Reteaua Internet
Prin anii 1960, în cadrul Departamentului de Aparare al SUA (Departament of Defence) a aparut si s-a dezvoltat reteaua ARPANET (Advanced Research Projects Agency NETwork). Initial a fost formata din patru minicalculatoare orientate pe comutarea de pachete. Reteaua era conceputa astfel încât, daca o parte din retea era distrusa, informatiile puteau fi transmise pe alte rute. În anul 1973, reteaua ARPANET a stabilit legaturi si cu calculatoarele din Anglia si Norvegia, devenind o retea internationala. Tot în aceasta perioada, în scopul unor schimburi de informatii stiintifice, au fost 555l1112f conectate si supercalculatoarele din universitati si companii mari.
În 1977, retelei ARPANET i s-a adaugat serviciul de posta electronica, iar în anul 1983 protocolul NCP (Network Control Protocol) a fost înlocuit cu protocolul TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol) care permite interconectarea unor retele diferite, atât de tip LAN (Local Area Network), cât si de tip WAN (Wide Area Network). În anul 1979 a aparut reteaua de stiri Usenet. În anii 1980, s-a dezvoltat o noua retea numita NSFNET (National Science Foundation Network). Aceasta retea de mare viteza, ale carei noduri erau formate din supercalculatoare, era destinata schimburilor de informatii necomerciale. Tot în aceasta perioada au aparut si retelele comerciale ca AlterNet si PSInet. În anul 1983, din reteaua ARPANET s-a desprins reteaua militara Milnet. Partea care a ramas din ARPANET a fost destinata cercetarii si învatamântului. Ea a stat la baza retelei Internet de astazi. La ea s-au conectat si celelalte retele comerciale si necomerciale care se dezvoltasera pâna atunci.
Începând din 1990, reteaua obtinuta prin interconectarea mai multor retele de tipuri diferite a fost deschisa pentru toata lumea, atât pentru companiile comerciale si universitati, cât si pentru persoanele particulare care folosesc calculatoarele acasa. Retelei i s-au adaugat noi servicii, ca de exemplu, serviciile de informare Gopher în anul 1991 si World-Wide-Web în 1992. în 1994, a fost lansat un nou protocol de retea Ipng (Ip next generation) pentru transmisii de date, voce si imagini care asigura securitatea informatiei. Reteaua Internet s-a dezvoltat foarte rapid, ajungând ca în 1997 sa fie conectate la ea 134 de tari. Daca în anul 1983 erau conectate la retea doar 562 calculatoare, în 1994 erau 221.700 de calculatoare, iar în 1997 s-a ajuns la 16.146.000 de calculatoare.
Internet este o retea foarte mare de calculatoare care conecteaza între ele zeci de mii de retele, mai mici, din întreaga lume. La reteaua Internet pot fi conectate toate tipurile de calculatoare, de la supercalculatoare la microcalculatoare de birou.
Toate calculatoarele conectate la Internet pot face schimb de informatii între ele, indiferent de sistemul de operare pe care îl folosesc. Informatia circula prin aceasta retea sub forma de pachete. Fiecare pachet are un expeditor si un destinatar. Aceasta retea uriasa de calculatoare nu este controlata de nici un guvern sau organizatie si nu exista un administrator sau un supervizor unic al retelei. Sunt controlate de proprietarii lor numai retelele individuale conectate la Internet.
Organizatia ISOC (Internet Society) este formata dintr-un grup de voluntari care elaboreaza standarde pentru reteaua Internet. Aceasta organizatie este supravegheata de consiliul IAB (Internet Arhitecture Boat). Consiliul se întâlneste si stabileste modul în care trebuie sa functioneze reteaua. El primeste informatii de la un grup de voluntari IETF (Internet Engineering Task Force) care se ocupa de problemele tehnice ale retelei. Standardele pot fi produse de grupurile de lucru din ISOC sau de utilizatori oarecare ai retelei Internet. Propunerea de standard este difuzata prin serviciile Internet si este implementata si testata de mai multe grupuri. Pe parcursul testarii pot sa apara modificari ale propunerii de standard. Dupa ce consiliul IOB considera ca propunerea testata poate fi acceptata, este difuzata versiunea actualizata a propunerii de standard pentru a fi analizata de comunitatea Internet. Daca în urma analizei nu apar obiectii importante propunerea de standard este declarata standard Internet.
