Proiect INFORMATICA ECONOMICA - FISIERE, BAZE, BANCI SI DEPOZITE DE DATE

DEPOZITE DE DATE

CUPRINS

Fisiere, baze, banci si depozite de date

1. Prezentare generala

2. Despre date, informatii si sisteme informational 

Fisiere de date si baze de date

5. Nielul de abstractizare a datelor

6. Sisteme de gestiune a bayelor de date 

6.1. Caracterizare generala

6.2. Limbaje de definire a datelor(DDL-uri) 

6.3. Limbaje de manipulare a datelor

6.4. Gestionarul bazei de date

6.5. Administratorul bazei de date

6.6. Utilizatorii bazelor de date

7. Modele de organizare a detelor. Evolutia SGBD-urilor 

8.Depozite de date

8.1. Definire.Locul in cadrul sistemului informatinal al intreprindetrii

8.2. Obiective si caracteristici

9.Alte facilitati Microsoft Word 16

1.Prezentare generala

In perioada contemporana informatia joaca unul dintre cele mai importante roluri, orientand si dirijand activitatile oamenilor,oferind celor care o detin forta si putere economica.

Procesul de evolutie a civilizatiei umane a fost insotit, si determinat totodata, de evolutia procesului informational. Pe masura ce activitatile umane s-au diversificat volumul informatiilor a cunoscut o crestere exponentiala, fapt care a dat nastere concomitent la necesitatea adoptarii unei modalitati eficiente de culegere, stocare si prelucrare a informatiilor. Astfel, la inceputul anilor '60, cand s-au pus bazele stocarii informatiilor sub forma bazelor de date, a inceput un amplu proces de prelucrare a sistemului informational in special cu ajutorul unor sisteme electronice de calcul performante.

In acest sens, au aparut si s-au extins bazele de date din nevoia de a gestiona un volum foarte mare de informatii. La inceput aceasta era o problema pentru unitatile din domeniul militar, administrativ sau economic. Bazele de date constituie suportul sistemelor pentru prelucrarea tranzactiilor, dar si materia prima a sistemelor informationale pentru management.

Mai recent, informatica de gestiune a datelor a consacrat notiunea de depozit de date(datawarehouse), pe care o vom analiza mai tarziu.

Referatul de fata se vrea a fi o introducere in notiunile teoretice fundamentale ale informaticii, notiuni despre care le vom prezenta detaliat pe parcursul referatului. Vom discuta mai intai despre notiunile de data, informatie, sistem informational, fisier, baza de date si banci de date pentru a ne forma o imagine foarte clara despre modul in care sunt culese stocate si prelucrate datele. Astfel, vom face cunostinta cu conceptul de SGBD si cu procesul evolutional al acestor sisteme de gestiune a bazelor de date ,vom cunoaste modelele de organizare a datelor. De asemenea, vom invata ce reprezinta un depozit de date .

2. Despre date, informatii si sisteme informational

Informatia este unul dintre cuvintele cele mai des folosite in prezent si de aceea se impune cunoasterea a cel putin catorva sensuri de baza. Astfel sensul original al cuvantului informatie este acela de noutate,o stire care ne face ceva cunoscut si care se raporteaza in special la aspectul comunicativ si la cel cantitativ.

In ceea ce priveste notiunea de data se poate aprecia ca aceasta reprezinta materia prima a informatiei si se prezinta ca un sir de caractere sau simboluri asupra carora sistemele electronice de calcul executa o serie de operatiuni. Pentru o mai buna intelegere, Serge Miranda si Jose-Maria Busta, definesc data ca ,,inregistrarea, intr-un cod prestabilit, a unei observatii, obiect, fenomen, imagine, sunet, text''1, in timp ce informatia reprezinta ''semnificatia ce poate fi desprinsa dintr-un ansamblu de date, pe baza asociatiilor dintre acestea''

O alta abordare a informatiei reliefeaza faptul ca informatia este definita ca un ansamblu de date care formeaza suportul unui comportament, este comprehensibila sau utilizabila pentru indeplinirea unei activitati, inclusiv procesul decizional.

