Grup scolar Industrial Râsnov

ATESTAT

Profesor Îndrumator Elev:

Ungureanu Laura Cotinghiu Ana-Maria

RÂsNOV 2006

Baze de date

Agentie de turism

CUPRINS

Introducere -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- --------

Cap.1: BAZE DE DATE Notiuni introductive

1.1 Ce este o baza de date -------- ----- ------ ----- ----- -------- 10

1.2 Avantajele si dezavantajele sistemului de baze de date ----- ----- -----  11

1.3 Sistemul de gestiune al bazelor de date -------- ----- ------ - 12

1.4 Utilizatorii bazelor de date -------- ----- ------ ----- ----- ------ 13

Cap.2 ELEMENTE DE PROIECTARE A BAZEI DE DATE

Introducere

Entitati -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- 14

Domeniul atributelor -------- ----- ------ ----- ----- ----------- 15

Relatii -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -----

Cap.3: AGENŢIE DE TURISM

Sumar

Piata-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------ 17

Clientii -------- ----- ------ -------- ----- ------ -- 17

Concurenta -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ------- 18

Promovarea -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ------- 18

Costurile de început -------- ----- ------ ----- ----- ----------- 18

Pregatire si calificare -------- ----- ------ ----- ----- ---------- 19

Cadrul legal -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ------- 19

Cap.4: CREAREA UNEI BAZE DE DATE(Agentie de turism)

BIBLIOGRAFIE

Curs introductiv  – Asist. univ. ing. Giurgiu Luminita ­–

Microsoft Access Academia Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu" Sibiu (Internet)

Lector univ.dr. Paul Iacob – Baze de date –

Universitatea Transilvania Brasov 2004

Michael J. Thomas – Manual de marketing –

Editura CODEX 1998, Bucuresti

Gherasim T.,Gherasim D. – Marketing turistic –

Editura Economica 1999,Bucuresti

INTRODUCERE:

Utilizarea tehnologiei informationale în sprijinul activitatilor comerciale si a celei de marketing este un subiect de prima actualitate pentru numeroase companii. Confruntate cu piete din ce în ce mai competitive, cu consumatori tot mai exigenti si cu segmente de referinta tot mai restrânse, organizatiile trebuie sa gaseasca noi metode de a dobândi avantaje competitive si de a obtine un profit. Multe institutii realizeaza ca exploatarea unor programe de asistare a vânzarilor si a activitatilor de marketing poate conduce la cresterea volumului de vânzari, la scaderea costurilor si la diversificarea serviciilor catre clienti, asigurând astfel si fidelizarea acestora.

De obicei, compartimentul de vânzari si de marketing este ultimul din companie în ceea ce priveste computerizarea. Totusi, în ultimii zece ani s-au înregistrat progrese uriase în domeniu, pe masura ce avantajele utilizarii tehnologiei informationale în activitatea de marketing au devenit evidente pentru tot mai multe companii. Studiul recent efectuat de Price Waterhouse a demonstrat faptul ca, în ciuda recesiunii, firmele considera bazele de date ca fiind un instrument de lucru mai valoros ca niciodata pentru marketing. Importanta acordata de fir 636x2313g me acestor sisteme este ilustrata în fig.1.

.

În prezent, bazele de date pentru marketing pot fi folosite pentru a facilita întelegerea mai profunda a pietelor, a propriei pozitii pe aceste piete, ca si a activitatii concurentilor, prin culegere de date si prelucrarea lor în diverse moduri.

Bazele de date privind clientii si previziunile de piata pot fi compilate si analizate astfel încât sa redea imaginea completa a relatiilor dintre organizatie si clientii ei. Examinarea integrata a acestei informatii agregate poate ajuta o firma sa-si înteleaga mai bine clientii, sa segmenteze masa de consumatori si sa adapteze mai bine oferta de produse sau servicii la cerintele acestora.

Pe un plan tactic superior, în contextul în care clientii devin din ce în ca mai sofisticati si mai exigenti, iar relatiile interpersonale în domeniul marketingului capata o importanta tot mai accentuata, sistemele pot fi utilizate pentru a planifica, a induce si a monitoriza eficienta campaniilor de comunicare cu clientii, în scopul de a deveni mai personalizate si mai relevante.

