UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIs
FACULTATEA DE INFORMATICA SATU MARE
REFERAT
SISTEME DE OPERARE
CUPRINS
I. INTRODUCERE IN S.O.LINUX
CE ESTE UN SISTEM DE OPERARE ?
CE ESTE LINUX ?
CE ESTE OPEN SURCE
ARHITECTURA SISTEMULUI LINUX
II. EDITAREA sI PROCESAREA DE CONŢINUT GRAFIC
INTRODUCERE
MEDII GRAFICE
VIZUALIZAREA CONTINUTULUI GRAFIC
EDITAREA DE GRAFICA RASTER
EDITAREA DE GRAFICA VECTORIALĂ
EDITAREA CONTINUTULUI 3D
SCANAREA IMAGINILOR
III. BIBLIOGRAFIE
I. INTRODUCERE ÎN SISTEME DE OPERARE LINUX
I.1 CE ESTE UN SISTEM DE OPERARE
În general, interactiunea dintre calculator si utilizator poate fi descrisa la nivel simplist astfel:primul lanseaza în executie programe, iar cel de-al doilea realizeaza executia propriu-zisa a acestora, incluzând aici si rezultatele obtinute cel mai adesea prin intermediul ecranului, într-o forma grafica sau textuala.
Din punct de vedere al utilizatorului, calculatorul consta din doua categorii dinstincte de componente:
- Hardware: reprezentând circuitele fizice din care este alcatuit calculatorul;
- Software: programele care sunt stocate de calculator si care, în urma executiei, pot realiza diferite sarcini specifice.
Desigur, un calculator nu poate exista fara hardware, dar si software-ul este la fel de indinspensabil; un calculator oricât de puternic ar fi este complet inutil fara software, el nestiind alceva decât sa execute programe.
Daca transferurile de date între procesor si memoria calculatorului se desfasoara relativ usor, comunicatia cu dispozitivele periferice este mai dificila, din cauza complexitatii unora dintre ele si din pricina faptului ca exista o sumedenie 353f52d de tipuri (fiecare cu propriile caracteristici si moduri de interactiune) de astfel de dispozitive .
De asemenea, gestiunea tuturor resurselor unui sistem de calcul este o problema care prezinta dificultatii. Fiecare program care se executa pe respectivul sistem ar trebui sa trateze toate aceste aspecte, ceea ce ar duce la mari complicatii.
Pentru a evita aceste complicatii inutile a programelor, s-a recurs la solutia
realizarii unui program intermediar, interpus între hardware si programele de aplicatii.
Un asemenea program special, care ruleaza în permanenta de la pornirea calculatorului si pâna la oprirea lui este sistemul de operare. Acest program special se ocupa de gestiunea resurselor sistemului de calcul, oferind diferite servicii aplicatiilor propriu-zise. Astfel, un program de aplicatie nu trebuie sa cunoasca toate detaliile privind accesul la o anumita resursa, ci poate solicita ajutorul sistemului de operare, care faciliteaza accesul la aceasta resursa.
Deoarece toate programele depind de sistemul de operare, o eroare strecurata într-un sistem de operare poate avea efecte mult mai grave decât o eroare aparuta în cadrul unui program de aplicatie, deoarece eroarea va afecta orice program care se executa pe calculatorul având instalat sistemul de operare în cauza.
Cea mai importanta componenta a sistemului de operare o reprezinta nucleul. Functionalitatile nucleului pot fi mai extinse sau mai reduse, dupa cum l-au conceput realizatorii sai, dar întotdeauna este raspunzator pentru functionarea stabila a calculatorului.
Fragmentele de cod (rutinele) care contin nucleul au posibilitatea de a interveni direct, în cazuri extreme, în executia programelor de aplicatii, mergând pâna la terminarea fortata a acestora daca nu se conformeaza anumitor reguli.
Evident, calitatea nucleului reprezinta un factor critic în functionarea în bune conditii a sistemului. Un nucleu scris cu erori va conduce aproape sigur mai devreme sau mai târziu, la blocarea calculatorului si pierderi de date.
Alaturi de nucleu, sistemul de operare este compus si dintr-un set de drivere, componente optionale care faciliteaza comunicarea cu diverse periferice.
În afara de nucleu si drivere, sistemul de operare ofera numeroase utiltitare pentru realizarea diverselor actiuni de mentenanta a componentelor sale.