Serviciile on-line (CompuServe, America Online, Delphi, Microsoft Network, IBM Global Network) sunt companii care detin retele proprii si care permit accesul altor persoane la propriile retele pentru a le furniza diferite servicii, ca de exemplu stiri internationale, stiri de comert, servicii de afaceri, grupuri de discutii (forumuri) sau distractii.
Legaturile dintre retelele de calculatoare care compun Internetul sunt stabilite prin linii telefonice private sau publice (care folosesc cabluri din fire de cupru sau fibra optica), prin unde radio, prin cabluri subacvatice intercontinentale sau prin sateliti.
Accesul la reteaua Internet se face prin intermediul propriului calculator, daca a fost conectat la retea sau prin intermediul altor calculatoare conectate la Internet car pot fi gasite în institutii de învatamânt (scoli si universitati), în unele muzee, biblioteci, librarii sau magazine de calculatoare sau în cafenelele Cibercafe unde, contra unei taxe, orice persoana poate folosi calculatoare conectate la reteaua Internet.
Utilizatorul de Internet poate calatori imaginar în întreaga lume conectându-se la diferite calculatoare din diferite zone geografice. Acest spatiu imaginar în care poate calatori si în care are acces la o diversitate de resurse informationale oricine, se numeste cyberspace, iar trecerea de la un calculator la altul se mai numeste si "surfing".
Pentru furnizarea serviciilor (posta electronica, transfer de fisiere,.) pe Internet se foloseste modelul de comunicare între doua calculatoare formate din perechi de cerere-raspuns:
Calculatoarele server sunt calculatoarele pe care se depoziteaza informatia, care o sorteaza si o distribuie. Ele furnizeaza un serviciu, adica primesc o cerere de serviciu, executa operatiile necesare si transmit rezultatul catre calculatorul solicitat. Pe aceste calculatoare trebuie instalat un software care sa asigure un anumit tip de serviciu în retea. Mai multe calculatoare server pot furniza acelasi serviciu.
Calculatoarele client sunt calculatoarele care au acces la informatie si o folosesc. Ele solicita un serviciu, adica emit o cerere de serviciu catre un server si asteapta raspunsul. Pe aceste calculatoare trebuie instalat un software care sa asigure accesul la un anumit tip de serviciu în retea.
Dupa tipul de legaturi care se stabilesc între un calculator si reteaua Internet exista:
Calculatoare dedicate - calculatoare care sunt legate la reteaua Internet tot timpul. De regula aceste calculatoare sunt folosite de universitati, companii mari si organizatii mari.
Calculatoarele nededicate - calculatoarele care se conecteaza prin intermediul liniei telefonice la un calculator care este deja în legatura directa cu reteaua Internet. De obicei, acestea sunt calculatoarele folosite acasa sau la birou.
Comunicarea prin INTERNET: o necesitate
INTERNET este reteaua internationala de comunicatie prin calculatoare ce asigura conectivitatea si transferul de informatii aproape instantaneu, la costuri foarte mici, între organizatii si persoane din întreaga lume. Câteva zeci de milioane de oameni au acces la aceasta retea care cunoaste o expansiune foarte rapida.
Accesul la INTERNET si la informatiile pe care acesta le contine este foarte important pentru orice tara sau organizatie. Este atât de important încât congresul S.U.A. a dezbatut chiar problema asigurarii de catre guvern a accesului la INTERNET pentru fiecare persoana.
Ce ofera comunicarea prin reteaua INTERNET
Dintr-un anumit punct de vedere, reteaua INTERNET este doar un alt mijloc de comunicare accesibil oricarei persoane ce dispune de un calculator cu un program de acces la retea, un modem ce converteste informatia din calculator într-o forma transmisibila pe o linie telefonica, o linie de telefon obisnuita si un cont pe un calculator conectat la INTERNET. Dintr-un alt punct de vedere însa, INTERNET-ul depaseste cu mult capabilitatile celorlalte mijloace de comunicare si va duce negresit la o modificare substantiala a felului în care noi comunicam ca fiinte umane.
