în varianta noun/verb, cât si în varianta verb/noun.
Atunci când aveti setate proprietatile dorite pentru un obiect si ati ales comanda MATCHPROP, trebuie indicat obiectul sursa. La linia de comanda apar urmatoarele mesaje. Setarile curente active ale obiectului sursa sunt afisate la linia de comanda.
Command: _matchprop
Select Source Object
Settings/ < Select Destination Object(s) >
 |
Fig. 2- 72 Optiunea Settings a comenzii MATCHPROP
Proprietatile pot fi schimbate, dupa necesitati. Când caseta de dialog este închisa, setarile active curente sunt reafisate la linia de comanda.
Puteti apoi selecta unul sau mai multe obiecte de destinatie, folosind oricare din optiunile de selectie ale AutoCAD-ului.
Modificarea proprietatilor obiectelor în AutoCAD era controlata efectiv de comenzile CHANGE, CHPROP, DDCHPROP si DDMODIFY. Fiecare dintre aceste comenzi punea la dispozitie o varietate de optiuni, care puteau fi selectate pentru a modifica unul sau mai multe obiecte. Folosind Property Painter, puteti stabili proprietatile unui obiect, sursa, si apoi le puteti copia pentru alte obiecte de destinatie.
În acest exercitiu, veti folosi comanda MATCHPROP pentru a schimba proprietatile unor obiecte AutoCAD.
 |
Fig. 2- 73 Desenul unei matrite de injectat mase plastice
Din meniul View, alegeti Named Views. Va fi afisata caseta de dialog View Control
 |
Fig. 2- 74 Vederea V1
Linia de axa verticala are culoarea corecta (cyan), dar cele doua linii de axa orizontale au o alta culoare decât cea corecta.
Acum veti utiliza comanda LIST, pentru a vizualiza proprietatile curente ale liniilor.
Lansati comanda list de la linia de comanda.
Ca raspuns la primul prompter pentru selectia obiectelor, selectati linia albastra orizontala.
Ca raspuns la al doilea prompter pentru selectia obiectelor, selectati linia verticala de culoare cyan. Apasati tasta ENTER.
Este afisata fereastra text AutoCAD, care contine proprietatile curente ale liniilor. Puteti observa ca liniile de axa albastre au un factor de scala diferit, pentru tipul de linie. Acest lucru trebuie avut în vedere atunci când folositi Match Properties
Din meniul Modify, alegeti Match Properties.
Folosind aceasta comanda, puteti corecta proprietatile liniilor de axa, tipurile de hasura si dimensiunile.
Prima corectura se aplica liniilor de axa care nu au culoarea care trebuie. În acest exemplu, factorul de scalare al sursei si cel al destinatiei nu corespund. Setarea proprietatilor pentru MATCHPROP e astfel încât permite copierea tuturor proprietatilor mai putin scara tipului de linie.
Ca raspuns la prompterul pentru selectia de obiecte, selectati linia de axa verticala de culoare cyan. La linia de comanda va apare:
Select Source Object: selectati linia de axa verticala de culoare cyan
Settings / < Select Destination Object(s) >
Introduceti s la linia de comanda, apoi apasati tasta ENTER.
 |
Fig. 2- 75 Property Settings pentru obiectele de destinatie
Settings / < Select Destination Object(s) >: selectati cele doua linii orizontale albastre 1 found
Settings / < Select Destination Object(s) >: 1 found
Settings / < Select Destination Object(s) >
Culoarea celor doua linii de axa va fi corespunzatoare setarii ByLayer, dar factorul de scala al fiecarei linii este retinut.
Din meniul View, alegeti Named Views.
În caseta de dialog View Control, selectati V2. Punctati pe butonul Restore, apoi OK. Desenul va arata ca în figura urmatoare:
 |
Tipurile de hasura ale placilor superioare sunt ANSI32 si ar fi trebuit sa fie ANSI31. A treia placa de sus are tipul necesar de hasura. Retineti ca setarile pentru proprietati au fost modificate în pasul anterior, astfel încât ltscale este dezactivata.
Din meniul Modify, alegeti Match Properties. Selectati a treia placa de sus, care va fi obiect sursa. Apoi utilizati optiunea Settings pentru a reveni la valorile initiale.