Cunostintele decurg din legaturile stabilite intre diferite informatii. A transpune datele in informatie, informatia in cunoastere si cunoasterea in semnificatie reprezinta un proces uman. Relatia dintre data-informatie-cunostinta se poate prezenta astfel:

Atat data, cat si informatia sunt notiuni fundamentale ale sistemului informational al unei intreprinderi. Figura 2.1 ilustreaza un model sistematic al unei intreprinderi cu cele trei subsisteme ale sale: operant, informational si de conducere.

MEDIU

2.1 Un model sistematic al intreprinderii

Sistemul operational reprezinta sediul activitatii productive al intreprinderii, care consta in transformarea resurselor sau a fluxurilor primare in produse finale sau servicii.

Sistemul decizional(de conducere) este sediul de conducere al intreprinderii. Prin activitatea de conducere intreprinderea este reglata, condusa si adaptata mediului concurential.

Sistemul informational este cel care asigura functionarea sistemului de conducere prin realizarea cuplajului sistem de conducere-sistem operational.

Din perspectiva analizei sistematice a unei intreprinderi, sistemul informational asigura patru functiuni:

a)        Generarea informatiilor. Prin generare se creeaza conditiile necesare unei bune preluari si memorari a informatiilor relevate, in functie de specificul organizatiei.

b)        Memorarea informatiilor. Natura si semnificatia informatiei de memorat sunt elemente esentiale in conceptia si dezvoltarea sistemului informational al intreprinderii.

c)         Comunicarea si difuzarea informatiei. Sistemul informational asigura schimburile informatiilor intre sistemul de conducere si sistemul operativ.

d)        Executia prelucrarilor. Prelucrarile desemneaza activitatile de transformare a ''informatiilor-materie prima'', dar si activitati de decizie, elementare sau complexe.

Din punct de vedere arhitectural se considera ca orice sistem informational al unei intreprinderi prezinta patru componente majore:

Echipamente(hardware)

Programe(software)

Date

Personal

3. Fisiere de date si baze de date

Notiunea de baza de date a aparut in a doua parte a anilor '60. La acel moment informatiile erau organizate in fisiere de date, create cu ajutorul unor programe scrise in limbaje ca: COBOL,FORTRAN s.a.

Fisierul este ansamblu organizat de date, omogen din punct de vedere al naturii si al criteriilor de prelucrare, memorate pe suporturi tehnice de date, de unde pot fi utilizate in procesul de prelucrare. Un fisier de date poate fi privit sub dublu aspect:

- logic, care priveste latura semantica, deci informationala, a datelor ce compun fisierul;

- fizic, care este strict legat de reprezentarea datelor pe suportul fizic.

Din punct de vedere logic, un fisier este alcatuit din articole,

campuri de date si caractere. Caracterul este elementul de baza, indivizibil si poate fi reprezentat de o litera, o cifra un caracter special etc. Mai multe caractere formeaza un camp de date. Articolul este compus dintr-un ansamblu de date grupate care formeaza o entitate.

Conceptul ''baza de date'' a aparut pentru prima data cu ocazia unei conferinte organizate la Santa Monica in 1964. Noutatea este constituita din existenta unui fisier de descriere globala a bazei, astfel incat sa se asigure independenta programelor fata de date.

Sub aspect formal, o baza de date reprezinta un ansamblu de date organizate, independente, impreuna cu descrierea datelor, a relatiilor dintre ele.

Sub aspect analitic o baza de date este un ansamblu de date structurate, coerente, neredundante, independente de orice program de aplicatie, direct accesibile dupa mai multe criterii.

4. Baze de date si banci de date

Conceptul de banca de date reprezinta un ansamblu de informatii impreuna cu un set de componente logice ce permit utilizatorilor accesul la acestea. Ansamblu de date compun baza de date iar setul de programe care permit accesul la date reprezinta Sistemul de Gestiune a Bazei de Date(SGBD-ul).

In lucrarile de specialitate se considera ca o banca de date este compusa din:

-baza de date;

-sistemul electronic de calcul;

-echipamentele de prelucrare;

-sistemul de gestiune a bazei de date;

-programele de aplicatii;

-utilizatorii.