Reteaua este un mijloc universal de comunicare. Prin ea se pot obtine si trimite tot felul de informatii. Locurile unde aceste informatii se gasesc au adrese care sunt similare adreselor postale. Daca adresa este cunoscuta (si exista facilitati de a afla adresele dorite) se poate trimite informatie la acea adresa sau se poate cauta o anumita informatie ce poate fi utilizata în modul dorit. Utilizând un program de posta electronica se pot trimite si primi scrisori, memorii, invitatii, lucrari stiintifice, imagini, sunete etc. De asemenea se poate stoca toata corespondenta considerata a fi importanta. Exista colectii de informatii memorate în retea sub forma unor "biblioteci electronice" grupate pe domenii de interes si identificabile prin adresa, informatii ce sunt foarte usor accesibile cu programe speciale de cautare ca, de exemplu, Netscape. Tot prin retea se poate avea acces la informatia existenta în mari biblioteci din lume, cum ar fi Biblioteca Congresului Statelor Unite (a carei adresa electronica este https://www.loc.gov/). In plus, aceste biblioteci sunt "deschise" 24 de ore pe zi si nu are nici o importanta unde sunt situate pe glob. Intr-adevar, este la fel de usor pentru cineva din Bucuresti sa "viziteze" Biblioteca Congresului ca pentru cineva din Washington D.C. Aceste tipuri de servicii si multe altele pot fi folosite de catre oricine, fara a fi un expert în calculatoare, asa cum se poate folosi un telefon fara a fi operator de telefoane sau un sistem audio/video fara a fi specialist în electronica. De exemplu, elevii scolilor elementare din S.U.A. primesc teme ce necesita cautarea de informatii pe INTERNET.
Reteaua permite un contact direct între
persoane indiferent de pozitia lor geografica. Cercetatorii din
S.U.A., Europa occidentala dar si din alte tari,
comunica între ei mai ales prin intermediul retelei. Chiar profesorii
din aceeasi catedra universitara comunica între ei mai mult
prin retea decât prin discutii directe. Acelasi lucru este
valabil si in ceea ce priveste consultatiile acordate studentilor
care, în cea mai mare parte, au acces la retea direct de la domiciliu.
Functioneaza curent liste de specialitate ca, de exemplu, ML (Machine
Learning) list sau KDD (Knowledge Discovery in Data Bases) list. Acestea sunt
buletine de informatii ce se trimit periodic cercetatorilor
înregistrati în aceste liste, informatiile fiind furnizate de
catre aceiasi cercetatori. Acesta este modul curent în care se
anunta o conferinta stiintifica, o
aparitie editoriala de interes, un rezultat stiintific
recent obtinut, se discuta o problema controversata, sau se
cer informatii privind un anumit subiect. Este modul cel mai usor
si rapid prin care un cercetator se poate adresa
comunitatii sale stiintifice si se poate mentine
la curent cu ultimele evolutii din domeniul sau. Reteaua a
devenit si mijlocul cel mai rapid si mai economic de acces la cele
mai recente publicatii stiintifice. In afara faptului ca
exista reviste electronice, de exemplu International Journal of Intelligent
Data Analysis, a devenit o practica curenta ca fiecare catedra
universitara, laborator, grup de cercetare, sau chiar cercetator
individual sa faca accesibile lucrarile sale pe retea. Este
de aceea vital ca cercetatorii institutiilor Academiei Române
(inclusiv cei din domenii umaniste) sa aiba acces la acest tip de
comunicare.
Un nod de comunicare în Casa Academiei
Centrul pentru Cercetari Avansate în Învatarea Automata, Prelucrarea Limbajului Natural si Modelarea Conceptuala, din cadrul Sectiei de stiinta si Tehnologia Informatiei a Academiei Române, are sediul în Casa Academiei. In acest Centru, câtiva specialisti desfasoara cercetari de vârf în domeniul inteligentei artificiale. Desi nou înfiintat, Centrul are deja legaturi stiintifice cu institutii de prestigiu în domeniu din întreaga lume. Cunoscând importanta transferului rapid de informatii în domeniul stiintific, Centrul a depus un efort sustinut în scopul dezvoltarii în Casa Academiei a unui nod puternic de comunicatie prin retea, la care sa se poata conecta cu usurinta si alte institute sau centre de cercetare ale Academiei. Începând din 1995, nodul Centrului este operational si speram ca în cel mai scurt timp majoritatea institutiilor din Casa Academiei se vor conecta la el.