Selectati cele trei sectiuni care alcatuiesc placa superioara, care constituie obiectul de destinatie. Tipul de hasura ANSI31 este acum prezent pe placa superioara.
Din meniul View, alegeti Named Views. Va fi afisata caseta de dialog View Control
 |
Fig. 2- 77 Vederea V3
Dimensiunea orizontala de 236.60 a fost trasata cu un stil de dimensionare numit DECPREC2. Aceasta dimensiune trebuie modificata, astfel încât sa fie conforma stilului de cotare DECPREC1. Dimensiunea alaturata de 32.2 poate fi folosita ca obiect sursa.
16. Din meniul Modify, alegeti Match Properties pentru a modifica dimensiunea.
Dimensiunea de 236.60 va corespunde acun stilului de cotare DECPREC1.
Din meniul View, alegeti Named Views. Va fi afisata caseta de dialog View Control
Selectati ZE. Punctati butonul Restore, apoi OK. Desenul completat va arata ca în figura urmatoare:
 |
Fig. 2- 78 Desenul completat
Plasarea unui text într-un desen AutoCAD poate fi efectuata în mai multe moduri.. Comenzile TEXT, DTEXT si MTEXT sunt cele utilizate cai de a introduce informatii-text într-un desen. Cu comanda TEXT puteti introduce un singur rând de text. Comanda DTEXT permite introducerea mai multor linii de text si afiseaza textul pe ecran, pe masura ce el este introdus de la tastatura. Comanda MTEXT a fost introdusa în R13 si a fost îmbunatatita în R14. Aceasta comanda va da posibilitatea de a crea si formata paragraful de text înainte de a-l introduce în desen.
R14 a modificat comanda MTEXT, oferind o interfata care seamana cu procesoarele de text obisnuite, suplimentata cu optiuni de formatare usoara si rapida a textului. Folosirea fonturilor TrueType este accentuata, acum AutoCAD-ul furnizând echivalente TrueType pentru unele fonturi SHX din dotare.
Optiunile de accesare a comenzii MTEXT sunt:
Toolbar: Draw
Menu: Draw > Text > Multiline Text
La linia de comanda: MTEXT
Prompterele comenzii MTEXT sunt schimbate fata de R13. Primul din urmatoarele doua exemple prezinta prompterele din R13, iar al doilea pe cele din R14:
Command: _mtext
Attach/Rotation/Style/Height/Direction/<Insertion point>:
Attach/Rotation/Style/Height/Direction/Width/2Points/<Other corner>:
Command: _mtext Current text style: STANDARD. Text height: 3.5000
Specify first corner:
[Height/Justify/Rotation/Style/Width]:
Modificarile în prompterele comenzii MTEXT sunt urmatoarele:
vi se cere sa specificati primul punct al chenarului care încadreaza textul, înainte ca tastele sa devina accesibile
cuvântul-cheie 2Points a fost înlaturat din prompterul pentru al doilea punct, pentru ca era redundant cu optiunea Width.
a fost eliminata optiunea Direction.
 |
Fig. 2- 79 Punctul de insertie pentru MTEXT
Când este selectat coltul opus, este afisat editorul de text Multi-Line.
 |
Fig. 2- 80 Caseta de dialog Multiline Text Editor
Marimea initiala a cutiei de dialog este minimala, afisând spatiul necesar pentru trei rânduri de text. Pe masura ce textul este introdus peste aceasta limita, marimea ferestrei-text creste pâna la trei sferturi din ecran. Pentru texte mai lungi decât atât, va fi disponibilizata o bara de rulare.
Fereastra de control a textului, numita RichEdit, care înlocuieste editorul MTEXT din R13 are câteva caracteristici noi. În general, aceste caracteristici sunt asemanatoare tehnicilor utilizate de majoritatea procesoarelor de text. De exemplu, textul poate fi selectat într-unul din urmatoarele moduri: selectia prin tinerea apasat a butonului stâng al mouse-ului, dublu-click pentru selectarea unui cuvânt sau triplu-click pentru selectia întregului paragraf. Sectiunea Character afiseaza caracteristicile de formatare a textului selectat, presupunând ca aceasta formatare este aceeasi pentru întreg textul selectat. La fel ca în majoritatea procesoarelor de text, apasând pe butonul drept
 |
Fig. 2- 81 Meniul atasat butonului drept al mouse-ului
|
Fig. 2- 82 Sectiunea Character
Pentru Colour este disponibil accesul la ByLayer, ByBlock, cele sapte culori de baza si ultimele patru culori utilizate în desen, din lista desfasurata. Este accesibila, de asemeni, caseta de dialog standard Colour, daca optati pentru Other.