O baza de date reprezinta un ansamblu structurat de fisiere, care grupeaza datele prelucrate in aplicatiile informatice ale unei persoane,ale unui grup de persoane sau ale unei intreprinderi.

Nielul de abstractizare a datelor

Asa cum s-a putut observa mai inainte o baza de date este alcatuita dintr-un ansamblu de date grupate dupa mai multe criterii. Aceasta grupare a datelor poate fi abordata sub trei aspecte sau niveluri:

-nivelul fizic sau intern;

-nivelul conceptual sau global;

-nivelul extern.

Nivelul fizic(intern). Este nivelul elementar la care pot fi considerate datele si reprezinta modalitatea in care aceste date sunt scrise pe suportul fizic. Acest nivel este accesibil numai specialistilor(programatori, ingineri de sistem etc.). La acest nivel o baza de date este alcatuita dintr-un ansamblu de programe care, impreuna ca sistemul de operare, imbunatatesc organizarea bazei de date, si din fisiere stocate in memoria externa a calculatorului.

Nivelul conceptual. La acest nivel imediat superior nivelului fizic, datele sunt privite prin prisma semanticii lor si a relatiilor sau a legaturilor dintre ele.

La acest nivel se asigura satisfacerea cerintelor utilizatorilor, se asigura o redundanta minima a datelor. Trebuie spus ca la acest nivel are loc modelarea realitatii considerate.

Nivelul extern. Este ultimul nivel la care pot fi descrise datele dintr-o baza de date si este nivelul in care este descrisa structura articolelor din cadrul colectiilor de date. Astfel baza de date se prezinta sub diferite machete, in functie de necesitatile fiecarui utilizator.

Accesul la datele dintr-o baza de date se realizeaza prin intermediul SGBD-ului, iar aceasta se realizeaza prin doua modalitati:

-printr-un mecanism de apel(cuvinte cheie);

-prin comenzi speciale utilizate autonom.

6. Sisteme de gestiune a bazelor de date

6.1. Caracterizare generala

Sistemele de gestiune a bazelor de date au aparut la inceputul anilor '60 si reprezinta un set de programe care ofera utilizatorilor posibilitatea de a interactiona cu datele stocate in baza de date, in vederea executarii unui set de operatii asupra acestor date, cum ar fi:

-introducerea de informatii,

-actualizarea si extragerea datelor din baza;

-autorizarea si controlul accesului la date;

-pastrarea independentei dintre structura bazei de date si setul de programe.

Obiectivul fundamental al unui SGBD este realizarea unui mediu sau a unei interfete, adaptat pentru a oferi utilizatorilor posibilitatea sa actualizeze informatiile continute in baza.

Un SGBD vizeaza urmatoarele functiuni:

-descrierea ansamblului de date la nivel fizic si conceptual;

-crearea si exploatarea bazei de date;

-controlul integritatii bazei;

-confidentialitatea informatiilor continute in baza;

-accesul simultan al mai multor utilizatori la informatii;

-securitatea datelor.

Un SGBD are ca principale componente urmatoarele module:

1.Gestionarul de fisiere, care se ocupa de afectarea spatiilor de memorie pe disk.

2.Gestionarul bazei de date, care leaga datele fizice cu setul de programe de consultare si actualizare.

3.Procesorul de consultare, care traduce instructiunile limbajului de consultare in instructiuni elementare.

4.Modulele DML(Data Manipulation Language) realizeaza conversia instructiunilor limbajului de manipulare a datelor inserate intr-un program de aplicatie, in proceduri curente ale limbajului gazda.

5.Modulele DDL(Data Definition Language) traduc instructiunile limbajului de definire a datelor.

6.2. Limbaje de definire a datelor(DDL-uri)

Structura bazei de date se realizeaza printr-o serie de definitii prezente sub forma unor instructiuni ,,redactate" cu ajutorul limbajului de definire a datelor, iar executia acestora constituie un ansamblu de tabele organizate intr-un fisier denumit dictionar de date.Acest dictionar de date contine ,deci, niste informatii refitoare la alte date.

In general, limbajele de definire a datelor au noua functiuni principale:

Descrierea logica a BD.