Tot sistemul de operare, pune la dispozitie un interpretor de comenzi, numit si sheel care prezinta o interfata text sau grafica prin intermediul careia utilizatorul are acces la resurse si poate poate utiliza diverse comenzi ale interpretorului.
Sistemele de operare ofera si posibilitatea utilizarii unui mediu grafic, acesta fiind o parte componenta a sistemului sau fiind extern.
Daca exista posibilitatea ca mai multe persoane sa poata avea acces simultan la sistem, eventual de la distanta , atunci sistemul se numeste multi-user (multi-utilizator).
Daca sistemul permite executia mai multor programe simultane la un moment dat, atunci el este multi-tasking.
I.2 CE ESTE LINUX
SCURT ISTORIC
In anul 1969, cercetatorii Kenneth Thompon si Denis Ritchie de la
ATT&T Beel Labs au început dezvoltarea unui sistem de operare denumit UNIX cu multe ideei preluate dinr-un sistem anterior denumit MULTIX.
În 1972, sistemul a fost rescris în proaspatul limbaj de programare C
devenind astfel portabil si pe alte masini.
În 1979, a fost lansata versiunea V7 de UNIX care a constituit parintele celorlalte implementarii.
Alt pas important în evolutia UNIX a fost înfiintarea în 1984, de catre Richard Stallman, a fundatiei FSF (free software foundation), pornind proiectul GNU cu scopul de a creea o versiune gratuita (open source) a sistemului UNIX.
Primul program realizat de Sttalman în cadrul proiectuluiGNU a fost Emacs, care a devenit operational în 1985, iar în anul 1990 proiectul continea o serie complecta de aplicatii, singura componenta majora care îi lipsea fiind nucleul sistemului de operare.
LINUX a aparut ca un proiect al lui Linus Torvalds, pe atunci student la Universitatea din Helsinki.
Prima versiune functionala a nucleului linux a fost lansata pe 5 octombrie 1991.
În momentul de fata se estimeaza ca exista în lume aproximativ 18 milioane de utilizatori Linux.
Linux este un sistem de operare gratuit (open surce), compatibil UNIX. Sistemul este unul multi-tasking, si multi utilizatori respectând standardele POSIX, suporta toata gama de aplicatii GNU si poseda o interfata grafica X Windows System.
Sistemul Linux este alcatuit propriu-zis dintr-un nucleu (kernel) si un numar urias de programe si utilitare. Este un sistem de operare complet, care contine practic orice tip de aplicatie, putând juca o varietate de roluri, cum ar fi:
Server -Sistemul Linux contine un suport excelent pentru retea, putând oferi atât servicii specifice Internetului, cum ar fi Web, FTP, posta electonica putând substitui serverele altor sisteme de operare. Stabilitatea, fiabilitatea si securitatea sa sporite îi ofera posibilitatea de a fi folosit ca server si în medii critice.
Sistem personal- Linux poate fi utilizat pentru redactarea de texte, tiparirea la imprimanta, conectarea si navigarea pe Internet. În plus reprezinta un suport perfect multimedia pentru vizionarea de filme sau auditia de piese muzicale sau jocuri.
Sistem utilizat la serviciu. Sistemul Linux include suite complete de aplicatii pentru birou, cum ar fi calcul tabelar, de redactare profesionista de texte, de realizare a prezentarilor si a graficelor.
Un sistem Linux, alcatuit dintr-un program de instalare, nucleu si aplicatii gata compilate se numeste Distributie Linux.
Acestea sunt disponibile gratuit pe Internet, dar pot fi achizitionate si sub forma de pachete contra cost constând în CD-uri si manuale de utilizare.
Cele mai raspândite distributii Linux sunt:
Diferentele dintre aceste distributii constau în diferitele sisteme de instalare si progamele folosite.
Contrar opiniei generale, suportul tehnic pentru programele open-surce are de cele mai multe o calitate superioara, comparativ cu cel oferit în cazul aplicatiilor comerciale.
I.3 CE ESTE OPEN SURCE
Termenul de open surce care poate fi întâlnit si sub numele de software free desemneaza programele de calculator fara restrictii de distributie. Oricine are libertatea de a distribui programe open surce, sa aiba acces la codul sursa, sa modifice si sa utilizeze programul.