Pasii efectuati pentru a crea text stivuit ramân aceeasi ca si în R13, dar afisarea în fereastra este diferita. Caracterele speciale / si sunt utilizate la indicarea carei portiuni de text trebuie stivuit. Caracterul / dispune textul deasupra unei linii orizontale vizibile, iar dispune textul deasupra unei linii orizontale invizibile. Daca nici unul din caracterele / sau nu sunt prezente, atunci butonul Stack, pentru stivuire, nu este disponibil. Textul stivuit este afisat la 70% din înaltimea sa initiala si poate fi dispus unul deasupra altuia, la mijlocul distantei dintre linia superioara si inferioara a textului initial.
Îmbunatatirile aduse interfetei includ adaugarea unui buton pentru comanda Undo. Aceasta este disponibila si din meniul-ecran, accesat apasând butonul din dreapta al mouse-ului. Folosind Undo, puteti anula ultima operatie facuta în fereastra RichEdit. Sectiunile Properties si Find/Replace au propriile lor comenzi Undo, care pot fi accesate fara a afecta celelalte sectiuni. Pentru a lansa comanda Undo în aceastea, apasati tastele CTRL+Z.
Inserarea caracterelor speciale într-un obiect-text se poate face în mai multe moduri: folosind codurile %%, unicodurile introduse în R13 sau inserarea de simboluri din Character Map. Lista desfasurabila Symbol include simbolurile comune %%, spatiul compact si accesul direct la
 |
Fig. 2- 83 Lista Symbol desfasurata
 |
Fig. 2- 84 Sectiunea Properties
Stilul de text Standard este stilul implicit disponibil în toate desenele. Puteti crea alte stiluri de text pe parcursul unei sesiuni de desenare, sau puteti avea acces la stilurile din fisierele prototip. Toate stilurile de text disponibile sunt afisate în lista corespunzatoare. Anumite caracteristici nu vor fi afisate în fereastra RichEdit. Numai fonturile SHX suporta text vertical, iar stilurile pentru care aveti setat Backwards (invers) sau Upside-down (rasturnat) sunt disponibile numai pentru obiecte text simple. Comanda MTEXT ignora aceste setari. Aceasta este important pentru situatia în care se aplica modificari textului folosind Properties, deoarece aceasta optiune afecteaza întregul obiect. Se pierde formatarea aplicata unor parti din obiect. Urmatorul tabel arata cum sunt afectate modificarile facute si proprietatile.
|
Afectate de suprascriere |
Neafectate de suprascriere |
Proprietati neafectate |
|
Fontul |
Sublinierea |
Aliniere |
|
Înaltimea literei |
Culoarea |
Latime |
|
Bold Italic |
Stivuirea |
Rotatie |
 |
Fig. 2- 85 Selectarea modului de aliniere
 |
Fig. 2- 86 Setarea grosimii pentru MTEXT
Lista desfasurabila Rotation ofera valori pentru unghiuri predefinite si optiunea de a introduce direct o valoare a rotatiei. Valoarea prezentata reflecta setarile curente din Units.
 |
Fig. 2- 87 Sectiunea Find and Replace
Crearea de obiecte-text în AutoCAD este simpla. Exista si situatii în care textul dorit se afla ca fisier text într-o alta aplicatie soft. Optiunea Import a comenzii MTEXT va permite sa importati un fisier ASCII ca în R13, sau un fisier .rtf, care reprezinta o noutate în R14. Formatarea textului, ca scrierea îngrosata de exemplu, va fi retinuta daca fisierul inserat este un fisier .rtf. Acesta este si cazul textului care a fost taiat si lipit din Clipboard.
Selectarea optiunii de inserare a unui fisier-text determina afisarea casetei de dialog Inserting Text. Daca nu exista o selectie de text, atunci textul importat este plasat în locul în care este plasat cursorul.