Avantajele utilizarii unor sisteme informationale destinate vânzarilor si marketingului sunt adesea substantiale. Avantajele utilizarii tehnologiei informationale se concretizeaza, de obicei, în doua tipuri de rezultate: reducerea costurilor si cresterea vânzarilor/ rentabilitatii. Regula de aur este ca bazele de date pentru marketing sa contribuie la controlul vânzarilor si activitatii de marketing într-un mod cât mai profitabil, cu cheltuieli cât mai reduse. Se pot obtine si unele avantaje specifice, cum ar fi întelegerea sporita a cerintelor clientilor, prin exploatarea, în decursul cercetarilor de marketing, a unor baze de date specializate.

Nimeni nu poate spune ca detine cel mai bun sistem informational destinat vânzarilor si marketingului; gama extrem de diversificata de facilitati si functii oferita de diferitele sisteme fac ca achizitionarea sa devina o problema de alegere individuala. Numeroase firme ajung la concluzia ca un singur sistem informational nu le poate satisface toate necesitatile economice. Între principalele tipuri de astfel de sisteme ce pot fi folosite doua au o importanta deosebita:

Baze de date asupra clientilor actuali si potentiali

nume

adresa

istoricul relatiei

contacte, vânzari si comenzi

Baze de date de marketing

produse

campanii

date de marketing

informatii asupra concurentei

studii de piata

Aceste sisteme pot fi folosite în diferite activitati ale firmei cum ar fi:

analizele de piata (segmentare, analiza statistica, modelare, sisteme informationale pentru uz general, cercetarea si analiza concurentei);

managementul informatiei (eliminarea suprapunerilor, raportarea calitatii datelor, îmbogatirea informatiilor, modelarea tendintelor, actualizarea informatiilor, adnotarea rezultatelor);

managementul campaniilor (definirea parametrilor - audienta, mesaj, obiective, medii publicitare; înregistrarea si analiza rezultatelor, definirea si analiza esantioanelor de testare, stabilirea si analiza sarcinilor si bugetelor, înregistrarea progreselor si a costurilor);

analiza si raportarea performantelor (performantele produsului, performante pe segmente de piata, performantele campaniilor de marketing, performantele personalului);

interfete ( sisteme interne – contabilitate, productie, distributie; sisteme externe – furnizori terti si informatii brokeri; sisteme informationale exterioare firmei, accesul la informatii despre utilizatorii aflati la distanta);

Nucleul oricarui sistem informational destinat vânzarilor si marketingului este depozitul central de date. Acestea contin informatii solide asupra tuturor clientilor si potentialilor consumatori, precum si date legate de activitatea de marketing, inclusiv cercetarile si campaniile publicitare. Din motive de concizie , în aceasta lucrare se foloseste termenul generic de baza de date a clientilor. În ce masura aceasta baza este simpla sau reprezentata de un numar de sisteme integrate, depinde de conditiile specifice fiecarei firme, dar informatiile continute trebuie privite în întregul lor. În plus, pentru a obtine maximum de avantaje prin exploatarea acestor informatii, este necesar ca fiecare sistem în parte sa ofere date certe si documentate cu privire la pietele si clientii vizati.

Toate aplicatiile pentru vânzari si marketing utilizeaza informatiile din baza de date despre clienti, existând însa unele functiuni caracteristice acestui sistem:

stabilirea listei de clienti potentiali;

eliminarea suprapunerilor si verificarea adreselor;

modelarea motivatiilor si a înclinatiilor comportamentale;

segmentarea de jos în sus a pietei;

istoricul complet al clientilor;

raportarea – oferirea informatiilor asupra clientilor, vânzarilor, activitatii de marketing si asupra pietei.

Principalul avantaj al unei baze de date complexe cu privire la clienti este faptul ca ofera o imagine globala asupra relatiilor firmei cu un client sau un grup de clienti. Aceasta imagine globala permite întelegerea mai profunda a comportamentului consumatorilor si al pietei în general, constituind un punct de plecare, printre altele, în cercetarile de marketing, în special în studierea pietei. Pentru aceasta activitate foarte importanta, respectiv studierea pietei, s-au creat sisteme speciale ce pot reduce substantial timpul si costurile unei astfel de cercetari.