Laboratorul INTERNET: o resursa comuna
Pornind de la accesul actual extrem de redus al cercetatorilor Academiei Române la comunicarea prin reteaua de calculatoare si de la dificultatile actuale (în primul rând materiale, dar si de specialitate) de conectare directa la nodul de comunicatie din Centrul nostru, am organizat un laborator care sa faciliteze accesul la retea pentru toti cei interesati din cadrul Casei Academiei. Acest laborator, numit Laboratorul INTERNET, functioneaza ca un laborator universitar la care are acces gratuit personalul din Casa Academiei.
Instruire pentru utilizarea retelei INTERNET
Am dori ca un numar cât mai mare de cercetatori din institutele Academiei Române (inclusiv cele umaniste) sa utilizeze comunicarea prin retea si Laboratorul INTERNET. In acest scop, Centrul nostru organizeaza periodic cursuri gratuite de initiere privind comunicarea prin retea. Aceste cursuri se adreseaza oricarei persoane, chiar daca nu a folosit niciodata un calculator.
Pentru facilitarea initierii în utilizarea INTERNET-ului, cercetatorii Centrului au pregatit aceste Note de Curs ce completeaza prelegerile si exercitiile practice pe calculator.
Suport material si stiintific
Am dori sa mentionam ca desi utilizarea laboratorului INTERNET si participarea la cursurile de instruire sunt gratuite, organizarea si functionarea acestora, precum si a nodului din cadrul Centrului, necesita eforturi materiale si umane deosebite si nu ar fi posibile fara sprijinul primit de la mai multe fundatii, firme, organizatii si persoane, dintre care dorim sa mentionam pe cele mai importante.
Un merit deosebit revine Prof. Stephen R. Ruth, de la Universitatea George Mason din S.U.A., împreuna cu care s-a elaborat proiectul laboratorului INTERNET si a cursurilor de instruire, precum si fundatiei Andrew Mellon din New York a carei donatie de peste 50.000 de dolari a permis dotarea laboratorului si organizarea cursurilor. Acesta este unul dintre cele mai mari proiecte ale fundatiei Andrew Mellon în România.
Firma SUN Microsystems a sprijinit cu deosebita generozitate proiectul nostru, donând Centrului cinci sisteme SUNT SPARCstationsT ce completeaza dotarea Laboratorului INTERNET la nivelul celor mai exigente standarde europene. Deosebite multumiri se cuvin domnului Darryl Parker, directorul firmei Sun pentru Europa Centrala, precum si domnului Eugen Mihaila, directorul firmei Cybernetics, partener al firmei SUN în România.
Acad. Mihai Draganescu a avut rolul determinant în promovarea cercetarilor de inteligenta artificiala în România si în înfiintarea acestui Centru de cercetari avansate al Academiei. Tot Acad. Draganescu este cel ce a sustinut, cu 20 de ani în urma, primele cercetari în domeniul retelelor de calculatoare efectuate în tara noastra la Institutul de Cercetari în Informatica. ICI este astazi nodul central al tarii, asigurând conectarea Centrului la retea. Multumim, cu aceasta ocazie, conducerii ICI si în special dr. ing. Eugen Staicut, directorul Retelei Nationale de Calculatoare.
Acest proiect nu se putea realiza fara sprijinul conducerii actuale a Academiei Române care a dispus afectarea unor resurse materiale si umane necesare functionarii laboratorului INTERNET.
O serie de alte colaborari internationale ale Centrului nostru au facilitat dezvoltarea nodului Centrului si implicit a laboratorului INTERNET. Între acestea dorim sa mentionam colaborarea cu: IDSIA - Elvetia (a carei donatie a stat la baza configuratiei initiale a nodul Centrului), "The US National Research Council Twinning Program with Romania", precum si proiectele ILPNET, MULTEXT-EAST, TELRI si ELSNET-Goes-East, finantate de Comunitatea Economica Europeana.
Functionarea nodului de comunicatie al Centrului, a laboratorului INTERNET si a scolii de instruire sunt rezultatul efortului deosebit al membrilor Centrului care au participat în mod substantial la elaborarea acestui proiect, au pregatit cu grija aceste note de curs si conduc cursurile de instruire, toate acestea în afara temelor lor curente de cercetare.
|