Fisierul importat nu poate depasi 16K. Daca marimea fisierului e mai mare, va fi afisat un mesaj de alerta. De asemeni, o caseta de dialog va fi afisata pentru a va informa ca fisierul contine caractere non-text si ca inserarea va fi anulata. Aceasta va apare atunci când fisierul este salvat în formatul în care a fost produs, de exemplu un fisier de tip .doc, executat în Word.
R13 a introdus o interfata cu caseta de dialog pentru a crea noi stiluri de text, iar comanda DDSTYLE afisa aceasta caseta de dialog. În R14, caseta de dialog din figura urmatoare este afisata la lansarea comenzii STYLE. Caseta de dialog Text Style va permite sa definiti noi stiluri de text, pe baza unui font selectat din lista Font Name sau Font Style.
Fig. 2- 88
 |
Nota: Este accesibila si interfata corespunzatoare liniei de comanda daca lansati comanda STYLE
Sectiunea Character va ofera posibilitatea de a controla fontul, înaltimea textului, scrierea cu caractere îngrosate sau înclinate, sublinierea, text suprapus, culoare si inserare de caractere speciale.
 |
Fig. 2- 89 Optiunile sectiunii Character
Interfata este acum mai usor de folosit prin modificarea casetei de dialog MFC. Un exemplu în acest sens este accesul rapid la fonturile disponibile prin intermediul unei liste desfasurabile. Aceasta lista afiseaza fontul curent utilizat în crearea stilului de text. Observati ca exista trei tipuri de fonturi descrise în lista cu simboluri si text. Ele sunt fonturi TrueType, AutoCAD SHX si proxy.
Asa cum s-a stabilit mai înainte, aceste fonturi reprezinta fonturile utilizate în desen. Oricum, caseta de dialog RichEdit afiseaza întotdeauna textul folosind fonturi TrueType. Acest lucru este realizat pentru a oferi o interfata WYSIWYG (what you see in what you get). În consecinta, orice tip de font non-TrueType trebuie reprezentat printr-un font de substituire. Aceasta se poate realiza prin mai multe moduri. AutoCAD-ul furnizeaza fonturi de substituire pentru toate fonturile SHX. Aceste fonturi sunt folosite numai pentru afisare în caseta pentru text si nu vor fi utilizate la crearea noilor stiluri de text. Caseta de dialog Text Style elimina orice font de substituire TrueType ale fonturilor SHX. Fonturile SHX definite de utilizator si fonturile PostScript sunt reprezentate cu fonturi proxy. Aceste fonturi sunt atribuite automat stilurilor de text, când desenul este deschis, si sunt afisate ca Proxy1:actual font name în lista desfasurabila. Spre deosebire de substituirea AutoCAD SHX, aceste fonturi sunt afisate folosind un TrueType similar lui txt.shx.
Aceste modificari pun în evidenta o tranzitie spre fonturi TrueType, atunci când se creaza stiluri de text noi. Sunteti invitat sa utilizati fonturile puse la dispozitie de AutoCAD si de sistemul de operare Windows.
Nota: Stilurile de text care au fost create utilizând fonturi PostScript sunt afisate în caseta pentru text cu fonturi proxy. În desen, fontul este înlocuit cu un font echivalent TrueType si se va plota folosind acest font de înlocuire.
Comanda PSOUT creaza un fisier PostScript si tipareste fontul PostScript, presupunând ca este folosit un printer PostScript cu fonturile instalate în sistem.
Textul poate fi plasat într-un desen AutoCAD folosind comenzile: TEXT, DTEXT sau MTEXT. Acest exercitiu se axeaza asupra comenzii MTEXT, a modificarilor efectuate asupra interfetei si asupra îmbunatatirilor generale ale acestei comenzi.
 |
Fig. 2- 90 Fisierul tower.dwg
Desenul necesita adaugari de text, înainte de a fi plotat.
Din meniul View, selectati Named Views. Va fi afisata caseta de dialog View Control
Selectati V1. Punctati pe butonul Restore, apoi pe OK. Desenul va arata ca în figura 2-91.
Din meniul Draw, selectati Text, apoi Multiline Text.