Conform unui recent studiu al firmei Price Waterhouse, aproximativ o treime din numarul ofertelor de acest gen, disponibile în Marea Britanie, contin ti facilitati de analiza si de segmentare a pietei, destinate studierii si prelucrarii flexibile a informatiilor multi-dimensionale, în diverse scopuri, de la planificare si directionare, pâna la raportate. Multe dintre aceste oferte contin si functiuni de analiza si modelare statistica (tabelare combinata, analiza de regresie, previziune), ca si generatoare de rapoarte, care permit alcatuirea rapoartelor personalizate, arhivarea si salvarea lor pentru utilizari ulterioare. Majoritatea produselor ofera, de asemenea, o serie de rapoarte standard care nu pot fi modificate de utilizator.

Sistemele informationale pentru vânzari si marketing sunt utilizate în prezent de firme extrem de diferite, iar modalitatile de aplicare practica sunt la fel de diversificate. Fig. 3 prezinta gradul de utilizare a acestor sisteme informationale pe sectoare economice.

Grupul cel mai numeros de utilizatori se gaseste în domeniul serviciilor financiare, reprezentând 28% din numarul companiilor care detin sisteme informationale pentru vânzari si marketing. Unele dintre cele mai importante activitati specifice acestui sector sunt cele de marketing direct si de marketing în sprijinul actiunilor de directionare si profilare a gamei de produse. Companiile prestatoare de alte tipuri de servicii sunt, de asemenea, mari utilizatare de sisteme informationale.

Categoria depersonalcare utilizeaza cel mai frecvent sistemele informationale lucreaza în mod direct în domeniul vânzarilor, cel mai adesea pe teren, cu posibilitatea de a accesa programul pe un computer laptop. O alta categorie semnificativa este cea a personalului administrativ, care sprijina activitatea agentilor comerciali. Analistii de marketing considera, deopotriva, sistemele informationale ca fiind esentiale pentru realizarea rapoartelor si a analizelor cerute de directorii de departamente si de nivelurile manageriale superioare.

Utilizarea sistemelor informationale destinate vânzarilor si marketingului a realizate un salt enorm în ultimii zece ani, industria de resortsuferind transformari masive pentru a asigura cerintele clientilor. Complexitatea sistemelor a tinut tsi ea pasul cu sofisticarea tot mai accentuata a cerintelor. Au fost facute multe greseli, cel mai frecvent din cauza lipsei de experienta a cumparatorilor si a celor care au asugurat implementarea sistemelor la nivel de companie. Clientii nu stiu întotdeauna cu precizie ce anume doresc sa achizitioneze, iar furnizorii de sisteme s-au straduit, cu resurse limitate, sa confere noi valente sistemelor, sa realizeze noi suporturi tehnice si sa înteleaga cerintele complexe ale clientilor.

În ciuda problemelor multiple care apar, sistemele informationale exista si vor exista în continuare. Firma Price Waterhouse a constatat ca peste 70% din totalul furnizorilor reafirma interesul firmelor si al clientilor potentiali pentru achizitionarea sistemelor informasionale, în ciuda recesiunii economice. În conditiile actuale, sistemele informationale reprezinta principalul instrument de asigurare a competitivitatii pe piata, precum si de mentinere a unor relatii profitabile cu clientii.

Un avantaj important al firmelor care opereaza cu sisteme informationale vizeaza posibilitatea de a beneficia de ultimele noutati de pe piata. Softurile sunt mult mai puternice si mai flexibile, iar costurile echipamentelor de software si hardware au scazut substantial datorita concurentei dure de pe piata de profil. Companiile au acum o viziune mai completa asupra modului în care sistemele informationale pot sprijini activitatea de vânzare si marketing si, de asemenea, pot beneficia de asistenta si consultanta specializata. Rezultatul final obtinut de firmele care achizitioneaza sistemele informationale consta în valoarea superioara a banilor investiti si sansele sporite de a implementa sisteme flexibile, puternice, care sa satisfaca cerintele personalului din departamentele de vânzari si marketing, nu numai în prezent, ci si în viitor.