Programele numite adeseori si proiecte, open surce, sunt distribuite de multe ori în progam sursa, putând fi descarcate fara restrictii de pe Internet.
The Free SoftwareFoundation a creeat GNU - General Public Foundation, licenta care protejeaza aproape toate programele din lumea Linux, care ne garanteaza ca vom avea întodeauna libertatea de a utiliza si distribui programele, fara a avea însa dreptul de a îngradi altor persoane accesul la acestea. La fel licenta GPL stipuleaza faptul ca orice produs dezvoltat pe baza programului sub acasta licenta trebuie sa fie tot un produs aflat sub licenta GPL.
Numeroase companii nu vor sa aiba de a face cu programe open surce pentru ca isi închipuie ca nimeni nu le ofera asistenta tehnica. În general persoanele care lucreaza în domeniul open surce sunt persoane mai deschise open minded decât companiile care produc si comercializeaza programe proprietare, de asemenea a plati un programator sa implementeze ceva nu înseamna ca va scrie un cod de calitate. Daca punem o întrebare pe o lista de discutii, sau cerem ajutorul autorului, în mod sigur ne va ajuta cineva cu placere; mai mult, exista si companii care ofera asistenta tehnica pentru software open surce. Companii ca Red HOT sau Cygnus dovedesc ca softwareul open surce nu este o utopie.
În concluzie fenomenul open surce a schimbat modul de gândire al oamenilor si a introdus noi modele de afaceri reprezentând pentru oameni, si în special pentru lumea informatici, o adevarata revolutie.
I.4 ARHITECTURA SISTEMULUI LINUX
La orice sistem de operare compatibil UNIX, principala componenta a sistemului de operare LINUX este nucleul numit si kernel. Acesta este încarcat în memorie la pornirea calculatorului, de catre un program special numit încarcator de boot. La fel ca si la programele obisnuite acesta accepta o serie de argumente si parametri, acestia fiind transmisi prin intermediul încarcatorului de boot. Nucleul este lansat în executie si ramâne în memoria RAM tot timpul utilizarii sistemului LINUX.
Driverele pentru dispozitivele hardware si anumite functii ale nucleului pot fi compilate monolitic, ca parte integranta din nucleu, sau ca module în momentul în care devin necesare sau la dorinta utilizatorului.
În cadrul sistemului pot rula mai multe programe concurente, regasite sub numele de procese. O serie de asfel de pograme care nu interactioneaza cu utilizatorul, cu rolul de a asigura diverse servicii, poarta denumirea de daemoni .
Interfata grafica este de tip X WINDOWS, o interfata complexa, cu posibilitatea lucrului în retea. Aceasta interfata poate capata aspecte si moduri diferite în interactiunea cu utilizatorul, prin intermediul mediilor desktop, precum KDE si GNOME, sau a menegerelor de fereasta.
Accesul la resursele sistemului se realizeaza prin intermediul utilizatorilor creati în sistem, în functie de drepturile oferite acestora obtinându-se o buna securitate a sistemului. Administrarea sistemului se efectueaza de catre un utilizator special, numit root.
Deci, diferentele dintre LINUX si alte sisteme UNIX sunt legate în principal de aspectul managerilor de fereasta si localizarea programelor si a fisierelor de configurare. La nivel de conceptie ele sunt aproape identice iar trecerea de la un sistem la altul se face reltiv usor.
De remarcat ca datorita faptului ca exista un control strict asupra proceselor si a memorie sistemele LINUX si UNIX nu sunt vulnerabile la virusi. Cu toate acestea au fost concepute programe antivirus pentu LINUX, dar cu rolul de verificare a fisierelor stocate pe serverele de fisiere LINUX.
II. EDITAREA sI PROCESAREA DE CONŢINUT GRAFIC ÎN LINUX
II.1 INTRODUCERE
În mod frecvent când discutam despre grafica ne referim în general la monitorul folosit, la rezolutia sistemului si la paleta de culori disponibile de aceea vom reaminti câteva dintre notiunile de baza.
În mod uzual se folosesc calculatoare dotate cu tub catodic (CRT) sau cu cristale lichide (LCD). Culorile de baza dupa modelul cromatic este bazat pe trei componente: rosu, verde si albastru (RGB). Pentru listare se foloseste un alt model cromatic reprezentat de componenetele: turcoaz, violet, galben si negru adica modelul CYMK.