Command: _mtext Current text style: CONSULT. Text height: 3.000
Specify first corner: selectati punctul PT1
 |
Fig. 2- 91 Vederea V1
Va fi afisata caseta de dialog Multiline Text Editor. Alegeti tabelul Properties. Din lista Style, verificati daca CONSULT este stilul de text curent.
Selectati apoi Character
Fontul utilizat pentru a crea acest stil de text, este afisat ca fiind un font AutoCAD SHX. Pentru afisarea textului în fereastra RichEdit, este utilizat un font de substituire TrueType.
Introduceti urmatorul text în fereastra RichEdit:
BARNETT&CASBARIAN
Engineering&Marine Consultants
Apoi punctati pe OK.
Din meniul View, selectati Named Views, Va fi afisata caseta de dialog View Control
 |
Fig. 2- 92 Vederea V2
Din meniul Draw, selectati Text, apoi Multiline Text. Va fi afisata caseta de dialog Multiline Text Editor
Specify first corner: selectati punctul PT3
Specify opposite corner or [Height/Justify/Rotation/Style/Width]: selectati punctul PT4
Selectati tabelul Properties si faceti curent stilul de text CIVIL. Acest stil a fost creat folosind un font PostScript. Textul va fi afisat folosind un font Proxy, în acest caz Proxy 1:cibt_.pfb. Toate fonturile proxy apar la fel în fereastra RichEdit.
În tabelul Properties, în lista Justification, selectati Top Centre.
Introduceti urmatorul text în fereastra RichEdit, apoi punctati OK.
SCOTT E. HOLLAND
REG. NO. 22426
REGISTERED
PROFESSIONAL ENGINEER
IN
Din meniul View, selectati Named View. Este afisata caseta de dialog View Control
 |
Fig. 2- 93 Vederea V3
În loc sa creati texte lungi în AutoCAD, puteti utiliza un procesor de text pentru a le crea. Textul poate fi apoi introdus în desen. Urmatoarea parte a exercitiului prezinta modul în care un fisier .rtf poate fi acum introdus în desen. Aceasta presupune ca formatarile, precum text îngrosat sau subliniat, vor fi mentinute la inserarea fisierului.
Din meniul Draw, selectati Text, apoi Multiline Text. Va fi afisata caseta de dialog Multiline Text Editor
Specify first corner: selectati punctul PT5
Specify opposite corner or [Height/Justify/Rotation/Style/Width]: selectati punctul PT6
Din caseta de dialog Multiline Text Editor, punctati pe butonul Import Text.
Va fi afisata caseta de dialog Open. Selectati fisierul desnotes.rtf din directorul corespunzator acestui tutorial, apoi punctati pe Open. Fisierul text va fi inserat în fereastra RichEdit. Punctati OK pentru a plasa textul în desen.
Fisierul a fost creat în Word si salvat ca fisier .rtf. Titlul a pastrat formatul din Word.
Poliliniile sunt unele din cele mai utilizate obiecte în AutoCAD. Puteti folosi polilinii pentru a reprezenta pereti, chenare, muchii sau alte entitati, ca un obiect unitar. Puteti atribui diferite grosimi poliliniilor. În R14, majoritatea poliliniilor sunt convertite automat în polilinii optimizate. Acestea îmbina functionalitatea poliliniilor 2D, cu îmbunatatiri ale performantei si cu o reducere a memoriei alocate obiectului.
Nota: În acest capitol, polilinia 2D se refera la o polilinie cu acelasi format si aceeasi natura cu cea a unei polilinii create cu comanda PLINE în R13 sau versiunile anterioare. O polilinie optimizata este o polilinie creata în R14.
Optiunile în accesarea comenzii POLYLINE sunt:
Toolbar: Draw
Meniu: Draw > Polyline
La linia de comanda: PLINE
Poliliniile optimizate nu au comenzi speciale asociate. Ele sunt create cu comanda PLINE si editate cu ajutorul comenzii PEDIT.
Polilinia optimizata are toate caracteristicile poliliniei, de exemplu grosime, mai putin optiunea de spline si cea de curbura.