Identificarea schemei, sub-sistemelor si diverselor agregari de date.

Specificarea fisierelor de date si a legaturilor logice dintre acestea.

Definirea restrictiilor semantice la care sunt supuse datele.

Definirea cheilor de acces rapid si a cheilor confidentiale.

Definirea metodelor de exploatare a fisierelor.

Definirea procedurilor speciale de criptare.

Definirea modului de indexare sau de localizare a entitatilor.

Determinarea tipului unei date, in sensul de data de baza sau derivata.

6.3. Limbaje de manipulare a datelor

Manipularea datelor reprezinta, de fapt, o serie de operatii care se pot executa asupra datelor, ca de exemplu­­­:

extragerea unor date din BD

scrierea de noi date in BD

stergerea unor date

modificarea valorii unor date.

DML-urile pot fi de doua tipuri, si anume:

DML procedurale

DML ne-procedurale 

Primele cer utilizatorului ce date doreste si cum pot fi obtinute, iar in cadrul celorlalte utilizatorul precizeaza datele dorite fara a specifica procedurile de acces.

6.4. Gestionarul bazei de date

Gestionarul bazei de date reprezinta un ansamblu de programe ce realizeaza interfata intre datele continute pe suport(extern),continute in baza si programele de consultare si actualizare a datelor.

Gestionarul bazei de date realizeaza o interactiune cu gestionarul de fisiere, valideaza datele, asigura securitatea, precum si salvarea si restaurarea lor.

6.5. Administratorul bazei de date

Administratorul bazei de date este acea parte care asigura functionarea sistemului in ansamblul sau si este determinat de cateva atributii foarte importante, si anume:

-definirea arhitecturii bazei de date;

-definirea modalitatilor in care va fi structurata memoria externa;

-modificarea arhitecturii si organizarii fizice a bazei de date;

-autorizarea accesului la date;

-specificarea restrictiilor de integritate.

6.6. Utilizatorii bazelor de date

Unul din scopurile de baza ale unui SGBD este si acela de a asigura utilizatorilor unui mediu adecvat, posibilitatea de a interactiona cu datele de care a nevoie. La aceste date au acces mai multe categorii de utilizatori, si anume:

Administratorul de date

Programatorii de aplicatii

Utilizatorii neprogramatori locali

Utilizatorii parametrici

Primele doua categorii de utilizatori constituie partea de utilizatori programatori, iar celelalte doua categorii partea de utilizatori neprogramatori.

7. Modele de organizare a datelor. Evolutia SGBD-urilor

Modelul datelor este o reprezentare a obiectelor lumii reale si legaturilor lor. O grupare traditionala a metodelor utilizate de bazele de date vizeaza: modele logice bazate pe obiect, modele logice bazate pe inregistrare si modele fizice.

A. Structurile logice bazate pe obiecte - permit descrierea datelor la nivelele conceptual si extern si se caracterizeaza prin flexibilitate si explicitate in reprezentarea structurilor de date. Cele mai raspandite structuri din aceasta grupa sunt :

entitati - asociatii;

semantica;

functionala;

orientata pe obiecte.

B. Structurile logice orientate pe inregistrari - permit descrierea datelor la nivel logic si extern. Aceste modele permit totodata reprezentarea atat a structurii logice a bazei, cat si a continutului acesteia. Din aceasta grupa sunt utilizate mai frecvent trei tipuri de structuri sau modele .

1. Modelul relational in care datele si relatiile dintre ele sunt organizate sub forma unor tabele . Pornind de la modelul facturilor primite de la furnizori, modelul relational al bazei se poate reprezenta ca in figura urmatoare:

2.Modelul ierarhic-in care structura datelor se prezinta sub forma unui arbore.

3.Modelul retea - este o dezvoltare a modelului ierarhic in care se pot reprezenta si situatiile in care un fiu poseda mai multi tati.

In evolutia SGBD-urilor se disting trei etape, si anume:

Separarea descrierii datelor de programele de aplicatii si aparitia limbajelor de acces navigationale.

A doua generatie este centrata pe modelul retea relational care are ca obiectiv o mai  buna accesare a datelor.