CAPITOLUL I

BAZE DE DATE – Notiuni introductive

1.1 Ce este o baza de date?

Proiectarea bazei de date este o munca de colectiv care armonizeaza cerintele si posibilitatile beneficiarului pe de o parte si proiectantului de sistem pe de alta parte. Baza de date este prima treapta spre o viziune sistemica, de ansamblu, unificatoare si generatoare de rezultate specifice corecte în acelasi timp.

Vechiul sistem de proiectare a fost bazat pe fisiere. Limitele acestei conceptii constau în separarea datelor, duplicarea datelor, dependenta programului de conceptia fisierului si incompatibilitatea formatelor de fisiere folosite în diverse limbaje. Aceste limitari implica pierdere de timp si spatiu si posibilitatea de inconsistenta a datelor.

Sistemul de baza de date - în opozitie cu vechiul sistem - da posibilitatea de a definii datele în afara programului si asigura controlul asupra manipularii datelor.

Definitie: Baza de date: Este o colectie partajata de date legate logic, proiectata pentru a satisface necesitatile unui sistem informatic.

Deci datele sunt strânse într-o colectie unica si sunt folosite simultan de mai multi utilizatori. Redundanta datelor este controlata prin normalizare, ceea ce implica o redundanta minima.

O astfel de baza de date are nevoie de un sistem de gestiune a bazei de date. Acesta este un sistem de programe care fac posibila definirea, întretinerea si accesul controlat la baza de date. Un astfel de sistem trebuie sa contina limbajul de definire si limbajul de manipolare a datelor. Putem aminti urmatoarele limbaje: SQL sau QBE (limbaje generale), respectiv DBASE, FOX PRO, PROGRESS, PARADOX s.a.m.d. (limbaje specifice).

Cum se stabileste structura bazei de date? Tocmai prin proiectarea de care ne ocupam. În opozitie cu proiectarea bazei de date bazate pe fisiere, care pornea de la una sau mai multe aplicatii ale beneficiarului, proiectarea bazei de date se rezolva înaintea elaborarii aplicatiei. De aceea aceasta actiune devine esentiala pentru tot sistemul.

Proiectantul bazei de date trebuie sa identifice datele relationale, relatiile dintre ele si restrictiile asupra lor. Proiectarea consta din doua faze: unul logic si unul fizic. În timpul roiectarii logice este importanta implicarea viitorilor utilizatori în procesul de proiectare. În proiectarea fizica se decide cum va fi realizat practic modelul logic.

Avantajele si dezavantajele sistemului de baze de date :

Avantajele ar fi urmatoarele:

controlul redundantei

consistenta datelor

economia de spatiu pentru aceleasi date

controlul integritatii datelor

utilizarea standardelor

da posibilitatea raspunsului la cereri variate si cu exprimari partial necunorcute la momentul proiectarii.

productivitate crescuta

concurenta crescuta

posibilitati crescute de recuperare în caz de eroare

Dezavantaje:

complexitate crescuta

costul SGBD

cost crescut rezultat din cerinte de hard

costul trecerii de la un sistem la altul

o eventuala defectiune are un impact crescut, global

La inceput calculatoarele au fost utilizate numai pentru calcule aritmetice. Prin cresterea vitezei de calcul, prin cresterea capacitatii de memorare a datelor, prin adaugarea unor noi componente de intrare iesire, prin dezvoltarea unor limbaje de programare s-a ajuns acum la prelucrarea intr-un timp scurt a unei mari cantitati de informatii. Organizarea si gestionarea acestor informatii se face la nivelul bazelor de date.

O baza de date contine toate informatiile necesare despre obiectele ce intervin intr-o multime de aplicatii, relatiile logice intre aceste informatii si tehnicile de prelucrare pentru aceste informatii. In bazele de date se face o integrare a datelor in sensul ca mai multe fisiere sunt privite in ansamblu, eliminandu-se pe cat posibil informatiile redondante. In acelasi timp se permite accesul simultan la aceleasi date a mai multor persoane.