Când folositi comanda PEDIT pentru a crea acest tip de polilinii, comanda transforma implicit polilinia în polilinie 2D. Comenzile PLINE si PEDIT nu s-au modificat si toate celelalte comenzi de editare, precum cele utilizate pentru editarea poliliniilor folosind gripsuri, au ramas aceleasi. Astfel, puteti atribui grosime sau înaltime poliliniilor optimizate.
Urmatoarele comenzi creeaza, de asemeni, polilinii optimizate:
POLYGON
DONUT
SKETCH
ELLIPSE
PEDIT
BOUNDARY
RECTANG
Daca editati o polilinie optimizata folosind una din urmatoarele optiuni ale comenzii PEDIT, va fi creata o polilinie 2D:
FIT
Formatul bazei de date asociat unei polilinii optimizate este diferit de cel al unei polilinii 2D. Pentru o polilinie optimizata, nodurile nu sunt stocate ca entitati separate, ci ca o retea de informatii ale unui singur obiect. Acest lucru reduce semnificativ marimea memoriei alocate obiectului, care duce la îmbunatatirea performantelor generale.
Când comanda PEDIT schimba o polilinie optimizata într-o polilinie 2D, pointerul poliliniei optimizate devine pointerul header-ului poliliniei 2D. Vertexurile si pointerele secventei de sfârsit ale poliliniei 2D sunt pierdute atunci când se deschide în R14 un desen realizat în R13.
Reducerea marimii unui fisier desen
Multe desene contin mai multe polilinii 2D. Îmbunatatind performantele poliliniilor, se îmbunatatesc performantele întregului desen, precum:
Reducerea marimii fisierului desen
Mai putina memorie necesara mentinerii desenului
Timpi redusi pentru comenzile Redraw si Regen
Timpi redusi necesari salvarii si deschiderii unui desen
Marimea unui fisier desen se reduce astfel cu 40-60%.
Compatibilitatea de fond
Când salvati un fisier în format R12 sau R13, toate poliliniile optimizate sunt convertite în polilinii 2D.
Folosirea poliliniilor realizate în versiuni anterioare lui R14
Atunci când deschideti un desen realizat într-o versiune anterioara lui R14, care contine polilinii 2D, aceste polilinii sunt convertite implicit în polilinii optimizate, cu exceptia acelora care:
Sunt polilinii asupra carora s-au aplicat optiunile Curve Fit sau Spline
Contin date extinse atasate de un al treilea dezvoltator colaborator.
Daca deschideti un desen realizat în R13 în R14 si îl salvati ca fisier R14, toate informatiile atasate vertexurilor sunt pierdute. Pentru a mentine aceste informatii, salvati fisierul ca fisier R13.
Utilizarea comenzii CONVERT
Utilizând comanda CONVERT, puteti converti manual orice polilinie 2D sau tip de hasura în polilinii optimizate, respectiv în obiecte-hasura R14. Comanda CONVERT transforma suprafetele cu hasura asociativa în obiecte-hasuri corespunzatoare lui R14, cu exceptia hasurilor de tip Solid Fill (suprafata de culoare uniforma). Hasurile de tip Solid Fill sunt convertite în blocuri non-asociative, compuse din obiecte solide 2D. Comanda este generalizata sa actioneze asupra tuturor obiectelor care au corespondent în R14 (în cazul de fata, polilinii 2D si obiecte hasuri).
Comanda CONVERT foloseste interfata liniei de comanda pentru convertirea obiectelor. Când introduceti convert la linia de comanda, sunteti întrebat ce tip de obiect trebuie convertit (hasuri, polilinii sau si hasuri si polilinii). În final, veti selecta obiectele de convertit. Este aplicabila orice metoda de selectie, iar optiunea implicita este All. Daca selectati manual obiectele, orice obiect care nu este valid, este înlaturat din setul de selectie. La linia de comanda, apare urmatorul afisaj:
Command: convert
Hatch/Polylines/<All>
Select/<All>
Daca un bloc de hasura din R13 are informatii asociate, comanda CONVERT va întreaba daca totusi doriti sa convertiti geometria:
Object(s) contain developer data. They may not be supported by your application.
Convert anyway? Yes/No <No>:
Nota: Poliliniile continând segmente modificate cu Curve Fit sau Spline, vor retine întotdeauna vechiul format.