Culorile se mai pot caracteriza si prin alte trei componente: tonul, saturatia si luminozitatea- modelul HSB.
Pentru reprezentarea informatiilor de pe ecran, zona de afisare este organizata sub forma unei matrice, fiecare element fiind reprezentatde un pixel astfel numim rezolutie numarul maxim de linii si coloane ale matricei de pixeli.
Fiecare mediu grafic pune la dispozitie numeroase utilitare pentru vizualizarea si editarea continutului grafic stocat în diverse forme.
II.2 MEDII GRAFICE
Spre deosebire de alte sisteme de operare, implementarea unei interfete grafice în cazul Linux se realizeaza independent de sistemul de operare. Sistemul de ferestre utilizat este X Windows System si reprezinta un standard industrial bazat pe modelul client/server.
Sistemul X Windows are posibilitatea operarii prin retea, fiind dezoltat de MIT si DEC si standardizat de Consortiul X. Serverul X gestioneaza
comunicatia cu echipamentele din sistem, cum ar fi placa video, monitorul
tastatura, mouse-ul. Acest server accepta conexiuni de la clienti X, prin retea sau local. Astfel o aplicatie X Windows poate rula pe o anumita masina si interactiona cu utilizatorul de pe o alta masina.
Pe sistemele Linux este utilizata impementarea numita XFree86 si în majoritatea cazurilor, programul de instalare configureaza automat Xfree86.
Managerul de ferestre (window manager) ofera mai multe desktopuri virtuale, utilizatorul putând alege în care dintre ele sa fie afisata o anumita fereastra, totodata permitând utilizatorului sa manipuleze ferestrele si sa lanseze noi aplicatii.
Dintre managerii de ferestre care au inspirat actualele medii grafice pot fi mentionati: tvm (Tab Windows System) si CDE (Common Desktop Environment).
Ca exemple mai importante de manageri de ferestre se pot enumera:
- KDE(TheK Desktop Environment)si GNOME(The GNU Network Object Modeling Enviroment) care reprezinta atât medii desktop cât si infrastucturi pentru dezvoltarea aplicatiilor grafice;
- managerii de ferestre Enlightment care foloseste GNOME, Windows Maker;
- managerul de ferestre 3DWM, care pune la dispozitie un mediu tridimensional complet pentru vizualizarea informatiilor grafice.
II.3 VIZUALIAREA CONŢINUTULUI GRAFIC
Fiecare mediu grafic pune la dispozitie nomeroase utilitare pentru vizualizarea si editarea continutului grafic stocat în diverse formate.
Pentru vizalizarea imaginilor putem utilza programe ca Eye of Gnome care poate fi apelat cu eog sau Kwiew apelat cu kwiew. Totodata exista programe care pot realiza slide-show-uri, cum ar fi Kuickshow din KDE, de capturi ecran, Ksnapshot, sau de scanare cu programul Kooka. Preluarea de fotografii digitale se poate realiza cu GTKam.
II.4 EDITAREA DE GRAFICĂ RASTER
În sistemul de operare Linux avem mai multe tipuri de programe pentru editarea cu grafica raster iar sub KDE avem programele Kpaint sau KeditIcon.
Unul dintre cele mai complexe programe de editare de continut grafic de top raster este GIMP (The GNU Image Manipulation Program) care foloseste filozofia Adobe Paintshop. GIMP pune la dispozitia utilizatorilor un set complet de filtre grafice, modele de umplere si tipuri de palete cromatice.
Sunt suportate foarte multe tipuri de fisiere începând cu GIF, JPEG, BMP sau PNG si pâna la, PCX, EPS, SGI sau TIFF.
De mentionat ca GIMP, poate fi utilizat si pentru preluarea fotografiilor preluate cu camera digitala, pentru scanarea documentelor sau generarea de animatii. Programatorii pot creea propriile extensii prin intermediul unor componente numite Script-Fu.
Interfata GIMP recurge la ferestre flotante. Fereastra principala pune la dispozitie meniul principal din care utilizatorul poate alege sa creeze ori sa deschida un fisier sa captureze continutul ecranului sau sa controleze afisarea altor ferestre. Aceasta fereastra ofera si bara de instrumente standard de editare.