1.3 Sistemul de gestiune al bazelor de date

Sistemul de programe cu care se pot construi bazele de date, se pot introduce date in bazele de date si se pot dezvolta aplicatii privind bazele de date se numeste sistem de gestiune al bazelor de date (SGBD). Un SGBD da posibilitatea utilizatorului sa aiba acces la date folosind un limbaj de tip inalt apropiat de modul obisnuit de exprimare pentru a obtine informatii, utilizatorul facand abstractie de algoritmii aplicati pentru selectionarea datelor implicate si a modului de memorare a lor. SGBD-ul este o interfata intre utilizatori si sitemul de operare.

Orice SGBD contine printre alte componente un limbaj de descriere a datelor (LDD) care permite descrierea structurii unei baze de date, a fiecarei componente a ei, a relatiilor dintre ele, a drepturilor de acces ale utilizatorilor la baza de date, a restrictiilor in reprezentarea informatiilor si alte elemente asemanatoare. O alta componenta foarte inportanta a unui SGBD este limbajul de cereri (LC) sau limbajul de prelucrare a datelor (LPD) ce permite operatii asupra datelor aflate in baza de date cum sunt: incarcarea bazei de date, inserarea unui nou element, stergerea unui element, modificarea unuui element, cautarea unor elemente, diferite statistici asupra datelor si alte operatii asemanatoare.

Spre deosebire de limbajele de programare obisnuite in care declararea datelor este facuta in acelas loc cu prelucrarea lor, bazele de date prevad limbaje separate pentru declarare si pentru prelucrare. Aceasta deoarece intr-un program obisnuit datele exista efectiv numai pe timpul rularii programului pe cand intr-o baza de date in general datele sunt definite o data pentru totdeauna si nu mai sunt necesare redefiniri.

Limbajele LDD si LC sunt de cele mai multe ori extinderi ale unor limbaje de programare numite limbaje gazda. Compilarea succesiunilor de comenzi pentru descrierea datelor sau pentru operarea cu date se reduce in acest caz la o precompilare adica transformarea acestor comenzi intr-o succesiune de instructiuni ale limbajului gazda care prin executare sa dea efectul dorit. O alta modalitate de operare este aceea a transformarii comenzilor in lansari de programe executabile.

Dintre sarcinile pe care le indeplineste gestionarul bazelor de date fac parte si urmatoarele:

- Reducerea redondantelor prin identificarea informatiilor comune si alcatuirea corespunzatoare a aplicatiilor.

- Eliminarea inconsistentelor ce rezulta din eliminarea redondantelor.

- Utilizarea simultana a datelor de mai multi utilizatori.

- Standardizarea informatiilor.

- Asigurarea securitatii bazelor de date in sensul acordarii si urmaririi modului de acces al utilizatorilor la diferite parti componente ale bazelor de date.

- Asigurarea integritatii bazelor de date in sensul pastrarii corectitudinii datelor continute in baza de date prin testele aplicate datelor introduse in baza de date.

- Asigurarea sincronizarii in cazul utilizarii bazei de date simultan de mai multi utilizatori sau a distribuirii informatiei pe mai multe sisteme.

Utilizatorii bazelor de date

Utilizatorii bazelor de date pot fi impartiti in urmatoarele clase:

- Utilizatorii obisnuiti care pot sa obtina informatiile fara sa aiba cunostinte de programare. Ei obtin informatiile pe care le doresc prin comenzi stiute si eventual raspunzand la diferitele optiuni pe care i le indica sistemul de calcul la un moment dat.

- Programatorii de aplicatii care pot scrie programe in LC, acestea fiind apoi compilate si memorate in fisiere putand fi lansate in executie de utilizatori prin invocarea numelui asociat lor.