În acest exercitiu, veti utiliza optiunile Direct Distance Entry si Tracking pentru a crea doua polilinii optimizate într-un desen de arhitectura. Apoi veti edita una dintre ele pentru a crea o polilinie spline. Aceasta va deveni o polilinie 2D.
Crearea poliliniilor optimizate
 |
Fig. 2- 94 Fisierul atrium.dwg
Folositi toolbar-ul Object Properties pentru a face curent layerul G1.
Acum creati o polilinie pentru a reprezenta chenarul, folosind Direct Distance Entry
Introduceti pline la linia de comanda, pentru a începe polilinia din punctul 300,1500 si folositi Direct Distance Entry si Ortho pentru a crea un dreptunghi cu latura verticala de 26500 si latura orizontala de 35700.
Nota: Cursorul trebuie mutat în directia în care doriti sa localizati polilinia (nord, sud, est sau vest).
Secventa de comanda poate arata astfel:
Command: pline
From point
Current line-width is 0
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: <Ortho on> 26500
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: c
3. Pentru a vedea ce tip de obiect ati creat, selectati obiectul cu gripsuri. Lansati comanda LIST, prin introducerea de la tastatura. Veti observa ca, desi ati folosit comanda PLINE, ati creat o polilinie optimizata.
4. Acum veti crea conturul unei piscine, folosind polilinia.
Folositi toolbar-ul Object Properties pentru a crea un nou layer numit Pool, faceti-l curent si înghetati layerul G1.
Din meniul View selectati Named View pentru a accesa vederea numita NorthWest
 |
Fig. 2- 95 Punctele de mijloc PT1 si PT2 pentrua treia operatie de tracking
Folositi modul tracking pentru a localiza punctul de start al poliliniei cu coordonata X egala cu a mijlocului, notat cu PT1, si cu coordonata Y egala cu a mijlocului, notat cu PT2, în figura precedenta.
Command: pline
From point: tk
First tracking point: mid
of punctati lânga punctul PT1
Next point (Press RETURN to end tracking): mid of punctati lânga punctul PT2
Folositi Direct Distance Entry pentru a construi dreptunghiul de 2500 unitati pe axa X si -1500 unitati pe axa Y.
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: <Ortho on> 2500
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: 1500
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: 2500
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: c
Astfel ati creat conturul unei piscine dreptunghiulare. Acum veti folosi polilinia ca baza pentru un a crea conturul curb pentru piscina.
8. Introduceti pedit la linia de comanda pentru a edita polilinia. Folositi optiunea Spline pentru a crea o curba spline.
9. Folositi comanda LIST pentru a vedea proprietatile poliliniei. Veti observa ca polilinia optimizata a fost convertita într-o polilinie bidimensionala, atunci când ati editat-o în curba spline
Nu salvati desenul
În acest exercitiu, veti lista proprietatile unei polilinii optimizate si a unei polilinii obisnute pentru a vedea diferenta din structura fisierului. Apoi veti dispune în retea o polilinie optimizata si una obisnuita pentru a observa performantele obiectelor optimizate.
 |
Fig. 2- 96 Fisierul polytest.dwg
Lansati comanda LIST. Vi se cere sa selectati obiectele.
Selectati polilinia verde, apoi apasati tasta ENTER. Observati proprietatile acestei polilinii.
Dati din nou comanda LIST.
Când vi se cere, selectati polilinia rosie optimizata, apoi apasati tasta ENTER. Observati proprietatile acestei polilinii.
Din meniul View selectati Named Views. Va fi afisata caseta de dialog View Control
Selectati DEMO. Punctati pe butonul Restore, apoi pe OK.
Din meniul Modify selectati Array pentru a da comanda ARRAY. Vi se cere sa selectati obiectul.
Selectati polilinia lunga verde. Asa cum vi se cere, introduceti urmatoarele informatii:
Rectangular or Polar Array: R
Number of Rows
Number of Columns
Distance Between Rows
Selectati din nou Array. Selectati polilinia lunga rosie. Când vi se cer, introduceti urmatoarele date:
Rectangular or Polar Array: R
Number of Rows
Number of Columns
Distance Between Rows
Apasati tasta Enter si observati timpul necesar completarii comenzii ARRAY pentru polilinia rosie.
Nu salvati desenul.
|