Cea de-a treia generatie - limbaje cu acces mai puternice si mai aproape de limbajul natural.

8. Depozite de date

8.1. Definire. Locul in cadrul sistemului informational al intreprinderii

Conceptul de depozit de date este, la o prima abordare foarte simplu. El este comparat ca un depozit in care se stocheaza in mod continuu dar si care sunt grupate ulterior dupa mai multe criterii. Fiecare utilizator are acces in mod liber la aceste date pe care le consulta insa nu le poate actualiza (modifica).

Aceasta notiune de datawarehouse a aparut la inceputul anilor 80 prin meritul lui W. Inmon in a carui viziune un depozit de date reprezinta baza de date special conceputa pentru analiza datelor si suportul deciziilor, prin consolidarea tuturor datelor intreprinderii.

Intr-o alta abordare, depozitele de date pot fi privite ca niste enciclopedii informationale ale corporatiei si includ tabele relationale, principiile de activitate ale firmei , documente, diagrame, harti si video-clipuri.

8.2. Obiective si caracteristici

Intr-o economie de piata relatiile dintre intreprindere si furnizori (distribuitori) clientii capata noi valente. Cunoasterea mai buna a clientilor ofera producatorilor posibilitatea de a realiza acele produse care le vor satisface mai bine interesele. Inconvenienta este aceea ca aceste informatii cu privire la clientii intreprinderii sunt incuiate in baze de date specializate: contracte, productie, stocuri, vanzari, incasari etc., si adesea acestea nu ofera intreprinderilor o imagine consolidata despre un client. Din acest motiv apare si necesitatea de a construi un nou tip de baze de date, in care sa fie concentrata toate datele specifice unui anumit client, prin aceasta datele transformandu-se in informatii. Spre deosebire de bazele de date clasice, in care informatiile au un caracter temporar, adica prezinta interes pentru o perioada de timp relativ scurta, depozitele permit determinarea tendintelor despre subiectul respectiv.

In acelasi timp, antrepozitele de date au devenit o realitate datorita mutatiilor inregistrate in procesul de evolutie a tehnologiei informationale. O analiza a pietei antrepozitelor de date, arata ca aceasta a cunoscut o crestere aproape exponentiala doar in decursul a catorva ani. Astfel, daca la inceputul anilor ¢90 numai 2-3% din firmele americane puteau sa-si permita antrepozite de date, in 1995 procentul a crescut la 30-40%. Cele mai afirmate mai sus pot fi sintetizate cu ajutorul urmatoarei diagrame:

Antrepozitele de date se caracterizeaza printr-o serie de elemente :

datele stocate in depozite privesc o singura functiune a organizatie, adica, sunt organizate pe obiect ;

datele sunt integrate si redefinite pentru a putea fi exploatate cu ajutorul unei metabaze. Aceasta presupune ,,rafinarea" ; ,,distilarea " datelor, supunerea lor la un set de prelucrari succesive pana se ajunge la o forma convertibila, neredundanta;

informatiile sunt stocate in aceste depozite pentru o perioada de mai multi ani;

datele stocate in depozit nu sunt volatile (nu se pierd) nu pot fi modificate sau sterse.

Organizarea datelor in acestea este si aceea ca datele stocate ating un volum enorm, de ordinul gigaoctetilor sau chiar a teraoctetilor.

O alta problema este legata de necesitatea utilizarii unor structuri de date si instrumente de integrare pentru a se reduce timpul de acces la anumite informatii.

In concluzie, desi conceptul pare simplu, implementarea unui depozit de date este un proces foarte complex.

9.Alte facilitati Microsoft Word

Editarea de formule matematice:

Importuri de imagini:

Bibliografie

Fatu T.,Grama A.,s.a. "Bazele informaticii economice", Vantrop,1997

Marinescu D.,Trandafirescu M. "PC Manualul incepatorului", Teora,1998

Fatu ,T., Filip, M., si altii, "Bazele informaticii economice", Ed. Vrantop, 1997

Fotache, M., "Baze de date relationale",

Pescaru, V., Catona, I., "Fisiere, baze si banci de date", Bucuresti,1976