- Administratorul bazei de date care stabileste structura initiala a bazei de date si modul de memorare a datelor la nivel fizic, acorda drepturi de acces al utilizatorilor la baza de date sau parti ale ei, stabileste conditiile pentru asigurarea securitatii si integritatii datelor, modifica structura bazei de date daca este nevoie, asigura intretinerea bazei de date facand periodic copii si reconstituid eventual baza de date in cazul cand au aparut erori datorate componentelor soft, hard sau de utilizare si raspunde in general de modul de utilizare al bazei de date.

- Administratorul sistemului de baze de date care stabileste bazele de date de pe un sistem de calcul, aloca spatii de memorare si asigura drepturi de acces.

Cele mai multe SGBD-uri contin si diferite utilitare folosite in diferitele aplicatii cum sunt: procesoare pentru limbaje de cereri, editoare de rapoarte, subsiteme de reprezentari grafice, posibilitati de lucru tabelat, procesoare de limbaje naturale, programe statistice, posibilitati de copiere, generatoare de aplicatii (procesore inteligente de tip "4GL") si alte posibilitati de dezvoltari aplicatii de tip CASE (computer-aided software engineering).

Pentru a usura munca administratorului de sistem un SGBD contine o serie de componente ce permit incarcarea (crearea unei versiuni initiale a bazei de date plecand de la unul sau mai multe fisiere), salvarea si reincarcarea (efectuarea de copii periodice si posibilitatea refacerii bazei de date plecand de la aceste copii), reorganizarea (rearanjarea datelor pentru a obtine performante superioare), statistici, analize si altele.

CAPITOLUL 2

Elemente de proiectare a bazei de date

Foarte multa lume discuta sau chiar foloseste notiunea “Sisteme cu baza de date”, dar în afara de pretiozitatea exprimarii, multi dintre acestia cred ca o colectie orecare de fisiere, în orice limbaj care permite o prelucrare, ar fi suficienta pentru nevoile afacerii, daca pregatirea nu este de specialitate coboara si mai jos si folosesc un sistem de calcul tabelar (EXCEL) sau se reped într-un SGBD (Sistem de gestiunea bazelor de date) care arata cum se creaza si cum se utilizeaza o baza de date si se lovesc pe parcurs de probleme, de obicei, insurmontabile.

Din ce cauza ? Ce lipseste ?

Lipseste întelegerea distincta a ceea ce înseamna un Sistem cu baze de date si lipseste proiectarea în acord cu aceasta întelegere.

2.1 ENTITĂŢI

Actualizarea datelor despre clienti sau a datelor despre carti era dificila în conceptia initiala. Aceasta deficienta a aparut pentru ca au fost puse împreuna date despre trei lucruri distincte : clienti, carti si comanda. Astfel de ‘lucruri’ vor fi numite de acum înainte entitati.

Entitatea este ceva despre care se memoreaza date . Clientii si cartile sunt entitati tangibile (tari), comenzile nu pot exista fara celelalte doua, ele nu sunt tangibile desi sunt puse pe hârtia comanda, comanda este o entitate slaba. Entitatea va fi reprezentata în baza noastra de date sub forma unui tabel în care liniile sunt concretizarile acestei entitati, adica reprezentantii sau instantele entitatii.

Pe fiecare linie nu vom avea chiar reprezentantii entitatii ci numai date care caracterizeaza din punctul de vedere al aplicatiei reprezentantii entitatii ; aceste date se numesc atribute. Deci o entitate din viata reala genereaza intr-o baza de date relationala un tabel ale carui coloane au ca nume atributele entitatii , iar pe linii succesive se gasesc valorile atributelor pentru fiecare reprezentant al entitatii în parte.

De exemplu: entitatea CARTE are atributele : id carte, titlu, autor, editura, pret, în exemplul dat sunt trei reprezentanti ai acestei entitati, iar fiecare celula a acestui tabel reprezinta o valoare a atributului corespunzator coloanei pentru reprezentantul corespunzator liniei.

CARTE

Daca am avea 10000 de carti vom avea în tabel 10000 de linii pe care ar fi memorate valorile atributelor entitatii CARTE.

Alt exemplu pentru entitatea CLIENT având atributele : id client, nume, prenume, oras, str, nr, tel, cod.

CLIENT

Nanu Vasile Tg.Mures Jiului 105 256412 3400