Fiecare fisier grafic va fi afisat în câte o fereastra separata de unde vom putea avea acces la diferite functionalitati, prin alegerea optiunilor din meniul afisat. Unele efecte sunt ajustabile prin intermediul altor ferestre de propritati, afisabile temporar sau permanent.
Mai putem mentiona si un alt program de editare grafica care este Image Magic dar acesta nu atinge complexitatea programului GIMP.
II.5 EDITAREA DE GRAFICĂ VECTORIALĂ
Dintre programele de editare de grafica vectoriala vom enumera Karbon 14 pus la dispozitie de mediul KDE si Sketch, ultimul disponibil în distributiile Mandrake.
Ambele ofera suport pentru inserarea de grafice primitive cum ar fi linii, elipse, zone rectangulare, poligoane. Aplicatia Sketch poate fi considerata un mediu complex de editare vectoriala, punând la dispozitie instrumente similare cum ar fi cele folosite in programele comerciale Corel Drav! sau Adobe Illustrator.
Pentru editarea în maniera vectoriala a diverselor tipuri de diagrame, cum ar fi cele de tipul UML (unfield modeling language), poate fi folosit programul de editare vectoriala Dia.
Tot un astfel de program care pune la dispozitie un set cuprinzator de imagini si simboluri predefinite din diverse domenii cum ar fi calculatoare, inginerie, matematica, telecomunicatii, cu avantajul principal de exportare în format LaTex este Xfig.
Mai putem sa-l mentionam ca program de editare de grafica vectoriala si programul Kgeo care este însa mai mult un program de geometrie 2D interactiva .
II.6 EDITAREA CONŢINUTULUI 3D
Pentru generarea de grafica cu continut tridimensional exista o aplicatie pentru interfata grafica în sistemul Povray numita Povray Modeler.
Aceasta aplicatie pune la dispozitia uitlizatorului un set de instrumente pentru crearea de grafica 3D prin utilizarea unor primitive precum: paralelipipede, sfere, corpuri de rotatie si altele, carora li se pot asocia materiale, texturi sau lumini, similar aplicatiilor 3D Studio Max sau Bryce. De asemenea, se pot atasa diverse conditii ambientale cum ar fii: ceata, fum, curcubeu si altele. Scenele generate pot fi exportate în diverse formate, ca VRML (Virtual Reality Modeling Language).
Cu toate ca editoarele prezentate anterior ofera posibilitatea de transformare a continutului gafic dintr-un format în altul, utilizatorii pot recurge si la o serie de programe disponibile în linie de comanda direct de la promterul interpretorului de comenzi cum ar fi:
giftopnm: converteste din format GIF în PNM;
giftrans: controleaza transparenta imaginilor GIF;
- pngtopnm: transforma fisierele PNG în PNM;
- pnmtojpeg: converteste imaginile PNM în format JPEG;
- pngtopng: transforma din format PNM în format PNG;
- pstopnm: converteste continutul PostScript în formatul PNM.
II.7 SCANAREA IMAGINILOR
În vederea scanarii de documente, putem utiliza programul xsane sau prin linia de comanda sane. Acest program detine si tehnica de recunoastere a textului din cadrul documentelor scanate OCR(Optical Character Recognition) si contine în primul rând doua ferestre de lucru, una principala, permitând modificarea parametrilor de scanare, salvarea imagini scanate, si alta pentru consultarea aspectului imagini care va fi scanate
La prima lansare programul xsane va încerca detectarea scanerului conectat la calculator iar în caz de succes va permite scanarea efectiva.
În concluzie putem afirma ca în mod categoric, Linux este o exceptie de la regula "Ce platesti, aceea primesti". Chiar daca Linuxul este gratuit, nu face absolut nici un rabat de la performanta, caracteristici si fiabilitati. Robustetea sistemului de operare Linux este direct corelata cu modul de dezvoltare al acestuia. Multi dezvoltatori din toata lumea au colaborat via Internet pentru a adauga alte si alte caracteristici. Versiunile incrementate sunt transferate în mod continuu de catre utilizatori si sunt testate într-o varietate de configuratii de sistem. Variantele revizuite Linux trec printr-o testare cu mult mai riguroasa decât al oricarui alt program comercial.
BIBLIOGRAFIE:
UTILIZARE LINUX - notiuni de baza si practica
Autorii Dragos Acostachioaiei, Sabin Buruga
TOTUL DESPRE RED HOT LINUX
Autor Naba Barkakati
|
